Sindicatul National al Lucratorilor din Pedologie si Agrochimie, Federatia Agro Propact si Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN au organizat la Sibiu, in perioada 11-13 septembrie 2017, un seminar pentru informarea si instruirea salariatilor din Directiile Agricole Judetene (DAJ). Consultarea cu salariatii DAJ-urilor a fost initiata de sindicatele din domeniu, deoarece propunerile si modificarile legislative survenite in ultima perioada, pot aduce schimbari majore in activitatea, salarizarea si functionarea unitatilor subordonate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR). In acest context, temele fanion care au dominat dezbaterile de la Sibiu au fost armonizarea legislatiei in domeniu, imbunatatirea salarizarii, a conditiilor de munca si siguranta locurilor de munca.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Luni, 21 noiembrie 2011, la Hotel Casa Muresan, Brasov, s-a desfasurat Conferinta regionala de evaluare a Proiectului  „Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, la care au participat în jur de 50 de persoane reprezentand: administratia publica locala/judeteana din regiune, institutii deconcentrate, sindicate, patronate, organizatii non-guvernamentale, mass-media locala si alte persoane cointeresate. Obiectivul principal al evenimentului l-a constituit prezentarea si dezbaterea Raportului Anual de Evaluare Intermediara pentru Regiunea de Dezvoltare CENTRU.  

Comunicatul de presa < click aici > .

Centrul Regional 7 - Centru este unul din cele 7 centre regionale in care se implemeteaza proiectul “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, cu sediul in Braşov, str. Branduselor, nr. 74, etaj 2.

Echipa regionala este formata din: Coordonator regional – Buzatu Ion, Asistent local Formare si Dialog Social – Hutuleac Todan Viorel, Asistent local Financiar si baze de date – Pirvan Mihai, Asistent local comunicare si evenimente - Buzan Florian, Consultant advocacy si concepte - Fornea Dumitru.

Lucrarile conferintei au fost deschise si moderate de domnul Ioan Buzatu in calitate de coordonator regional al proiectului in regiunea Centru. Dupa prezentarea rezultatelor obtinute dupa primul an de implementare a proiectului in regiunea Centru si a scopului prezentei conferinte, domnul Buzatu a dat cuvantul invitatilor.

Dl. ION POPESCU - presedintele CSN Meridian, a adreat un cuvant de salut celor prezenti si a adus in discutie rolul dialogului social in rezolvarea problemelor economice si sociale cu care se confrunta la momentul de fata agricultura si celelalte sectoare ale economiei nationale. De asemenea a facut referire la actiunile concrete ale confederatiei pentru implementarea in bune conditii a proiectului.

Domnul Popescu considera ca in ultimii douazeci de ani s-au facut eforturi pentru institutionalizarea dialogului social in Romania, astfel incat acesta sa poata fi utilizat ca un instrument de identificare, evaluare si solutionare non-conflictuala a problemelor sociale din societate. In discursul sau, a ridicat problema eficientizarii rolului dialogului social, indeosebi in aceasta perioada de criza economica si sociala.

In Romania, conform legislatiei in vigoare, dialogul social se desfasoara prin intermediul Consiliul Economic si Social, institutie in care sindicatele, patronate, reprezentantii ONGurilor si ai guvernului, au posibilitatea sa se intalneasca si sa dezbata initiativele legislative cu caracter social, economic sau medioambiental promovate la nivel politic.  In mod normal, pozitia organizatiilor sindicale ar trebui sa fie reflectatata in avizele CES iar acest organism ar trebui sa fie consultat in mod obligatoriu inainte de votarea unei initiative legislative. Din pacate, este pentru prima data in ultimii douazeci de ani, cand CES-ul nu functioneaza iar dialogul social in Romania, la cel mai inalt nivel este blocat datorita unor initiative legislative promovate in pripa.

Domnul Popescu a subliniat faptul ca proiectul incearca printre altele, sa vina si in intampinarea acestor noi provocari si sa contribuie la colectarea propunerilor legislative venite din partea partenerilor sociali si a cetatenilor care prin intermediul activitatilor organizate in cadrul proiectului, sa fie aduse la cunostinta guvernantilor, in vederea imbunatatirii sistemului legislativ actual.

