CSN MERIDIAN a solicitat si a obtinut ca perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea sa se deruleze pana in anul 2027. Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN si Sindicatul Muntele a incheiat, luni 24 aprilie 2017, o conventie cu Ministerul Energiei prin care perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea se prelungeste pana in anul 2027.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Joi, 17 noiembrie 201, la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare, s-a desfasurat Conferinta regionala de evaluare a Proiectului  „Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, la care au participat in jur de 80 de persoane reprezentand: administratia publica locala/judetena din regiune, institutii deconcentrate, sindicate, patronate, organzatii non-guvernamentale, mass-media locala si alte persoane cointeresate.

Comunicatul de presa < click aici>.


Prezidiul a fost format din următoarele persoane:

  • Domnul Gheorghe Mihai Barle – senator Maramures, Regiunea Nord-Vest

  • Domnul Mircea Man – presedinte Consiliului Judetean Maramures

  • Domnul Stefan Petricean – coordonator regional (regiunea Nord-Vest)

  • Domnul Sandu Pocol – prefectul judetului Maramures

  • Domnul Titus Pasca – senator Maramures, Regiunea Nord-Vest

  • Domnul Ion Albu – presedinte executiv al CSN Meridian, consultant dialog social


Minuta conferintei

Lucrarile conferintei au fost deschise si moderate de domnul Stefan Petricean in calitate de coordonator regional al proiectului in regiunea Nord-Vest. După o scurta prezentare a rezultatelor obtinute dupa primul an de implementare a proiectului în regiunea Nord-Vest si a scopului prezentei conferinte, domnul Petricean a dat cuvantul invitatilor din prezidiu.

Domnul Prefect Sandu Pocol adreseaza un cuvant de salut participantilor la conferinta de evaluare si apreciaza prezenta parlamentarilor. Face referire la scopul proiectului, respectiv dezvoltarea dialogului social, spre care se tinde intr-o perioada nu tocmai favorabila din punct de vedere economic. Dialogul social este esential in rezolvarea problemelor si divergentelor care apar intre partenerii sociali.

Domnul Mircea Man, Presedinte al Consiliului Judetean Maramures, adreseaza un cuvant de salut celor prezenti si aduce in discutie rolul dialogului social in rezolvarea problemelor economice si sociale cu care se confrunta la momentul de fata agricultura si celelalte domenii. Felicită echipa de implementare pentru initiativa si pentru rezultatele obtinute pana acum.

Domnul Gheorghe Mihai Barlea, senator, considera ca in ultimii douazeci de ani dialogul social este institutionalizat in Romania ca un mecanism important in investigarea problemelor sociale, diagnosticarea acestora si gasirea solutiilor optime de rezolvare. Parteneriatul tripartit, guvern, sindicate, patronate are rolul de a nu lasa in afara deciziilor sociale categorii care pot contribui la conturarea si la luarea unor decizii in anumite situatii punctuale. Dialogul social este necesar intre parteneri pentru a evita stari de contencios, pentru a elimina tensiunile sociale si pentru a gasi solutii de natura sa optimizeze raporturile interumane. Proiectul aduce o provocare necesara intr-un moment de criza si ne pune pe toti in ipostaza de a ne asuma si revizui responsabilitatile in ceea ce priveste dialogul social.

Domnul Titus Pasca, senator, adreseaza un cuvant de salut participantilor si apreciaza importanta proiectului inclusiv pentru oamenii politici care practica dialogul social pe toata perioada mandatului. Considera deasemenea ca proiectul vine sa aduca clarificari cu privire la ceea ce inseamna dialogul social si importanta acestui demers in perioadele de criza.

Domnul Petricean invita participantii prezenti in sala sa ia cuvantul.

