CSN MERIDIAN a solicitat si a obtinut ca perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea sa se deruleze pana in anul 2027. Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN si Sindicatul Muntele a incheiat, luni 24 aprilie 2017, o conventie cu Ministerul Energiei prin care perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea se prelungeste pana in anul 2027.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN impreuna cu Comitetul Economic si Social European si in parteneriat cu Televiziunea Romana, a organizat joi, 19 mai 2011, la Cluj Napoca, o audiere publica cu tema: " Tratarea si exploatarea in scopuri economice si ecologice a deseurilor industriale si miniere din Uniunea Europeana ".

Agenda si invitatia

< click aici >

Participanti 

< click aici >

Avizul preliminar al CESE

< click aici>

Pozitia USMM

< click aici >

Contextul european in care s-a desfasurat audierea de la Cluj Napoca < click aici >

Prin intermediul acestei audieri publice s-a intentionat sa se aduca in atentia opiniei publice problema deseurilor miniere si industriale din perspectiva provocarilor pentru mediul inconjurator dar si a oportunitatilor economice si sociale care ar putea sa apara daca s-ar lua in considerare procesarea deseurilor miniere, a deseurilor rezultate in siderurgie si metalurgie sau a deseurilor ramase prin arderea carbunelui in termocentrale.

Evenimentul a facut parte din programul de actiuni al Comitetului Economic si Social European pentru elaborarea avizului din proprie initiativa a CESE cu acelasi nume. La discutiile de la Cluj Napoca au participat aproximativ 80 de persoane, reprezentand Comitetul Economic si Social European, Televiziunea Romana, Parlamentul Romaniei, Guvernul Romaniei, Garda de Mediu, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, Institutul Geologic Roman, organizatii sindicale si patronale nationale si europene, institutii de cercetare din domeniu, organizatii de mediu, studenti, profesori, etc

Moderatorul evenimentului a fost dl. Sorin Burtea, realizatorul emisiunii de la TVR 1 “ Interes general ”

Audierea publica a fost deschisa de Profesorul Mihai Manoilu si de dl. Dumitru Fornea, membri in Comitetul Economic si Social European. Dl. Manoilu este unul dintre reprezentantii partii patronale din Romania in CESE iar dl. Fornea este reprezentantul CSN MERIDIAN in aceeasi organizatie si raportorul pentru avizul care a fost subiectul dezbaterii in cadrul audierii publice de la Cluj.

Au urmat apoi interventiile domnului Ion Popescu, Presedintele CSN MERIDIAN,  a domnului Iulian Iancu, Presedintele Comisiei pentru Industrie si Servicii din Camera Deputatilor a Parlamentului Romaniei si a domnului Sorin Copaescu, Directorul General al Conversmin SA. care au subliniat importanta temei si nevoia de sprijin din partea decidentului politic si a autoritatilor pentru promovarea activitatilor de ecologizare si valorificare economica a depozitelor de deseuri industriale si miniere din Romania.

Din interventia domnului Copaescu a rezultat atat dimensiunea provocarilor pentru mediu si sanatatea oamenilor dar si imensul potential economic al deseurilor rezultate in urma exploatarilor miniere: in Romania avem 77 de iazuri de decantare cu un volum de aproximativ 340 de milioane de metri cubi, care acopera o suprafata de 1700 ha precum si  675 de halde de deseuri miniere cu un volum de 3,1 miliarde metri cubi care acopera o suprafata de 9300 ha.

Pozitia comunitatilor si regiunilor in care se afla depozite de deseuri miniere si industriale in canitati importante a fost reflectata prin interventiile domnului, Ovidiu Galca, Directorul Companiei Nationale a Metalelor Pretioase si Neferoase REMIN Baia Mare, dl. Sorin Popa, reprezentand asociatia GEOMMED si dl. Dorin Pasca, Primarul din Baia Sprie.

Expertiza tehnica de nivel european a fost asigurata de domna Corina Hebestreit, Director Euromines, dl. Marin Mustata care a reprezentat ECOBA- asociatie europeana care-si propune sa promoveze utilizarea produsilor de combustie rezultati in urma arderii carbunelui in termocentrale, dl. Patrick d’Hugues, BRGM – Biroul de Cercetari Miniere si Geologice din Franta, dl. Marcin Olszewski de la Institutul pentru constructii miniere si mecanizate din Varsovia si Profesorul Bo Rybeck din Suedia.