Probleme deosebite intampina agricultura: suprafete foarte mari de teren sunt necultivate, imposibilitatea valorificarii produselor agricole, terenuri fertile vandute la preturi foarte mici, lipsa finantarii microfermelor de subzistenta, subventiile cele mai mici din Europa, etc. Domeniul este considerat extrem de deficitar si la capitolul legislativ, fiind absolut obligatorii modificari esentiale in acest domeniu, care sa vina in sprijinul producatorului agricol.

Dl. Viorel Hutuleac - Asistent local Formare si Dialog Social, a realizat o ampla prezentare a problematicii dialogului social in Europa din perspectiva legislatiei europene in domeniu si a perspectivei pe care o au institutiile europene asupra acestei teme. A aratat ca se impune realizarea unor diferite forme de asociere pentru concentrarea mesajului, mentionand faptul ca Europa aspira la identificarea unor forme democratice si participatative pentru administrarea problemelor societatii.

In Romania, diletantismul politic din ultimii ani a dus la mimarea dialogului social. Dezvoltarea societatii depinde si de forma si intensitatea dialogului social, un exemplu elocvent in acest sens fiind evenimentul derulat la Campeni, judetul Alba.

A mai aratat ca pentru dezvoltarea agriculturii este imperios necesara accesarea fondurilor europene pe masurile 141, 112, etc.

Dl. Gheorghe Apostu – presedintele BNS Braşov, a multumit pentru invitatia de a participa la eveniment si considera ca acest proiect poate sa duca la imbunatatirea substantială a dialogului social tripartit în Romania. A subliniat faptul ca in judetul Brasov exista un cadru acceptabil pentru desfasurarea dialogului social, (de exemplu – actiunile comune intreprinse de organizatiile sindicale, atat in plan local cat si central).

Manifesta nemultumire fata de modalitatea proasta de informare legata de accesarea fondurilor europene.

D.N.A. –ul realizeaza spectacole fara finalitate, fiind o structura care compromite institutiile statului. Se manifesta din ce in ce mai mult cameleonii politici si de presa. Arata ca, prin legile adoptate, guvernantii cauta distrugerea miscarii sindicale.

Propune confiscarea averilor nedeclarate.

Dl. Victor Strungaru – vicepresedinte CNSLR Fratia Brasov, apreciaza importanta proiectului implementat de catre CSN Meridian si declara ca vom avea tot sprijinul din partea organizatiei sindicale pe care o reprezinta. Este intru totul de acord cu cele spuse de antevorbitori, opinand ca multe conflicte se datoreaza ambiguitatii legislative si ca in Romania legea nu este pentru toti la fel.

Alexandru Lorincz – presedinte executiv USLMCI Brasov, apreciaza ca acest proiect este bine venit si creeaza posibilitatea exprimarii libere in cadrul actiunilor proiectului. Dupa 20 de ani, ne este frica sa deschidem gura, Romania nu mai este stat social, ceea ce rezulta si din declaratiile presedintelui Basescu. Dialogul social se mimeaza cu un an inainte de alegeri, dupa care urmeaza 4 ani de liniste. Marile societati economice si regii au fost aduse pe linie moarta, din acestea facand parte si S.N. C.F.R.

D-na Ciubotaru Mariana – viitoare somera CFR, a adresat d-lui Popescu intrebarea „ce se va intampla cu CFR si cu familiile viitorilor someri si situatia grupelor de munca”, la care acesta a raspuns ca se negociaza conditiile disponibilizarilor in cadrul S.N. C.F.R. si ca

Dl. Buzan Florian - Asistent local comunicare si evenimente, a prezentat o situatie a evolutiei legislatiei in ceea ce priveste acordarea grupelor de munca, subliniind ca ultimele modificari ale legii pensiilor aduc grave deservicii celor care au lucrat zeci de ani in conditii periculoase pentru sanatate..

Dl. Lucian Dinu – fost angajat CFR, actualmente intreprinzător privat, crede ca este important sa avem un dialog cu noi insine sa vedem ce facem noi pentru societate si apoi ce face societatea pentru noi. Arata ca a organizat societatea agricola in localitatea Stupini, Brasov cu peste 100 de membrii, invingand toate greutatile intampinate datorita legislatiei ambigue in domeniu. Legea 36/1991 privind organizarea asociatiilor agricole este perimata si se impune modificarea ei.

A mentionat ca economia de piata l-a obligat sa se adapteze si sa munceasca permanent, nu sa-si planga de mila. Constata ca mana de lucru tanara este inexistenta la tara, iar forma ajutoarelor sociale nu este corect aplicata.