Domnul Mircea Ciocan, presedinte al Uniunii Judetene Sanitas Maramures face o scurta prezentare a contextului actual in care se implementeaza proiectul. In Romania, conform legislatiei, dialogul social are loc prin Comitetul Economic si Social, institutie tripartita in care sindicatele alaturi de patronate si de initiatorii legislativi promoveaza initiativele legislative cu caracter social ce ar trebui avizate de acest organism in mod obligatoriu inainte de a trece in procedura de lucru parlamentara. Mentioneaza ca pentru prima dată in ultimii douazeci de ani CES-ul nu functioneaza, iar dialogul social in Romania, la cel mai inalt nivel este blocat. Confederatiile sindicale si patronale reprezentative au incheiat un protocol prin care au convenit retragerea de la dialogul social din motive legate de politizare si ignorare a acestor structuri. Pe cale de consecinta toti reprezentantii din structurile de dialog social au interdictia de a participa in acest moment la orice initiativa de dialog social. Dl. Ciocan solicita interventia autoritatilor si a  parlamentarilor in vederea deblocarii dialogului social la nivel national.

Domnul senator Barle considera ca retragerea partenerilor nu constituie o solutie pentru a rezolva si solutiona dialogul social.

Domnul presedinte Mircea Man intervine afirmand ca Maramuresul poate fi considerat un exemplu pentru ceea ce inseamna dialog social dar nu trebuie transferate potenţialele conflictele in sfera partidelor politice.

Moderatorul da cuvantul domnului Ioan Albu, presedinte executiv al Confederatiei Sindicale Nationale Meridian si consultant pe dialog social in cadrul proiectului. Domnul Albu informeaza ca nu exista o definitie unanim acceptata a conceptului de dialog social. Conform literaturii de specialitate unele definitii duc dialogul social in zona civica, pe cand altele il definesc ca fiind o zona de interes a partenerilor sociali, fără guvern. Ambele abordări desi diferite sunt corecte. Actuala lege stipuleaza cadrul de dialog social bipartit si tripartit. Problemele negative pe care legea le induce se duc in zona dialogului bipartit in care guvernul nu face parte. In prezent legislatia in vigoare nu prevede incheierea unui contract de munca la nivel national. Din acest motiv prevederile minimale care sa asigure caracterul erga omnes pentru fiecare salariat au fost anulate. Ca urmare a prezentei legi exista mai mult de 1,5 milioane salariati din zona intreprinderilor mici si mijlocii care nu se vor bucura de negocierile colective. In continuare dl. Albu face o distinctie intre dialogul social institutionalizat si dialogul social promovat prin proiect.

Domnul Pop Liviu, vicepresedinte al Federatiei Nationale a Sindicatelor din Administratia Publica afirma că reforma in Romania este blocata si solicita autoritatilor sa-si aduca aportul la deblocarea acesteia. Aminteste ca de douazeci de ani in Romania nu exista contract pe ramura administratiei publice. Considera ca sindicatele au nevoie de o reforma, care se impune sa inceapa cu reformarea liderilor si cu actiuni comune si coerente.

Domnul Cozmuta Gheorghe, presedinte al Asociatiei proprietarilor de terenuri din Ardeal, filiala Maramures considera ca legile fondului funciar sunt absolut neconstitutionale. In opinia sa noile intabulari sunt indoielnice in conditiile in care institutiile statului s-au compromis in mod deliberat, ajungandu-se in situatia in care pana si biserica a fost atrasa in aceasta coalitie.   

In continuare domnul Petricean prezintă sinteza problemelor identificate in mediul urban pe parcursul implementarii proiectului in Regiunea Nord-Vest, dupa cum urmeaza:

  • se practica inca munca la negru in mediul privat, ceea ce implica dezavantaje pentru lucratori in ceea ce priveste calculul pensiei, asigurarile sociale, etc

  • lipsa locurilor de munca dupa inchiderea minelor, iar fostii mineri nu au unde sa munceasca

  • declin economic si social in comunitati, dupa incetarea activitatii intreprinderilor industriale care au fost inchise. Odata cu inchiderea intreprinderilor a disparut si sursa de sustenabilitate in aceste localitati

  • lipsa serviciilor de sanatate dupa desfiintarea unor spitale

  • sistemul de sanatate prin coplata este nedrept dupa ce toată perioada lucrata salariatii au contribuit la fondul de sanatate