Din interventiile facute de reprezentantii organizatiilor europene a rezultat ca in Uniunea Europeana deseurile miniere si industriale sunt in mari cantitati si ca sunt situatii in care aceastea pot sa reprezinte un pericol pentru sanatatea oamenilor si pentru mediul inconjurator.

Deseurile miniere reprezinta 29% din volumul total al deseurilor din Uniunea Europeana iar deseurile rezultate in cele 27 de State Membre ale UE, ca urmare a arderii carbunelui in termocentrale pentru producerea de electricitate si energie, se ridica la aproximativ 100 de milioane de tone pe an.

In ceea ce priveste Romania, un numar de investitori straini deja si-au manifestat interesul pentru proiecte care-si propun sa puna in valoare diverse tipuri de deseuri, fie ca provin din industria miniera, industria metalurgica sau din arderea carbunelui in termocentrale. Pentru ca aceste proiecte sa devina realitate este deosebit de importanta cooperarea autoritatilor locale si regionale precum si stabilirea unei platforme de proiecte  in parteneriat public-privat (PPP) care sa poata permite distribuirea echitabila a responsabilitatilor astfel incat sa se atraga investitiile necesare, sa se asigure infratructura pentru buna desfasurare a proiectelor si sa se respecte standardele de protectie a mediului.

Reprezentantii autoritatilor locale au apreciat initiativa CSN MERIDIAN si a CESE de a incuraja dialogul social si civic la nivel regional pe aceasta tema, considerand ca prin intermediul unei audieri publice, se poate auzi nedistorsionata vocea comunitatilor locale si a specialistilor in domeniu pentru identificarea celor mai bune solutii pentru mentinerea unei activitati industriale prin reprocesarea acestor tipuri de deseuri si ecologizarea zonelor afectate.  

Evenimentul de la Cluj Napoca a reprezentat concretizarea unei initiative mai vechi a organizatiei noastre de a aduce in discutie problema deseurilor miniere si industriale, in contextul in care Romania are de indeplinit angajamente ferme fata de Uniunea Europeana cu privire la gestionarea deseurilor iar actiunile intreprinse in acest sens ar putea conduce la ecologizarea si redarea comunitatilor locale a unor suprafete importante, crearea de noi locuri de munca si imbunatatirea calitatii vietii populatiei din locurile afectate si nu in ultimul rand beneficii economice fostelor sau actualelor regiuni miniere si industriale.

Prezentari in cadrul audierii publice:

Alte documente utile:


Prezentarea detaliata a ideilor exprimate prin interventiile panelistilor dar si a celorlalti participanti la audierea publica de la Cluj Napoca din data de 19 mai 2011:  

Datorita specificului sau, activitatile miniere au generat o cantitate mare de deseuri care au efecte negative multiple asupra mediului (infestarea apelor freatice si a raurilor din zona, contaminarea unor mari suprafete de teren cu reziduuri de metale grele si substante toxice).De exemplu numai in judetul Maramures, exista 9 iazuri de decantare care contin aprox. 81 mil. tone de steril, pe o suprafata de cca 140 ha.

Inceputurile mineritului in bazinul minier Maramures sunt cunoscute din anul 1329, acesta constituind o indeletnicire traditionala a locuitorilor din zona. La inceputul sec. 20, bazinul minier Maramures devine un  furnizor important de materii prime si metale pretioase, aici dezvoltandu-se un numar de 22 unitati de productie. In anul 2007, a incetat activitatea de extractie si prelucrare a minereurilor, iar in prezent se executa numai lucrari de conservare, inchidere si securizare a patrimoniului. Zonele miniere monoindustriale au ramas subdezvoltate si fara perspectiva unor activitati industriale alternative.

Efectele negative asupra mediului inconjurator generate prin construirea si exploatarea iazurilor de decantare sunt urmatoarele:

  • Distrugerea unor mari suprafete de teren pentru o perioada foarte indelungata
  • Poluarea apelor de suprafata si a celor din subteran cu elemente chimice dizolvate sau cu suspensii de particule solide antrenate in incinta digurilor prin apele pluviale sau infiltratii
  • Poluarea aerului cu gaze rezultate din mineralele continute in iazuri sau cele obtinute prin oxidarea, arderea sau reactiile chimice ale acestora
  • Distrugeri materiale datorita pierderii stabilitatii iazurilor in cazul unor calamitati naturale
  • Sterilul de granulatie mica de pe taluzurile si platformele iazurilor de decantare este antrenat de vant, poluand atmosfera si este transportat la distante mari, afectand localitatile din vecinatate, cu toate consecintele asupra mediului si sanatatii populatiei
  • Compromiterea potentialului turistic al zonei prin distrugerea peisajului natural deosebit