Dl. Ioan Buzatu a concluzionat ca obiectivele conferintei regionale de evaluare a proiectului au fost atinse si a multumit tuturor pentru participare.

Secretariatul conferintei a fost asigurat de Mihai PARVAN si Florian BUZAN.


RAPORT ANUAL DE EVALUARE

CENTRUL REGIONAL 7 CENTRU

ANUL I

15 noiembrie 2011

ACTIVITATI IMPLEMENTATE

Activitatea 7. Creare si functionare centre regionale de resurse

Centrul Regional 7 Centru infiintat prin proiect are sediul in municipiul Brasov, str. Branduşelor nr. 74, etaj 2, in care echipa regionala formata din Coordonator regional –Buzatu Ioan, Asistent local Formare si Dialog Social – Hutuleac Todan Viorel, Asistent local Financiar si baze de date – Pirvan Mihai, Asistent local comunicare si evenimente - Buzan Florian, Consultant advocacy si concepte - Fornea Dumitru a implementat activitaţile corespunzatoare centrelor locale si anume:

Subactivitatea 7.3. Organizare seminarii, intalniri, evenimente locale:

In regiunea Centru au fost organizate 12 evenimente locale din care 6 evenimente in mediul urban si 6 în mediul rural.

Grupul tinta inregistrat in proiect in primul an de implementare ca urmare a implementării subactivitatii 7.3 este de 180 persoane (27 reprezentanti a asociatiilor fermierilor si 153 reprezentanti ai partenerilor sociali).

Calendar de raportare si locul de desfasurare al evenimentelor:

  1. Data 01.07.2011 - Regiunea Centru, Judetul Alba, oras Campeni, Hotel TULNIC;
  2. Data 01.07.2011 - Regiunea Centru, Judetul Alba, comuna Rosia Montana, muzeul de istorie al RMGC;
  3. Data 08.07.2011 – Regiunea Centru, Judetul Mures, municipiul Tg. Mures, Casa Sindicatelor;
  4. Data 08.07.2011 – Regiunea Centru, Judetul Mures, comuna Cristesti, Scoala Generala;
  5. Data 03.08.2011 – Regiunea Centru, Judetul Brasov, Municipiul Brasov, Sediul Uniunii Sindicatelor Marfa Calatori Infrastructura Brasov;
  6. Data 05.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Harghita, Municipiul Miercurea Ciuc, Casa Corpului Didactic "Apaczai Csere Janos";
  7. Data 11.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Harghita, Localitatea Balan, Sediul Scolii Generale nr. 1;
  8. Data 27.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Brasov, localitatea Predeal, hotel BRD;
  9. Data 29.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Alba, localitatea Vadul Motilor, Primaria;
  10. Data 29.08.2011 – Regiunea Centru, Judetul Alba, localitatea Abrud, Primaria;
  11. Data 17.09.2011 – Regiunea Centru, judetul Sibiu, localitatea Paltinis, pensiunea Paltini';
  12. Data 28.10.2011 – Regiunea Centru, judetul Covasna, localitatea Sfantu Gheorghe, Scoala personalului C.F.R.                        

Indicatori realizati:

  • Asigurarea transparentei scopului, obiectivelor, activitatilor si rezultatelor asteptate ale proiectului;

  • Realizarea vizibilitatii proiectului si a sursei de finantare a acestuia;

  • Informarea publicului si a membrilor grupului tinta cu privire la avantajele activitatilor derulate prin proiect;

  • Constientizarea publicului tinta (pe structura administrativa si privata) despre importanta dialogului social;

  • Promovarea dezvoltarii durabile in regiune;

  • Participarea la dezbateri publice si facilitarea accesului la informatii publice;

  • Atragerea publicului tinta in dezbateri referitoare la rolul si importanta dialogului social;

  • Crearea unui microclimat de dialog social si implicarea publicului tinta intr-un exercitiu practic in care sa aplice  metodele de solutionare a problemelor prin intermediul dialogului social;

  • Promovarea centrului regional al proiectului ca si centru de asistenta in domeniul dialogului social;

Rezultate:

  • Lansarea si promovarea conceptului de dialog social (in cele doua acceptiuni ale sale: dialogul social promovat de proiect si dialogul social institutionalizat) la nivelul regiunii Centru;

