Presedintele FEDERATIEI SINDICATELOR TRANSPORTATORILOR FEROVIARI din ROMANIA – Maxim Rodrigo Gabriel, raspunde unui membru de sindicat ce efecte are rectificarea bugetara din luna septembrie in minus cu 90.521 lei la CFR Calatori pe anul 2017. http://www.fstf.ro/?p=1908
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Marti, 29 noiembrie 2011, Palais d’Iena, in sediul Comitetului Economic, Social si Medioambiental din Franta, s-a desfasurat Reuniunea extraordinara a grupului lucratorilor din cadrul Comitetului Economic si Social European. Reprezentantul CSN MERIDIAN in CESE a participat la acest eveniment si a avut o interventie in a doua sesiune de lucru. Din Romania a mai participat si dl. Sabin Rusu, Secretarul General al CSDR.

Agenda si principalele interventii in cadrul evenimentului

Organizatorii au prevazut pentru discutii doua sesiuni de lucru in care au avut interventii personalitati din viata politica europeana precum si lideri sindicali din Franta.

In prima sesiune: „Viitorul Uniunii Europene”, au avut interventii:

  • dl. Jacques Delors, fost Presedinte al Comisiei Europene si Presedinte fondator al Asociatiei „ Europa Noastra”

  • dl. Bernard Thibault, Secretarul General al CGT ( Confederatia Generala a Muncitorilor din Franta)

  • dl. Yves Veyrier, Secretar Confederal FO ( Force Ouvriere – confederatie sindicala din Franta )

  • dl. Marcel Grignard, Secretar General Adjunct al CFDT ( confederatie sindicala din Franta)

  • dl. Philippe Louis, Presedinte confederal al CFTC ( confederatie sindicala din Franta)

  • dl. Guglielmo Epifani, Presedinte al Asociatiei Bruno Trentin

In a doua sesiune de lucru: „O politica industriala care sa-si propuna emisii scazute de carbon, poate sa reprezinte o cale pentru iesirea din criza a Europei”, s-a prezentat studiul cu acelasi nume realizat de grupul lucratorilor din cadrul CESE. Au avut interventii:

  • dl. Alain Mestre si dl Philippe Morvannou – Responsabili cu realizarea de studii europene la cabinetul Syndex

  • dl. Joel Decaillon, Presedinte Sustainlabour 

La final, concluziile celor doua sesiuni de lucru au fost prezentate de dl. Jean-Paul Delevoye, Presedintele Consiliului Economic, Social si Medioambiental din Franta si de dl. Staffan Nilsson, Presedintele Comitetului Economic si Social European.

Aspecte abordate pe parcursul celor doua sesiuni de lucru

Interventia fostul Presedinte al Comisie Europene, dl Jacques Delors, a fost deosebit de bine primita si aplaudata de audienta formata in mare parte din reprezentanti ai principalelor organizatii sindicale din Uniunea Europeana. Domnul Delors a atras atentia ca proiectul european reprezinta singura solutie viabila pentru statele europene in fata provocarilor globalizarii.  Dupa 50 de ani de constructie europeana, care a implicat etape din ce in ce mai dificile, s-a ajuns la o structura politica si administrativa care incepe sa-si arate limitele. Existenta viitoare a Uniunii Europene depinde in primul rand de reforma institutionala care ar trebui sa urmareasca ameliorarea urmatoarelor aspecte:

  • Deficitul democratic (in sensul ca functii imortante din cadrul Comisiei Europene nu sunt obtinute prin vot democratic ci prin numiri). 

  • Elitismul si tehnocratia exagerata care s-a dezvoltat in randul institutiilor europene.

  • Parlamentele nationale ar trebui sa integreze in dezbaterile si preocuparile lor, principalele teme politice europene si ar trebi sa invite la consultari partenerii sociali si organizatiile societatii civile.

  • Influienta si forta statelor occidentale este in declin, motiv pentru care este important sa existe o viziune politica colectiva si coerenta a statelor membre pentru ca UE sa-si gaseasca locul in aceasta lume.

  • Dialogul social trebuie sa fie un instrument important in procesul de codecizie european. Nici in anii 80 nu era usor sa faci dialog social insa ceea ce  s-a schimbat astazi este faptul ca nu mai avem o Comisiei Europeana dispusa sa asculte partenerii sociali la fel cum o facea in acea perioada.