In prezent, iazurile de decantare sunt incluse in programul de inchidere a obiectivelor miniere, fara a se lua in calcul faptul ca ele pot constitui o resursa secundara importanta de minerale, intrucat nu au fost recuperate in totalitate metalele si substantele active din minereurile complexe prelucrate. Aceste iazuri mai contin cantitati importante de metale neferoase (cupru, plumb, zinc) si pretioase (aur, argint) care s-ar putea recupera prin procesarea deseurilor. Iazurile ocupa suprafete mari de teren inutilizabile, in majoritatea situatiilor, fiind amplasate in intravilanul localitatilor.

Tratarea si procesarea deseurilor miniere in scopul recuperarii metalelor din iazurile de decantare, urmate de depozitarea reziduurilor in conditii de siguranta, in zone care sa nu reprezinte o amenintare pentru comunitatile locale si redarea terenurilor in vederea dezvoltarii unor activitati alternative la minerit reprezinta o solutie ce poate rezolva majoritaea problemelor de mediu create, in prezent, de iazurile de decantare. In continuare, dezvoltarea cercetarii orientate catre folosirea reziduurilor rezultate in urma procesarii poate identifica materii prime secundare in alte domenii de activitate (realizarea terasamentelor austostrazilor si soselelor, a cailor ferate, construirea de barajuri si diguri, confectionarea de materiale prefabricate sau umplerea golurilor subterane generate prin activitatea de extragere a zacamintelor miniere).

Utilizarea deseurilor miniere ca materie prima secundara reduce cantitatea de substante care au potential de a polua mediul inconjurator, deci implicit riscurile de mediu  iar costurile de procesare si ecologizare a iazurilor precum si costurile de monitorizare post-inchidere vor scadea semnificativ. De procesarea deseurilor miniere pot beneficia comunitatile locale care au in proprietate respectivele iazuri, operatorii economici care proceseaza deseuri si creeaza locuri de munca si locuitorii din zona de risc, precum si agentiile de protectie a mediului.

Atat in Romania, cat si la nivel mondial, omenirea se confrunta cu doua provocari majore privind: energia, cu toate aspectele sale conexe legate de materii prime si protectia mediului si problematica legata de securitatea alimentara. Exista o lupta globala legata de resurse, pretul combustibililor si controlul asupra materiilor prime de baza. In prezent, China detine
puterea asupra resurselor minerale mondiale

Problematica deseurilor industriale si miniere face obiectul unor analize si demersuri frecvente din partea specialistilor europeni vizand factorii de decizie politica si economica din Statele Membre

Problemele economice, sociale si de mediu necesita crearea unui parteneriat care sa repuna in mediu social problemele tehnice si economice ale dezvoltarii viitoare. Avizul CESE/CCMI abordeaza trei tipuri de deseuri cu pondere mare in activitatile economice din: industria miniera, industria metalurgica si deseurile rezultae din arderea carbunilor in termocentrale. In ultima perioada, o serie de companii din Romania si strainatate isi manifesta interesul pentru valorifiarea si tratarea acestor deseuri.

Legislatia actuala nu este suficient de permisiva pentru abordarea prelucrarii industriale a deseurilor miniere si de alta natura, utilizand definitii incomplete pentru produsele derivate, co-produse si deseuri. Definirea acestora impune necesitatea de a intelege natura lor fizico-chimica si educarea, pe viitor, a societatii, pentru reprocesarea deseurilor.

O tara civilizata utilizeaza integral orice substanta activa pe baza educatiei civice si profesionale a populatiei cu abordarea integrala a celor trei R (recuperare, reciclare, refolosire)

Suntem convinsi de interesul comunitatilor locale pentru reducerea problemelor complexe create datorita deseurilor si impactului lor asupra apei, aerului si solului, intrucat poluarea nu are granite.