  • Identificarea problemelor care preocupa comunitatile locale si a cailor de comunicare pentru dezvoltarea a dialogului social;

  • 180 persoane provenind din Regiunea Centru informate cu privire la modalitatile concrete de implicare si sustinere a mecanismelor consultative privind dialogul social ca instrument cheie in contextul actual;
  • 180 persoane (75 femei si 105 barbati) provenind din Regiunea de dezvoltare Centru, Judetele Mures, Brasov, Sibiu, Alba, Covasna, Harghita inregistrate in grupul tinta al proiectului;

  • Prefigurarea unor strategii noi de abordare in domeniile de referinta;

  • Prezentarea dialogului social ca alternativa viabilă pentru rezolvarea problemelor sociale;

Subactivitatea 7.4. Incheiere parteneriate cu actorii sociali locali

In vederea colaborarii pentru realizarea obiectivului general al proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania“, la Centrul Regional 7 Centru s-au incheiat 14 Protocoale de colaborare cu urmatorii parteneri sociali:

  1. Primaria Cristesti - jud.Mures
  2. C.N.S.L.R. Fratia Mures
  3. B.N.S. Filiala Mures
  4. Cartel Alfa Mures
  5. C.S.D.R. Filiala Mures
  6. Primaria Balan
  7. Primaria Baia de Aries
  8. Primaria Rosia Montana
  9. Primaria Campeni
  10. Primaria Abrud
  11. Asociatia Pro Dreptatea Rosia Montana
  12. Asociatia Pro Rosia Montana
  13. Primaria Ciuruleasa- jud. Alba
  14. Primaria Bucium-jud. Alba

Subactivitatea 7.5. Organizare de mese rotunde/dezbateri legislative si propuneri legislative:

S-au organizat 8 mese rotunde din care 5 evenimente in mediul urban si 3 in mediul rural. Grup tinta inregistrat in proiect ca urmare a implementarii subactivitatii 7.5. in primul an: 120 persoane (27 reprezentanti ai asociatiilor fermierilor/meseriasilor si 93 reprezentanti ai partenerilor sociali)

Calendar de raportare si locul de desfasurare a evenimentului:

  1. Data 03.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Brasov, Brasov, Sindicatului Miscare Comercial Brasov;
  2. Data 05.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Harghita, Localitatea Balan, Sediul S.C. EUROTRICOT S.R.L.;
  3. Data 09.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Mures, Localitatea Tg. Mures, Sediul Sindicatului Liber Prodcomplex;
  4. Data 27.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Brasov, Localitatea Predeal, hotel BRD;
  5. Data 29.08.2011 - Regiunea Centru, Judetul Alba, Localitatea Abrud, sediul C.E.R.T.;
  6. Data 19.09.2011 - Regiunea Centru, Judetul Sibiu, Oraş Sibiu, sala de sedinte,depoul CFR Sibiu;
  7. Data 17.10.2011 - Regiunea Centru, Judetul Mures, Oras Tg. Mures, Hotel Darina;
  8. Data 28.10.2011 - Regiunea Centru, Judetul Covasna, Municipiul Sfantu Gheorghe, Scoala personalului C.F.R.

Indicatori realizati:

  • Asigurarea transparentei scopului, obiectivelor, activitatilor si rezultatelor asteptate ale proiectului;

  • Realizarea vizibilitatii proiectului si a sursei de finantare a acestuia;

  • Informarea publicului si a membrilor grupului tinta cu privire la avantajele activitatilor derulate prin proiect;

  • Constientizarea publicului tinta (pe structura administrativa si privata) cu privire la importanta Legii Dialogului social in contextul socio-economic actual.

  • Constientizarea publicului tinta (pe structura administrativa si privata) cu privire la pericolul cu consecinte penale asupra lucratorilor care muncesc la negru;

  • Promovarea dezvoltarii durabile in regiune;

  • Participarea la dezbateri publice si facilitarea accesului la informatii publice;

  • Atragerea publicului tinta in dezbateri referitoare la posibilitatea adoptarii de acte legislative prin initiativa cetateneasca;

  • Atragerea publicului tinta in dezbateri referitoare la posibilitatea adoptarii de acte legislative prin intermediul proiectului;

  • Crearea unui microclimat de dialog social si implicarea publicului tinta intr-un exercitiu practic in care sa aplice dialogul social;

  • Sistematizari si prezentari simplificate ale legislatiei utile si relevante pentru activitatile  grupului tinta din mediul rural;

  • Promovarea centrului regional al proiectului ca si centru de asistenta in domeniul legislatiei muncii, a Conventiilor si Tratatelor la care Romania este parte.