Domnul Bernard Thibault, Secretarul General al CGT a criticat modul in care inteleg Presedintele Francez si Cancelarul Germaniei sa impuna decizii politice la nivel european. Ceea ce s-a intamplat la recenta reuniune G20 este semnalul unei „boli europene” propagate prin atitudinea aroganta a politicenilor din aceste doua tari.

Cetatenii si sindicatele franceze sunt scandalizate de faptul ca reforma pensilor este la ordinea zilei si omniprezenta in discursurile politicenilor. In UE a ajuns aproape o moda ca daca o tara a promovat o reforma a pensiilor sau alte masuri cu impact social negativ, celelalte sa se alinieze la aceste tendinte.

In Franta si probabil ca nu numai, s-a ajuns intr-o faza in care „nu se mai pot imagina sindicate care sa pretinda ca obtin imbunatatiri sociale intr-o perioada de criza”. Absenta dimensiunii sociale poate sa alimenteze manifestarile xenofobe si violente ale unor paturi sociale defavorizate.

Situatia de criza din Europa si America are efecte dureroase dar poate sa reprezinte si o oportunitate pentru adoptarea unor masuri care in alte conditii ar putea fi dificil de imaginat.

In aceasta perioada dificila din punct de vedere economic si social, este important ca sindicatele sa se implice mai activ in dezvoltarea dimensiunii cetatenesti. Manifestarile si actiunile de protest sindicale nu reusesc sa-si atinga scopul datorita interlocutorului politic, care astazi, nu mai raspunde cu masuri la revendicarile lucratorilor. Masurile politice luate in timp de criza, ameninta sindicatele in aceeasi masura ca si sectoarele de activitate economica in care sunt organizate. Sindicatele trebuie sa se adapteze noilor conditii si sa caute noi mijloace de actiune pentru protejarea intereselor membrilor sai.

Domnul Yves Veyrier constata ca Uniunea Europeana a fost redusa la rata dobanzilor stabilite de Banca Centrala Europeana si la acorduri de liber schimb cu diverse tari sau regiuni ale lumii. Orice intentie de a propune masuri pentru protejarea activitatilor economice din interiorul UE poate fi suspectata de Comisia Europeana ca fiind „protectionism”.

Viziunea neoliberala a Comisiei s-a reflectat si in „bataliile” pe care a trebuit sa le angajeze organizatiile sindicale in contextul dezbaterilor politice pentru adoptarea Directivelor europene privind serviciile si timpul de lucru sau a Cartii Verzi pentru modernizarea pietii muncii.

In acest context, sindicatele trebuie sa aprecieze din ce in ce mai mult rolul important pe care il poate avea Organizatia Internationala a Muncii pentru corectarea derapajelor guvernelor nationale din statele membre ale UE, prin reintroducerea pe agenda politica a problemelor lucratorilor dar si prin impunerea unor clauze sociale in negocierile cu Organizatia Internationala a Comertului.

Domnul Marcel Grignard a insistat asupra faptului ca „a venit timpul ca organizatiile sindicale sa se preocupe mai serios de modul in care sunt cheltuiti banii din imprumuturi”. Banii acestia ar trebui sa se reflecte in initiative si activitati care genereaza locuri de munca si bunastare nu doar in registrele contabile ale bancilor sau a datoriei nationale.

Multi salariati nu au speranta in viitor iar acest lucru faciliteaza manifestarea in mediul politic a populismului si demagogiei.

Astazi mai mult ca niciodata, sindicatele trebuie sa faca munca pedagogica cu membrii sai pe teme de interes european si national. In acest scop este necesar sa se produca studii, rapoarte si sa se initieze dezbateri pe tema Uniunii Europene si a beneficiilor ei, pe tema crizei economice, pe teme privind Euro, etc. Sindicalismul european trebuie sa impuna noi dimensiuni de dialog si inititive care sa raspunda preocuparilor cotidiene ale cetatenilor.

Domnul Philippe Louis a atras atentia ca atat in Franta dar si in restul Europei, se observa o “salbaticire a dialogului social si a relatiilor industriale”. Sindicatele franceze considera ca avem nevoie de un soclu european pentru dialogul social si organizatii ale lucratoriilor reprezentative.

Domnul Guglielmo Epifani, este de parere ca Uniunea Europeana nu trece doar printr-o criza financiara ci si printr-o criza a democratiei reprezentative in care cetatenii nu mai stiu foarte clar “cine decide pentru ce”. Aceasta situatie se deduce din faptul ca este din ce in ce mai greu sa se ajunga la solutii prin consens iar retelele dovedesc, cel putin in Europa, ca nu mai au forta si influienta pe care o aveau odinioara.