Avand in vedere restructurarile succesive petrecute in Romania in ultimii 20 de ani, cauzele mutatiilor industriale si modul de defectuos de gestionare a acestora pentru mentinerea unei baze industriale in Romania, Confederatia Sindicala National MERIDIAN, cu sprijinul Parlamentului Romaniei, a organizat un numar important de conferinte, dezbateri pentru constientizarea decidentilor politici de efectele dezastruase ale deciziilor politice luate in pripa sau cu rea credinta. CSN MERIDIAN nu este la primul eveniment in parteneriat cu CESE. Inainte de audierea publica de la Cluj Napoca, in 2009 si in 2008, CSN Meridian in parteneriat cu CESE,   au organizat o dezbatere respectiv o conferinta internationala  pe tema „Coridoarelor Europene pentru transportul feroviar de marfa” respectiv „Industria miniera neenergetica in Europa”. Constatam neputinta Guvernului de a raspunde cerintelor asigurarii securitatii in aprovizionarea cu materii prime in Romania si de a sustine potentialul industrial necesar.

Prin utilizarea combustibililor fosili – carbune, in principal – in Europa s-au acumulat cantitati importante de deseuri (anul 2004 – 2,27 mld. m3). Cele trei tipuri de deseuri abordate in Proiectul de Aviz al CESE creeaza multiple probleme care trebuie rezolvate si in Romania. Aceste deseuri au concentratii suficient de mari pentru a putea fi valorificate industrial.

Potrivit Directivei 75/442, Romania beneficiaza de o perioada de tranzitie pentru deseuri periculoase pana in anul 2009, pentru industria miniera – 2011, pentru cea chimica si metalurgica – 2012, iar pentru deseurile menajere – 2017.

Potentialul insemnat de materii prime industriale din deseuri ofera cadrul corespunzator pentru concentrarea eforturilor pe introducerea noilor tehnologii la nivel global.

Problemele securitatii in aprovizionarea cu materii prime se agraveaza si nu se solutioneaza. Un studiu pe 84 de state ale lumii tratand probleme de sanatate, schimbari climatice, inegalitati sociale, arata ca traim cu adevarat o dilema: dorinta de dezvoltae economica a statelor este tot mai mult conditionata de protectia mediului si de inegalitatile sociale.

Europa depinde in proportie de 70% de importul de materii prime, cele non-energetice insumand 170 milioane tone, in timp ce Romania a ajuns la 0,05 milioane tone materii prime non-energetice, desi locul sau in explotarea de cupru, aur, argint si sare ar putea sa fie deosebit de important pe plan european. Romania a ajuns aproape la o involutie care vizeaza securitatea – o zona de vulnerabilitae accentuata in aprovizionarea internationala. China absoarbe resursele mondiale de materii prime intr-o proportie considerabila (50% din otelul mondial, 70% - ciment si construieste 1 m2/sec.). UE nu mai are o siguranta confortabila in aprovizionarea cu materii prime, in timp ce poluarea cu CO2 si schimbarile climatice sunt fenomene care confrunta intreaga planeta. 

Prioritatile strategice pentru Romania sunt:

  • dezvoltarea si relansarea economiei, o politica unitara pentru valorificarea resurselor proprii de materii prime, axata pe exploatare, reciclare si eficienta.
  • Autoritatile administratiei locale devin actori cheie ai dezvoltarii regionale. Romania are, acum, un deficit mare in rezerva umana pentru valorificarea materiilor prime si a noilor tehnologii.
  • Romania preia din import, la cele mai ridicate preturi de piata, materii prime pentru resursele energetice (ex. Gazele din Rusia se importa la preturi cu 30% mai mari decat cele achizitie de Ucraina), iar la titeiul din import preturile practicate ne scot din zona de competitivitate

Printre solutiile de iesire din aceasta situatie sunt:

  • Mutarea bazei de impozitare de pe munca, pe mediu si pe consum
  • Promovarea strategiilor de valorificare a materialelor recuperabile
  • Valorificarea GIS a materiilor prime pe plan local
  • Un progam elaborat pentru 33 state (inclusiv Turcia) in anul 2008, propune identificare resurselor minerale aflate la adancimi mai mari
  • Valorificarea potentialului de resurse proprii al Romaniei si valorificarea resursei umane pentru eco-minerit si faza de licentiere

Provocarile semnalate anterior vor schimba definitiv actualele civilizatii

Legea Minelor (Art. 2) incadreaza haldele de deseuri in categoria „ resurse minerale „. In prezent, ne confruntam cu cerintele de ecologizare a 77 iazuri de decantare (2000 ha) si 775 halde de steril (10.000 ha).