Rezultate:

  • Promovarea conceptului de dialog social in regiunea Centru;

  • Identificarea problemelor care preocupa comunitatile locale si a cailor de dezvoltare a dialogului social;

  • 120 persoane provenind din regiunea Centru informate cu privire la modalitatile concrete de implicare si sustinere a mecanismelor consultative folosite in procesul de  dialogul social ca instrument cheie in contextul actual;

  • 120 persoane (57 femei si 63 barbati) provenind din Regiunea de dezvoltare Centru, judetele Mures, Brasov, Alba, Sibiu, Covasna, Harghita, inregistrate in grupul tinta al proiectului;

  • Prefigurarea unor strategii noi de abordare in domeniile de referinta;

  • Prezentarea dialogului social ca alternativa viabila de promovare a mediul social;

  • Institutionalizarea dialogului social;

  • Implicarea mediului rural intru-un mecanism de generare a dialogului social.

Sintetizarea problemelor dezbatute pe parcursul implementarii proiectului, identificate in mediul rural:

Probleme identificate

  • Lipsa legislatiei care sa reglementeze problematicile privind exploatatiile agricole, cadastru, dezbaterea mostenirii si camerele agricole.

  • Nu exista o strategie de dezvoltare a agriculturii la nivel local, judetean si national. 

  • Sunt sate care apartin de primariile unor orase iar primarii din aceste orase schimba destinatia terenurilor de pasunat, din circuitul agricol in terenuri pentru constructii civile si industriale.

  • Exista probleme privind comasarea terenurilor agricole, terenurile unui proprietar sunt raspandite in mai multe locuri si nu se poate face comasarea acestora pentru a fi lucrate eficient.

  • Exista multe situatii in care terenurile din proprietatea oamenilor nu sunt incadrate corect cadastral  si nici nu nu sunt luate masuri in vederea clarificarii acestei situatii.

  • Tarifele de cadastru practicate de notari sunt foarte mari, iar oamenii nu si le pot permite.

  • Nu s-au eliberat titlurile de proprietate pentru stabilirea proprietatilor si rezolvarea intabularilor.

  • Nu s-a rezolvat problema cadastrului iar datorita unor modificari continue a legislatiei in domeniu s-a creat si mai multa confuzie.

  • Nu sunt resurse umane pregatite si specializate pentru agricultura, la nivelul de competente necesare in prezent.

  • Populatia din mediul rural este imbatranita, constituita preponderent din pensionari si asistati social.

  • Lucratorii din agricultura nu au resurse financiare suficiente sa lucreze pamântul, lucrarile agricole sunt scumpe si astfel foarte mult pamant arabil ramane nelucrat.

  • Lipsa de informatii necesare pentru ca fermierii si cei care practica agricultura de subzistenta sa poata accesa fondurile care sunt alocate pentru sprijinirea persoanelor din mediul rural.

  • Nu este asigurata consultanta la nivel profesional pentru agricultori in scopul accesarii de fonduri europene prin masurile de sprijinire a agricultorilor.

  • Suspiciunea ca fondurile europene sunt o momeala prin care se solicita inregistrarea fiscala a producatorilor pentru a fi obligati sa plateasca taxe fiscale, prea  impovaratoare pentru ei. 

  • Agricultorii sunt descurajati de faptul ca se favorizeaza proiectele scrise de firme de consultanta agreate de catre cei care verifica documentatia proiectelor.

  • Reticenta la asociere – agricultorii declarandu-se ingrijorati de faptul ca dupa ce se vor inregistra fiscal nu-si vor putea plati obligatiile fiscale, intrucat acestea sunt prea mari in raport cu capacitatea lor de plata.

  • Foarte multi producatori agricoli din zona au avut probleme cu samanta intrucat se comercializeaza samanta certificata dar neverificata iar culturile agricole nu s-au dezvoltat pentru ca samanta a fost infestata.

  • Importul masiv de produse alimentare straine reprezinta o problema acuta a producatorilor autohtoni care nu au unde sa-si valorifice produsele/munca.