  • sanse reduse pentru persoanele disponibilizate, cu precădere cele din categoriile de varsta de peste 45 de ani, sa revina pe piata muncii

  • legislatia de mediu si conditiile de mediu care trebuie rezolvate pentru redeschiderea activitatii miniere si prelucrarea deseurilor miniere si industriale

  • administratiile intreprinderilor nu mai sunt obligate prin lege sa invite sindicatele sa participe la consiliul de administratie si astfel organizatiile lucratorilor nu se pot exprima cu privire la problemele de interes profesional, economic si social care se discuta in consiliile de administratie

  • zilele de concediu prevazute de lege intr-o transa sunt prea putine in unele situatii iar unii patroni se folosesc de lege ca sa faca abuzuri

  • riscul saraciei este mai mare in cazul femeilor decat in cel al barbatilor deoarece ele castiga mai putin si isi gasesc mai greu de lucru mai ales dupa varsta de 45 de ani

  • dialogul social la nivel de CFR nu functioneaza. Se pun in aplicare strategii nerealiste la nivelul Companiei CFR. Exista riscul pierderii personalului calificat din domeniul transportului feroviar

  • actuala forma si structura de invatamant nu corespunde cerintelor de pe piata fortei de munca actuale si nu pregateste resurse umane specializate  in industrie si agricultura

  • lipsa de consultanta la nivel profesional si sprijin pentru ca agricultorii sa poata depune proiecte eligibile si realizabile

  • somerii sunt instruiti pentru tot felul de meserii, dar nu pot accesa un loc de munca desi au multe diplome de calificare, pentru ca nu exista locuri de munca

  • lipsa locurilor de munca in regiune, iar in strainatate nu mai este nici acolo o sansa ca in anii trecuti.

In continuare dl. Petricean invita participantii sa expuna puncte de vedere cu privire la subiectele si problemele identificate in cursul implementarii activitatilor din proiect.

Dl. Ioan Coza, vicepresedinte al Sindicatului Liber CUPROM, face referire la Legea Insolventei si expune cazul concret de la Combinatul CUPROM Baia Mare care in perioada de insolventa a fost devalizat de active si bunuri, iar salariatii nu si-au primit restantele salariale si platile compensatorii. Aceasta stare de fapt s-a facut si cu concursul autoritatilor locale care nu s-au implicat in mentinerea activitatii combinatului, iar fostii angajati nu gasesc locuri de munca si au o situatie sociala grea.

In continuare dl. Petricean pune in dezbatere oportunitatea redeschiderii activitatilor miniere, un subiect actual de mare interes, cu un impact economic si social major. 

Domnul senator Gheorghe Mihai Barle informeaza ca a făcut o interpelare in Parlamentul Romaniei pentru redeschiderea mineritului si a prezentat raspunsul primit de la Ministerul Economiei cu privire la aceasta tema. Confirma ca exista la nivelul Guvernului si la nivelul Ministerului Economiei disponibilitatea de a redeschide anumite perimetre miniere, inclusiv cu capital privat sau prin parteneriat public-privat si asta ar fi solutia de viitor in conditiile in care resursele bugetare sunt destul de limitate.

Domnul Petricean spune ca in mass-media s-au creat orizonturi de speranta si asteptare pentru cei care au lucrat in minerit, dar si pentru comunitatile in care mineritul a fost activitatea economica sustenabila, iar după inchidere nu s-au creat alternative economice in acele localitati.

In acelasi context domnul Ovidiu Gilca, Director General al Companiei Miniere REMIN S.A. ia cuvantul si face referire la faptul ca la nivelul Ministerului Economiei s-a format o comisie care studiaza oportunitatea redeschiderii activiatilor miniere, in special la mineritul neferos din zona Deva si Baia Mare. Exista unitati miniere cu potential economic si s-ar putea redeschide cu investitori privati deoarece statul nu dispune de fonduri pentru investitii de mare anvergura in minerit.