Societatea comerciala CONVERSMIN S.A. are ca obiectiv management-ul inchiderii minelor, pe toata gama de operatiuni. 11 Hotarari de Guvern au prevazut inchiderea a 555 mine. In anul 2007, o strategie pentru minerit a prevazut inchiderea perimetrelor miniere, stabilind durata, valoarea si ierarhizarea operatiunilor. In baza acesteia, 188 mine au fost inchise, 275 mine se afla in conservare si asteapta inchiderea; in perioada 2011-2012 este prevazuta inchiderea a 55% din iazurile de decantare si ecologizarea zonelor miniere. Incepand cu anul 2012, se vor elabora programe multi-anuale pentru o activitate coerenta in inchiderea unitatilor miniere. Pentru depozitele de steril cu riscuri, sunt prevazute 2 laboratoare – in Bucovina si la Baia Mare, fiind necesara corelarea inchiderii minelor cu exploatarea iazurilor de decantare. In acest sens, trebuie amendata Legea Minelor, care nu prevede ca un iaz inchis poate fi exploatat (Agentia Nationala de resurse minerale lucreaza la acest proiect.). Concluzia generala este ca: aceste deseuri miniere constituie resurse pe care noi le aruncam.

Criza a schimbat intrucatva politicile Uniunii Europene – sunt necesare noi politici pentru o dezvoltare industriala durabila, scop in care au fost elaborate numeroase documente si analize

Alti factori de care trebuie sa tina seama politicile UE sunt:

  • Schimbarile climatice
  • Educatia si pregatirea profesionala
  • Educarea consumatorilor UE care apeleaza la industrie sau importuri, in conditiile in care accesul la materii prime devine vulnerabil

In conditiile in care economia va continua sa se dezvolte, parghiile economice folosite vor trebui sa consolideze inspectiile pentru materii prime si competitia foarte mare de pe piata internationala. Pentru cupru, competitia este foarte mare si ridica probleme complexe in rezolvarea acestora. Preturile petrolului influenteaza activitatile de extractie in foarte multe domenii. Eficienta resurselor va pune accentul pe reciclarea materialelor. Aceasta din urma este esentiala pentru cupru (numai 5% din productie este reciclata), produsele electronice, pc-urile si telefoanele mobile (cca 40% reciclabile). In continuare, autovehicolele electrice care vor invada in viitor pietele vor trebui sa aiba asigurate si retelele de reciclare aferente.

Parteneriatele publice private (PPP) ce se constituie in domeniul mediului, exploatarilor miniere si al eficientei resurselor vor trebui sa coreleze strategii multiple, specializate pe domenii stricte de activitate si sa identifice prioritatile comune.

Noile investitii in tehnologii de prelucrare, la nivel regional vor trebui orientate catre proiectele pe termen lung, fiind necesara o abordare solida a unor probleme complexe, cum sunt: reabilitarea terenurilor, care trebuie discutata local, in baza unui consens social. Strategia UE pentru 2020 stimuleaza un parteneriat european pentru resurse cu atragerea cercetatorilor, investitorilor si a celor care exploateaza investitiile respective. Aceasta strategie acopera: asigurarea resurselor primare, cadrul de reglementare, management-ul tuturor componentelor, diversificarea resurselor, eficienta tehnologica si energetica.

Romania a avut preocupari indelungate pentru valorificarea deseurilor rezultate ca produse de combustie a carbunilor din termocentrale, in special a cenusei usoare, intrebuintate la fabricarea cimenturilor si care a intampinat obstacole legate de importul dozatoarelor pentru colectarea acesteia.

European Coal Combustion Products Association (ECOBA) are preocupari sustinute legate de reutilizarea cenuselor de la termocentrale si a gipsului sintetic rezultat prin eliminarea sulfului din gazele de ardere. In UE sunt state care si-au introdus in legislatie interdictia de a utiliza materii prime interne daca au deseuri prelucrabile. ECOBA are ca scop principal promovarea utilizarii produselor de combustie a carbunilor din termocentrale. Europa dispune, in continuare, de cantitati mari de carbune energetic, iar ponderea carbunelui in productia de energie electrica se mentine ridicata si in perspectiva. Pe langa adaosul de cenusa usoara la fabricarea cimentului, sunt importante si alte substante active rezultate din deseuri la productia de aluminiu, pregatirea materialelor de ardere, sau stabilizarea solului  pentru constructia de drumuri. In prezent, ECOBA inregistreaza cantitati imense de deseuri (cca 100 mil. tone/an in UE 27), dar cererea pentru subprodusele rezultate este inca mult mai mica, inslusiv in cazul productiei de ciment. Problemele de mediu cauzate de aceste deseuri presupun cautarea in continuare de noi solutii. Cantitatile oferite sunt intrucatva necorelate cu cererea de consum, datorita caracterului sezonier al lucrarilor de constructie si cerintelor de depozitare a deseurilor uscate.