  • Concurenta neloiala intre cei care vand produsele la negru (nu sunt inregistrati fiscal si fac comert nefiscalizat),  fata de cei care au accesat fonduri europene si trebuie sa faca vanzare fiscalizata si sa demonstreze dezvoltarea fermei.

  • Nu exista centre de colectare, depozitare si procesare a produselor agricole (legume, fructe, cereale, etc.), producatorii neavand unde sa-si depoziteze produsele.

  • In legumicultura sunt probleme cu desfacerea. Valorificarea produselor legumicole nu este bine organizata si nu exista o strategie judeteana pentru aceasta ramura agricola. Uneori se creaza supraproductie si nu se pot valorifica produsele.

  • Lipsa unei fabrici de conserve in contextul in care sunt producatori de legume si fructe in zona, dar nu exista colectare si procesare a produselor.

Solutii si propuneri:

  • Promovarea si sustinerea Legii cadastrului, Legii dezbaterii mostenirii, Legii exploatatiilor agricole, Legii muncitorilor agricoli sezonieri si  Legea camerelor agricole.

  • Pregatirea  resursei umane pentru meserii din agricultura.

  • Constituirea la nivelul primariilor a unor echipe de scriere a proiectelor pentru fermieri. 

  • Simplificarea procedurilor de atragere a fondurilor de la Uniunea Europeana pentru agricultori.

  • Monitorizarea modului in care sunt acordate finatarile pentru proiectele fermierilor.

  • Facilitarea contractarii productiei agricole pentru a eficientiza activitatile din agricultura.

  • Elaborarea unor strategii de dezvoltare a agriculturii pe termen lung la nivel local.

  • Infiintarea unor intreprinderi care sa se ocupe cu colectarea, procesarea si valorificarea produselor agricole.

  • Facilitarea intabularii terenurilor agricole si forestiere.

  •  Schitele cadastrale sa poata fi realizate si de catre inginerii agronomi si inginerii silvici care au expertiza in domeniu.

  • Realizarea unui transfer de bune practici din judetele in care sunt realizari notabile in ceea ce priveste dezvoltarea agricola.

  • Asociatiile de fermieri sa gestioneze, sa intretina si sa faca lucrarile de imbunatatiri funciare necesare pasunilor.

  • Consiliul judetean sa intervina si sa faciliteze ca supermarketurile din judet sa asigure standuri pentru produse autohtone/traditionale si sa preia produse de la producatorii din zona.

  • Facilitarea informarii agricultorilor prin armonizarea programelor de difuzare a emisiunilor de televiziune specifice pentru agricultori cu programul slujbelor religioase de duminica - evitarea suprapunerii celor doua activitati.

Sintetizarea problemelor dezbatute pe parcursul implementarii proiectului, identificate in mediul urban:

Probleme identificate

  • In mediul privat se practica inca munca la negru, ceea ce implica o serie de dezavantaje pentru lucratori in ceea ce priveste calculul pensiei, asigurarile sociale, etc.

  • Declin economic si social in comunitati, dupa incetarea activitatilor industriale - sunt zone monoindustriale inchise care reprezinta exemple clare ca statul a abandonat cetatenii care lucrau in aceste zone. Odată cu inchiderea intreprinderii a disparut si sursa de sustenabilitate a localitatii.

  • Lipsa serviciilor de sanatate după desfiintarea unor spitale.

  • Sistemul de sanatate prin coplata este considerat nedrept după ce o viata salariatii au contribuit la fondul de sanatate.

  • Sanse reduse pentru disponibilizati sa revină pe piaţa muncii (cu precadere cei din categoriile de varsta de peste 45 de ani).

  • Administratia nu mai este obligata prin lege sa invite sindicatul sa participe la consiliul de administratie si astfel organizatia lucratorilor, nu se poate exprima cu privire la problemele de interes profesional, economic si social care se discuta in consiliul de administratie.

  • Zilele de concediu prevazute de lege intr-o transa sunt prea putine in unele situatii iar unii patroni se folosesc de lege ca sa faca abuzuri.

  • Riscul saraciei este mai mare in cazul femeilor decat in cel al barbatilor deoarece ele castiga mai putin si isi gasesc mai greu de lucru mai ales dupa varsta de 45 de ani.