Domnul Vasile Pintea, fost Director General la Companiei REMIN in perioada in care a fost oprita activitatea de productie precizeaza ca nu a fost sprijinit in mentinerea activitatii la cateva mine  care ar fi putut sa functioneze fara ajutor de la stat. S-a incercat continuarea activitatii in 2006, dar ministrul de atunci, Varujan Vosganian  a blocat continuarea activitatii de productie. Propune ca in situatia in care se va decide vanzarea piritei aurifere de la REMIN, care are in prezent o valoare foarte mare, sa se puna conditie in caietul de sarcini ca cei care o cumpara sa investeasca in redeschiderea minelor.

Domnul Pasca Dorin subliniaza abordarea mai puţin pragmatica redeschiderii mineritului pentru ca REMIN este in insolventa iar lichidatorii vor sa lichideze exploatarile miniere nu sa le redeschida. Ar trebui sa se faca un parteneriat intre REMIN si investitori privati.

Domnul Ioan Corodan, fost senator si fost director la Exploatarea Miniera Baia Sprie, afirma ca obiectivele miniere se degradeaza, iar resursa umana incepe sa devina neoperativa si nu avem logistica necesara pentru a asigura continuitatea pregatirii personalului necesar la fronturile de lucru. Nu crede ca se va deschide mineritul, dar propune folosirea resurselor in plan turistic profesional.

Domnul Ion Albu spune ca acum s-ar putea concluziona pe deciziile politice luate, cand statul roman pe pronoze gresite a făcut strategii gresite. Statul nu si-a manifestat interesul pentru zacamintele miniere in timp ce investitori chinezi sunt interesati de zacamintele din Romania.

Domnul Viorel Iancu, Directorul Agentiei de Protectia Mediului intervine si spune ca este greu de deschis mineritul tinand cont de directivele europene in domeniu si ca nu se mai pot utiliza iazurile de decantare existente la aceasta data iar costurile de exploatare, prelucrare si depozitare sunt enorme. Cine va cumpara pirita auriferă arsenioasă va trebui sa faca si ecologizarea zonei pe care aceasta este depozitata.

Domnul Sorin Pop, Presedintele Federatiei ONG-urilor, spune ca dialogul social este un instrument de lucru si propune o abordare pro-activa, un parteneriat intre toti factorii implicati social. Apoi expune ce ar presupune din punct de vedere tehnic, economic si social redeschiderea activitatilor miniere si efectul asupra dezvoltarii comunitatilor. Invoca solidaritatea si principiul cooperarii in dialogul social pe care trebuie sa le invatam din mers.

In continuare domnul Petricean prezinta sinteza problemelor identificate in mediul rural din Regiunea Nord-Vest, respectiv:

  • lipsa legislatiei care sa reglementeze problematicile privind exploatatiile agricole, cadastru, dezbaterea mostenirii si camerele agricole

  • lipsa strategiei de dezvoltare a agriculturii la nivel local, judetean si national pentru zona de campie, de deal si de munte 

  • schimbarea destinatiei terenurilor de pasunat, din circuitul agricol in terenuri pentru constructii civile si industriale

  • probleme privind comasarea terenurilor agricole, deoarece terenurile proprietarilor sunt raspandite in mai multe locuri si nu se poate face comasarea terenurilor pentru a fi lucrate efficient

  • exista multe situatii in care terenurile din proprietatea oamenilor nu mai corespund cu hartile si nu sunt luate nici un fel de msuri in vederea clarificarii

  • tarifele de cadastru practicate de notari sunt foarte mari, iar oamenii nu si le pot permite

  • nu s-au eliberat titlurile de proprietate pentru stabilirea proprietatilor si rezolvarea intabularilor

  • nu sunt resurse umane pregatite si specializate pentru agricultura la nivelul de competente necesar in prezent

  • populatia din mediul rural este imbatranita, constituita preponderent din pensionari si asistati social

  • lucratorii din agricultura nu au resurse financiare suficiente sa lucreze pamantul, lucrarile agricole sunt scumpe si astfel mult pamant ramane nelucrat

  • nu este asigurata consultanta la nivel profesional pentru agricultori in scopul accesarii de fonduri europene prin masurile de sprijinire a agricultorilor