La nivelul UE, exista proiecte finantate pe grupe de state interesate, in vederea crearii unui sistem de date geologice (Geological Information System – 11 state participante coordonate de Finlanda), axat pe inventarierea de resurse, recuperarea metalelor si management-ul in activitatile miniere.

Cunoasterea resurselor geologice din Europa presupune: inventarierea depozitelor geologice, protejarea resurselor metalifere si a impactului de mediu. Totodata, activitatile de flotatie, spalare, drenaj si disolutie a minereurilor care contin sulf prevad introducerea unor noi tehnologii bazate pe utilizarea bio-ingineriei si descompunerea depozitelor de deseuri metalifere prin utilizarea bacteriilor.

Implicarea parteneriatului in analiza costurilor de exploatare si a pretului de piata a produselor presupune o analiza a ciclului de viata a produsului, pe langa pretul metalului  (profitabil sau nu), avand in vedere si costurile de mediu ale reziduurilor. Optimizarea trebuie abordata din punctul de vedere al: tehnologiilor, costului de piata al produselor si analiza conjuncturala complexa.

Pentru a cunoaste ce resurse minerale contine sterilul, sunt necesare analize chimice si antropogenice ale reziduurilor.

Carbunele reprezinta ¼ din resursele europene utilizate in productia de energie electrica. Tehnologiile de extractie a carbunelui, care au fost folosite sau mai sunt inca folosite in unele State Mmebre,  sunt la nivelul primilor anii de dupa al II-lea Razboi Mondial. Management-ul pentru deseurile miniere ia in consideratie si deseurile de pre-extractie, cele din faza de extractie efectiva, cat si vechimea tehnologiilor de prelucrare a carbunelui

Din punctul de vedere al Administratiei Apelor, in prezent discutam despre impactul unei noi abordari in valorificarea deseurilor, inchiderea iazurilor de decantare sau redeschiderea unor mine, dar problema calitatii apelor si a epurarii apelor uzate dupa inchiderea minelor nu a fost inca rezolvata. In Romania avem o legislatie dezvoltata cu privire la inchiderea perimetrelor miniere, dar care creaza obstacole in calea redeschiderii exploatarilor. In cca 10-15 ani, activitatea miniera va redeveni rentabila pe seama noilor tehnologii si a lipsei resurselor. Pana in prezent, restrangerea activitatilor miniere si modul in care s-a realizat aceasta a produs distrugeri mari de infrastructura si personal. Solutiile vor trebui gasite pe plan local si in conditii de siguranta pentru mediu.

Institutul Geologic al Romaniei pune accentul pe necesitatea unei transparente ridicate in politicile de ecologizare a  iazurilor de decantare si a haldelor de steril, mai ales in situatia in care pentru procesare s-au folosit substante cu toxicitate ridicata.. In anii 80 s-au elaborat numeroase studii in aceste domenii, dar aceste preocupari au incetat dupa 1990, prin schimbarea statutului institului si a bazei sale de finantare. In continuare, Institutul Geologic al Romaniei  participa prin programul UE  „EuroGeoSource” la o serie de proiecte ample privind „depozitele antropogene”, precum si la proiectul „Pro-Mine”, in calitate de subcontractor. Este dificil sa abordam toate informatiile cu privire la aceste depozite, intrucat nu exista o institutie care sa le administreze, iar Legea Minelor nu este suficient de clara in acest sens. Desi diferite firme au manifestat interes pentru valorificarea acestor depozite, conditiile de valorificare sunt variabile in functie de conditiile geologice si cele de prelucrare. Institutul Geologic, care are o viziune nationala asupra acestor resurse poate asigura sprijinul pentru valorificarea lor.

In bazinul carbonifer al Olteniei si la termocentrala Rovinari se inregistreaza efecte dramatice datorita indiferentei in exploatarea carbunelui: s-au depus deseurile la cote sub nivelul marii, cauzand infestarea apelor potabile si accidente de mediu in zona. La Rovinari, pe cca 245 ha, cenusa este antrenata de vant si transportata catre zonele locuite.