  • Dialogul social la nivel de CFR nu functioneaza. Starea infrastructurii CFR este precara, nesubventionata, defavorizata in raport cu infrastructura rutiera, desi transportul pe CFR este de departe cel mai sigur si cel mai ecologic mod de transport (Ministrul Anca Boagiu a afirmat ca CFR este copilul nedorit al ministerului transportului)

  • Strategii si restructurari nerealiste la nivelul Companiilor CFR.

  • Concurenta neloiala a Operatorilor de transport privati pe calea ferata fata de CFR Calatori si CFR Marfa prin faptul ca acestia din urma sunt subventionati masiv si preferential de stat, locomotivele si vagoanele (cele mai bune), au fost preluate tot de la companiile CFR de stat ca de altfel si intregul personal de exploatare (pensionari sau activi), au fost pregatiti, scolarizati cu eforturi mari de catre CFR.

  • Pierderea de catre CFR-isti a grupelor de munca incepand cu 01 Aprilie 2011, desi lucreaza in “foc continuu” si in conditii grele, periculoase si deosebite de munca.

  • Incalcarea de catre administratiile CFR a drepturilor prevazute de legislatia muncii si Contractele Colective de Munca, acest lucru generand sute de procese pe rolul instantelor de judecata.

  • Pierderea personalului calificat din domeniul transportului feroviar.

  • Sanse reduse pentru personalul disponibilizat, cu precadere pentru cei din categoriile de varsta de peste 45 de ani, sa revina pe piata muncii.

  • Lipsa specialistilor in intreprinderi.

  • Actuala forma si structura de invatamant nu corespunde cerintelor de pe piata fortei de munca actuale si nu pregateste resurse umane specializate in domeniile solicitate.

  • Nu se mai formeaza in licee si scoli profesionale specialisti pentru agricultura.

  • Lipsa de consultanta la nivel profesional si sprijin pentru ca agricultorii sa poata depune proiecte eligibile si realizabile.

  • Somerii sunt instruiti pentru tot felul de meserii, dar nu pot accesa un loc de munca desi au multe diplome de calificare, pentru ca nu exista locuri de munca.

Solutii si propuneri:

  • Reducerea evaziunii fiscale, descurajarea economiei subterane si a muncii la negru.

  • Voce unica a sindicatelor si a societatii civile in relatia cu guvernantii.

  • Liderii trebuie sa nu decredibilizeze activitatile sindicale prin faptele lor.

  • Atentionarea autoritatilor/institutiilor abilitate prin adrese si memorii.

  • Sustinerea pana la nivelul Parlamentului de acte normative care sa readuca CFR si conditia lucratorilor din acest domeniu la standarde europene (elaborarea de urgenta a STATUTULUI LUCRATORULUI FEROVIAR in care sa fie cuprinsa si grupa speciala de munca pentru CFR-isti)

  • Actele normative care reglementeaza munca si aspecte sociale sa fie promovate numai cu avizul CES.

  • Revenirea la obligatia conducerii administrative de a invita sindicatul sa participe la consiliul de administratie.

  • Pregatirea resursei umane pentru meserii din agricultura.

  • Identificarea posibilitatilor de formare profesionala continua pentru activitati din mediul rural si traditional mestesugaresc dar si de reconversie profesionala pentru zonele monoindustriale si in declin economic.

  • Alocarea de fonduri europene pentru dezvoltarea unor activitati economice prin care sa se creeze locuri de munca.

  • Agricultura trebuie sa devina ramura economica care sa contribuie la cresterea gradului de ocupare a fortei de munca neocupate.

  • Formare profesionala in mediul rural pentru meserii agro – industriale astfel incat mediul rural sa poata asigura profesii pentru initiative de dezvotare economica.

CONCLUZII SI REZULTATE:

In primul an de implementare a proiectului „Impreună pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, Centrul Regional 7 Centru a organizat 20 de evenimente locale/ mese rotunde (11 in mediul urban si 9 în mediul rural). In cadrul acestor evenimente au fost inregistrate 300 persoane in grupul tinta al proiectului din care 132 femei si 168 barbati (54 fermieri si 246 personal al partenerilor sociali). De asemenea, la nivelul Regiunii de dezvoltare Centru au fost incheiate14 protocoale de colaborare cu partenerii sociali dupa cum urmeaza: 

  • 4 protocoale cu sindicatele reprezentative;

  • 8 protocoale cu institutii publice;

  • 2 protocoale cu ONG-uri.
 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design