  • reticenta la asociere – agricultorii sunt ingrijorati de faptul ca dupa ce se vor inregistra fiscal nu-si vor putea plati obligatiile fiscale, intrucat acestea sunt prea mari in raport cu capacitatea lor de plata

  • se comercializeaza samanta certificata dar neverificata, iar culturile agricole nu s-au dezvoltat pentru ca samanta a fost infestata

  • importul masiv de produse alimentare straine reprezinta o problema acuta a producatorilor autohtoni care nu au unde sa-si valorifice produsele/munca

  • concurenta neloiala intre cei care vand produsele la negru (nu sunt inregistrati fiscal si fac comert nefiscalizat),  fata de cei care au accesat fonduri europene si trebuie sa faca vanzare fiscalizată si sa demonstreze dezvoltarea fermei

  • nu exista centre de colectare, depozitare si procesare a produselor agricole (legume, fructe, cereale, etc.), producatorii neavand unde sa-si depoziteze produsele

  • in legumicultura sunt probleme cu desfacerea. Valorificarea produselor legumicole nu este bine organizată si nu exista o strategie judeteana pentru aceasta ramur agricola. Uneori se creaza supraproductie si nu se pot valorifica produsele

  • sunt necesare in regiune fabrici pentru procesarea produselor agricole.

Dupa prezentarea problemelor identificate in mediul rural, dl. Petricean invita participantii sa-si exprime pozitia pentru a fi dezbatute.

Doamna Victoria Miclaus, director adjunct al Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit informeaza despre numarul de proiecte depuse si selectate pentru finantare prin fonduri europene pentru agricultura. La nivelul judetului Maramures sunt selectate doua GAL-uri, ceea ce inseamna asocierea intre mediul privat si mediul public, care vor fi finantate din fonduri europene. Se incurajeaza comasarea terenurilor, dar cea mai mare problema la ora actuala este ca nu exista consultanta adecvata. Face o scurta informare despre obligatiile ce revin persoanelor care beneficiaza de sprijin financiar pentru agricultura.

Domnul Petricean spune ca fermierii solicita infiintarea pe langa primarii a unor centre de consultanta care sa-i ajute la intocmirea de proiecte eligibile si realizabile.

Domnul Mihalca Stefan, fermier crescator de bovine, spune ca are un proiect finantat prin FADR, are capacitatea de a implementa proiectul, dar dupa o anumita perioada, banca vine si subevalueaza investitiile si dezvoltarea fermei. Nu exista specialisti pe agricultura la banci, evaluatorii bancilor subevaleaza lucrarile si nu accepta ca si garantie terenul, animalele, utilajele, doar case si alte bunuri. Daca nu sunt sprijiniti corect fermierii ca sa existe exemple de bune practici, este normal sa fie reticenta la asociere si la accesarea de fonduri europene.

Domnul Anton Rohian, fost Director General al Directiei Agricole, fermier, critica dezinteresul politic pentru dialogul social si pentru rezolvarea problemelor grave din agricultura. Dupa terminarea finantarii fermelor din fondurile pentru agricultura, acestea nu mai functioneaza. Asocierile in agricultura nu sunt functionabile deoarece proiectele implementate nu produc nimic. Nu exista un dialog responsabil in interesul fermierilor. Este o mare problema lipsa specialistilor în consultanta pentru agricultura. De asemenea lipsa unei strategii pentru agricultura este o mare deficienta pentru dezvoltarea acestei ramuri economice. A prezentat un program bine fundamentat de dezvoltare a agriculturii in zona dar nu au fost interesati nici cei de la putere nici cei din opozitie, pentru ca nu este interes pentru agricultura.

Domnul Florin Urs, director al centrului judetean APIA Maramures prezinta concluzii cu caracter national care implicit sunt valabile pentru Maramures si Regiunea Nord-Vest. Exista concurenta neloiala intre cei care vand produsele la negru si cei care se comporta corect din punct de vedere fiscal. Aceasta este o problema foarte serioasa pentru agricultori.