Din punctul de vedere al specialistilor suedezi, Romania are o experienta de 60 de ani in industria miniera. Cooperarea cu Romania, in probleme de mediu, contaminare, procesarea deseurilor poate viza anumite sectoare industriale si presupune management-ul deseurilor pe o perioada de 15-20 ani, cu necesitatea crearii unei companii speciale de colaborare (o companie de implementare) care se poate constitui ca o gazda pentru experti din diverse domenii: protectia mediului, legislativ, standarde, toate pe baza de expertiza internationala. Romania trebuie sa isi constituie o „organizatie-pilot” care sa reuneasca toate eforturile inter-institutionale.

Accidentele ecologice din Spania, Baia Mare si din Ungaria dovedesc importanta alocarii de resurse pentru un proiect pilot de monitorizare a riscurilor din sit-urile periculoase. Acest proiect, inceput cu doi ani in urma la Baia-Mare urmeaza sa fie dat in folosinta in urmatoarele doua luni si consta, in principal, in ecologizarea iazului de decantare in care s-a depus material minier procesat prin cianuratie. Totodata, experienta acumulata subliniaza importanta modificarii si adaptarii legislatiei in comun cu alte autoritati si corelarea ei cu alte prevederi adiacente.

Procesul de „Lesiere bacteriana” in Rusia a acumulat experienta necesara pentru crearea de instalatii rentabile.

Cooperarea vizeaza, de asemenea, readucerea in explotare a iazurilor din Valea Jiului, a celor de la CTE Mintia si epurarea a cca 8 mil. m3 apa din mina, cu incadrarea in factori de mediu foarte stricti, comparativ cu alte state (ex. Polonia).

Pentru bazinul minier Oltenia, exista o strategie a Ministerului Industriei, care prevede obiectivele ce intra in exploatare anual; utilizarea deseurilor in constructia de autostrazi, precum si o serie de proiecte tehnice realizate cu acordul Agentiei tehnice din Oltenia.

Compania Nationala „REMIN” din Baia Mare exploateaza zacamintele metalifere si nemetalifere din muntii Oas, Gutai si Tibles. Resursele naturale apartin statului roman, REMIN avand in administrare 29 de zone de exploatere miniera. In anul 2007, prin eliminarea subventiilor de la stat, toate activitatile miniere de productie au fost sistate, efectuandu-se in continuare lucrari de conservare si inchidere a minelor aflate in patrimoniu. Capacitatile de productie supradimensionate in raport cu activitatea productiva au creat dezechilibre financiare si au generat un plan de monitorizare a activitatilor. Conservarea si inchiderea minelor consta in operatiuni de evacuare a apelor de mina, tratarea apelor si a depozitelor de steril, precum si paza unitatilor miniere din Baia Mare, Satu Mare, Nasaud, in principal minele din perimetrul Borsa, Cavnic, Radna-Sasar.

In perioada 1948-1989, unitatile miniere de stat s-au directionat catre explaotarea zacamintelor, fara a tine seama de costuri si cerintele de mediu. REMIN a avut licenta pentru 54 de metale, inclusiv aur, argint si mangan, ajungand, in 1989, la o productie totala de 5,4 mil. tone minereu, 3,845 mil. tone productie metalurgica si utilizand 26,500 salariati. Disponibilizarile si inchiderile de capacitati incepute in 1998, s-au incheiat prin incetarea totala a productiei de plumb, zinc, aur in 2007. In prezent se executa doar lucrari de conservare si inchidere. Mineritul in Maramures a atras dupa sine dezvoltarea unor ramuri industriale cu specific chimico-metalurgic, unelte, scule si accesorii. Rezervele de minereuri se afla in gestiunea Agentiei Nationale pentru Resurse Minierale.

Declinul exploatarilor miniere si al celorlalte activitati industriale din zona a afectat puternic dezvoltarea socio-economica a localitatilor, cu efecte negative multiple, legate de poluare (iazurile, galeriile de steril, palniile subterane, apele miniere etc.). In prezent,  REMIN are in administrare 10 iazuri de decantare si 73 de depozite de steril minier.