O alta problema la ordinea zilei este legata de “pierderea de suveranitate” in favoarea Uniunii Europene. Din perspectiva organizatiilor sindicale, pierderea de suveranitate poate sa fie negativa sau pozitiva. Este negativa, atunci cand statele membre pierd prerogativele care le permit sa conserve drepturile sociale ale cetatenilor lor (cum este cazul Greciei) sau pozitiva, atunci cand deciziile luate in comun de statele membre garanteaza standarde sociale minime in UE).

Domnul Dumitru Fornea, reprezentantul CSN MERIDIAN in Comitetul Economic si Social a intervenit in dezbaterile care au urmat prezentarilor din a doua sesiune de lucru si a comentat pe baza studiului Syntex : „ O politica industriala care sa-si propuna emisii scazute de carbon - calea pentru iesirea din criza a Europei”.

Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN considera ca preocuparile pentru reducerea emisiilor de carbon rezultate in urma activitatilor umane, sunt legitime si justificate dupa doua secole de expansiune continua a industriei pe intrega planeta. Este clar ca in realizarea oricarei activitati umane, va trebui sa luam in considerare aspectele ce privesc protejare mediului. Pentru sindicate, calitatea conditiilor de viata si de munca a lucratorilor se traduce si printr-un mediu inconjurator sanatos, protejat de poluarea chimica, fonica, etc

Pe de alta parte, in Europa Occidentala, pentru a se ajunge la constinetizarea problemei mediului, a fost necesar ca lucratorii sa se bucure de o perioada de prosperitate economica si sociala. Saracia si mediul social conflictiv nu favorizeaza preocuparile cu privire la protejarea mediului inconjurator. Pentru a asigura sau a crea noi locuri de munca, este nevoie sa mentinem activa o baza industriala in Europa, respectand in acelasi timp principiile dezvoltarii durabile.

Putem sa adoptam legi in Uniunea Europeana pentru protejarea mediului si impulsionarea industriei, in sensul evolutie si adaptarii sale la noile cerinte. Ceea ce nu putem sa facem insa, este sa ne propunem tinte nerealiste care vor fi imposibil de respectat datorita limitarilor tehnologice din acest moment. Deasemenea, intelegem ca UE vrea sa fie un exemplu in acest domeniu, insa este deosebit de riscant pentru industria europeana daca normele restrictive in materie de mediu inconjurator vor fi aplicate efectiv doar pentru activitatile intreprinse in statele membre sau doar companiilor europene.

Una dintre cauzele masivelor relocari industriale din Europa catre state cum ar fi China, India, Brazilia, etc, trebuie cautate si in legiferarea excesiva in materie de protectie a mediului, in contextul in care, Uniunea Europeana avanseaza fulgerator in materia tratatelor de liber schimb cu aceste tari dar fara sa fi negociat prealabil, cu succes, clauzele sociale si de mediu, aplicabile acestor acorduri de liber schimb.

Industria europeana este dependenta de securitatea aprovizionarii cu materii prime, in conditii previzibile si la preturi favorabile. Competitivitatea economiei europene si locurile de munca depind in mare masura de acest aspect. Dependenta aproape totala a unor industrii europene de importul de metale din tari terte, ar trebui sa fie contracarata prin incurajarea unor activitati de explorare geologica si activitati extractive in regiunile UE care au potential in acest sens (Tarile nordice, Peninsula Iberica, Balcani, Regiunea Muntilor Carpati, teritoriile de peste mari ale unor state europene).


Prezentare generala a Consiliului Economic, Social si Medioambiental din Franta

(Realizata prin traducerea si adaptarea brosurii oficiale a acestei institutii prestigioase de dialog social)

Inca din 1958, s-a prevazut ca, Consiliul Economic si Social din Franta (CES) sa aiba posibilitatea sa fie sesizat de guvern sau sa se autosesizeze, cu privire la diverse teme de interes socio-economic, avand ca principal misiune sa se asigure participarea societatii civile la politica economica si politica a guvernului.

Prin revizuirea Constitutiei franceze, la data de 23 iulie 2008, CES-ul francez poate astazi sa fie sesizat si de Adunarea Nationala sau de Senat, in orice problema de ordin economic, social si medioambiental.