Domnul Gogota Petru, fermier crescator de bovine, prezinta problemele cu care se confrunta si care ar putea determina inchiderea activitatii fermei. Spune ca va aduce forta de munca din India pentru ca oamenii din agricultura sunt foarte descurajati,  iar cinstea si munca cinstita nu mai este o virtute. Toti care au ajuns in functii politice si-au pus neamuri si votanti in functii, fara sa aiba competentele necesare pentru agricultura si astfel a fost distrusa o ramura economica foarte importanta. Legile pentru agricultura sunt proaste si cu posibilitati de furt. Este foarte dezamagit de modul cum agricultura este distrusa de oameni rauvoitori si incompetenti.

Domnul Vasile Ciumar directorul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, spune ca problemele de cadastru sunt rezolvate din punct de vedere legislativ. Recunoaste ca sunt zone unde terenurile din proprietatea oamenilor nu corespund cu hartile de cadastru si spune ca la nivel de tara se realizeaza sporadic cadastrul în functie de interes.

Domnul Virgil Tantas, Directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Maramures a luat cuvantul si a spus ca este multumit de faptul ca dialogul social se manifesta in aceste momente de criza si doreste permanentizarea lui. A afirmat deasemenea ca ar dori ca pe agricultura sa fie cat mai multe intalniri de acest gen. Agricultura face o trecere spre economia de piata, iar problemele identificate prin proiect sunt multe si scot in evidenta multe lacune in ceea ce priveste agricultura si ar trebui sa fie dezbatute punctual, in detaliu, cu toti partenerii. Recomanda stimularea comasarii terenurilor. Sunt probleme cu pasunile si fanetele naturale care organizatoric si reprezentativ trebuie sa fie rezolvate. Lipseste camera agricola care ar rezolva multe probleme in agricultura. Nu exista invatamant pentru agricultura de performanta.

D-na Mariana Pop, Inspector General la Invatamant reliefeaza ca problemele nu le creaza invatamantul, ci elevii care, sunt coplesiti de problemele parintilor care lucreaza in domeniile evidentiate prin proiect. Chiar daca se cuprind in sistemul de invatamant clase pentru agricultura acestea nu se organizeaza pentru ca nu este interes din partea elevilor pentru a studia agricultura. In judet exista o singura clasa pentru agricultura. Parintii care lucreaza in agricultura vazand cu cate probleme se confruntă ii indeamna pe elevi sa aleaga alte domenii de scolarizare. Pe langa problemele din invatamant sunt problemele  serioase aduse din spatiul economic in domeniul invatamantului.

D-na Oana Osanu, Director AJOFM spune ca la nivelul institutiei pe care o reprezinta functioneaza un centru pentru formarea adultilor care nu pot accesa un loc de munca, dar nu exista interes pentru a se califica in domeniul agricol si niciodată nu s-a ajuns sa fie o clasa completa. Trebuie sa existe si sprijin economic pentru ocuparea acestor persoane nu sa fie calificati dar fara loc de munca si sa ramana in continuare someri. Europenii spun ca romanii au diplome dar n-au competente.

Domnul Longin Rati, reprezentant ROMSILVA, invoca necesitatea primei intabulari pentru a putea trece terenuri agricole la terenuri forestiere. Nu se pot impaduri anumite terenuri pentru ca nu sunt intabulate.

Domnul Mircea Onea, jurist in cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca, explica rolul acestei institutii in dialogul social si scoate in evidenta faptul ca munca la negru exista, dar se face cu acordul partilor. Aceasta practica este flagelul cel mai periculos pentru ca are efecte atat sociale cat si economice. Apoi explica anumite lacune din legea dialogului social care genereaza concurenta neloiala.

Domnul Albu propune ca printr-un parteneriat comun sindicate-patronate – ITM sa fie promovat un material catre Guvern pentru a face corectiile necesare la Legea dialogului social pentru anumite puncte comune.

In incheiere, coordonatorul regional, domnul Stefan Petricean, a concluzionat ca obiectivele conferintei regionale de evaluare a proiectului au fost atinse si a multumit tuturor pentru participare.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design