„GEOMED” este o asociatie de experti, specializata in inchiderea de mine, cu rezolvarea problemelor legate de datoriile minelor catre bugetele locale si mosternirea istorica a problemelor de poluare la iazuri, haldele de steril si depozitele de minereu. Activitatile „GEOMED” sunt orientate, in principal, catre depozitele intravilane, importante ca resurse si ecologizare/protectie a mediului.

Reciclarea sterilului trebuie sa intre in preocuparea tuturor specialistilor. Aceasta presupune compatibilitatea intre proiectul minier si planul/proiectul de dezvoltare teritoriala locala, intrucat evaluarea strategica de mediu implica integrarea tuturor acestor planuri si proiecte.

Proiectele nationale-pilot din zona Baia Mare, antamate dupa accidentul din anul 2000, au amplificat experienta dialogului social care s-a transformat in dialogul civil al tuturor structurilor economice, sociale, edilitare si administrative din zona. Cu toate acestea, nu avem inca traditia dialogului public/privat necesara pentru rezolvarea problemelor deseurilor urbane si industriale, mentinanadu-se in continuare abordarile sectoriale. Solutionarea in comun a deseurilor urbane si industriale ar permite accesarea mai multor fonduri, inclusiv a celor private.

Depozitele miniere din perimetrul localitatii Baia Sprie (Muntii Gutai) sunt rezultatul activitatii a 4 unitati de productie care acum sunt inchise, 2 mine si 2 flotatii de preparare a minereului. Populatia locala a contribuit substantial la construirea infrastructurii necesare.

Exercitiul democratic, asa cum a fost praticat in Romania, creaza instabilitate (alegerile la fiecare 4 ani) si nu are nimic in comun cu strategiile de dezvoltare pe termen lung. Fiecare guvern sau „culoare politica” a dezvoltat propria sa orientare, pe care a numit-o reforma. Localitatea dispune astazi de 4 strategii pe care nu le-a putut duce la bun sfarsit.  Autoritatilor locale considera ca este important ca tehnologiile europene sa poata ajunge cat mai repede la Baia Sprie.

In judetul Maramures, REMIN are cca 1000 ha in administrare. 30% din suprafata teritoriului Baia Sprie este detinuta de REMIN si de depozitele acesteia. REMIN nu este o societate care sa trebuiasca a fi restructurata „la pachet”, fara o fundamentare care sa stabileasca durata restructurarii, modul de realizare a acesteia si procedura de reorganizare. Autoritatile centrale vor trebui sa gaseasca solutii care sa satisfaca cerintele comunitatii locale si eforturile anterioare depuse de aceasta.

Asumarea „raspunderii” politice nu mai este de actualitate, deoarece oamenii nu isi mai asuma greselile decidentilor, intrucat „decontam astazi ceea ce am constatat ieri”. Politicile trebuie coordonate de specialisti si nu de oameni de conjunctura. Zona pierde tot mai mult din resursa umana. In anul 2006, problemele miniere au ajuns pe mana unor ne-specialisti, inchizandu-se capacitati economice care puteau fi convertite la alte activitati. In problema deseurilor, prin utilizarea tehnologiilor invechite, atat la exploatare, cat si la prelucrare, nu s-au recuperat integral substantele active din minereuri. In deseuri avem metale rare precum wolfram-ul si care pot fi recuperate din iazurile de decantare intravilane ale localitatii Baia Sprie. Procesarea iazurilor de decantare se poate constitui ca o solutie-pilot pentru o exploatare industriala care atrage dupa sine, ca motivatie suplimentara, si protectia mediului. In acest scop, sunt necesare investitii si o cercetare coordonata a acestor iazuri.

Institutul Geologic din Romania dispune de o infrastructura pe care o mentine cu dificultate, dar nu are resursele financiare pentru activitatea de baza – sustinerea de catre stat a acestui institut devine o necesitate strategica, iar dialogul social este extrem de important pentru comunitate, companie/institut si administratie.

Agentia pentru Resurse Minerale foloseste termenul de „resurse miniere acumulate”. Resursele miniere cercetate pentru continut si structura sunt denumite ulterior si legiferate ca „rezerve” (zacaminte).

Credem in dialogul social si in industrializare. „Comitetul Regiunilor” trebuie sa lucreze impreuna cu CESE pentru re-industrializarea Europei. Rolul sindicatelor ca actor in dialogul social este consultativ dar deosebit de important, iar Romania are, inca, resurse umane bine pregatite in activitatile miniere si cele conexe.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design