Consiliul Economic si Social trebuie sa faciliteze dialogul intre categoriile socioprofesionale, sa se implice in evaluarea politicilor publice care intra in sfera sa de competenta, sa promoveze un dialog constructiv cu institutii similare, atat in plan regional sau local, cat si la nivel international si sa contribuie la informarea cetatenilor.

In consecinta, Consiliul poate sa fie sesizat de catre:

  • Primul Ministru

  • Presedintele Adunarii Generale

  • Presedintele Senatului

  • Prin exercitatrea dreptului de petitie

CES are o compozitie care este in acord cu evolutia societatii

Compozitia Consiliului Economic, Social si Medioambiental a fost modificata pentru a permite intrarea la Palai d’Iena, in special a reprezentantilor organizatiilor care-si propun sa protejeze natura si mediul inconjurator precum si a organizatiilor reprezentand tinerii si studentii.

Cei 233 de membri ai CES sunt repartizati in trei mari grupuri:

Primul grup reuneste actorii implicati in viata economica si in procesul de dialog social -  140 de membri

  • 69 reprezentanti ai salariatilor

  • 27 de reprezentanti ai intreprinderilor private industriale, comerciale si servicii

  • 20 de reprezentanti ai fermierilor

  • 10 reprezentanti ai artizanatului ( camerele de meserii si artizanat)

  • 4 reprezentanti ai profesiilor liberale

  • 10 personalitati cu experienta calificata in domeniul economic

Al doilea grup, reprezinta actorii vietii asociative si cei ai coieziunii sociale si teritoriale – 60 de membri

  • 8 reprezentanti ai asociatiilor de ajutor reciproc, al cooperativelor sociale si cooperativelor neagricole

  • 4 reprezentanti ai caselor de ajutor reciproc si a cooperativelor agricole

  • 10 reprezentanti ai asociatiilor familiale

  • 8 reprezentanti ai vietii asociative si a fundatiilor

  • 11 reprezentanti ai activitatilor economice si sociale din Departamentele si Regiunile extrametropolitane ale Frantei

  • 4 reprezentanti ai organizatiilor sindicale ale studentilor cele mai reprezentative si tineri desemnati de Ministerul responsabil cu problemele tineretului

  • 15 personalitati calificate, nominalizate datorita experientei lor in domeniul social, cultural, sportiv sau stiintific, in sectorul locuintelor sociale sau datorita actiunii acestora in favoare persoanelor cu handicap sau a pensionarilor.

Al treilea grup este constituit din organizatiile, asociatiile si fundatiile preocupate de protectia naturii, a mediului inconjurator si de dezvoltarea durabila -  33 de membri

  • 14 reprezentanti din cadrul organizatiilor si fundatiilor active in domeniu protectiei mediului

  • 4 reprezentanti desemnati de organizatiile pescarilor si vanatorilor

  • 15 persoane cu experienta certificata in domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile, dintre care cel putin 3 directori de intreprindere care au activitate semnificativa in aceasta problema.

O institutia accesibila cetatenilor

CES poate sa fie sesizat si prin exercitarea dreptului de petitie al cetatenilor. Petitia trebuie sa fie semnata de cel putin 500 000 de cetateni (persoane majore, de nationalitate franceza sau rezidenti legali in Franta) si adresata de un mandatar unic, Presedintelui CES FRANTA. Biroul va atesta primirea acesteia iar intr-un interval de un an, Consiliul trebuie sa se pronunte printr-un aviz adoptat in Sesiune Plenara, in care se va raspunde la problemele prezentate de cetateni prin respective petitie.

  • Sectiunile si delegatiile insarcinate sa elaboreze documentele care vor fi supuse spre aprobare Sesiunii Plenare:

  • Sectiunea pentru probleme sociale si de sanatate

  • Sectiune pentru munca si ocupare

  • Sectiunea pentru economie si finante

  • Sectiunea pentru amenajarea durabila a teritoriilor

  • Sectiunea pentru afaceri europene si internationale

  • Sectiunea pentru agricultura, pescuit si alimentatie

  • Sectiunea pentru probleme de mediu

  • Sectiune pentru activitati economice

  • Sectiunea pentru educatie, cultura si comunicare

  • Delegatia pentru viitorul si evaluarea politicilor publice

  • Delegatia privind problemele Frantei de “peste mari”

  • Delegatia pentru drepturile femeilor si egalitate.
 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design