CSN MERIDIAN a solicitat si a obtinut ca perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea sa se deruleze pana in anul 2027. Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN si Sindicatul Muntele a incheiat, luni 24 aprilie 2017, o conventie cu Ministerul Energiei prin care perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea se prelungeste pana in anul 2027.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Proiect Cofinantat din Fondul Social European prin

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Axa prioritara 3 „Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor”

Domeniul major de interventie 3.3 „Dezvoltarea parteneriatelor si incurajarea initiativelor pentru partenerii sociali si societatea civila”

Titlul proiectului: „Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”

Investeste in oameni !

Contract nr. POSDRU/93/3.3/S/64204


Luni, 21 Noiembrie 2011, in a Sala de Conferinte a Primariei Focsani, s-a desfasurat Conferinta Regionala de Evaluare Intermediara a Proiectului „Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania” la care au participat peste 100 de presoane reprezentand organizatii ale partenerilor sociali si ale fermierilor, autoritati locale, presa, etc. Evenimentul a fost moderat de domnul Costel Ichim, coordonatorul centrului regional de implementare a proiectului pentru Regiunea de Dezvoltare Sud Est.

Din prezidiu au mai facut parte:

  • Domnul Ginu Toma – Presedinte Federatia Agricultorilor Fermierul

  • Domnul Ion Albu- Consultant dialog social, presedinte executiv CSN Meridian

  • Domnul Decebal Bacinschi - Primarul Focsaniului, partener in cadrul proiectului.

  • Domnul Sorin Hornea - Prefectul judetului Vrancea, partener in cadrul proiectului


Domnul Ginu Costel Toma, presedintele Federatiei Agricultorilor „Fermierul” a prezenta proiectul si a explicat obiectivele specifice urmarite prin implementarea acestuia, subliniind importanta dialogului social la nivelul comunitatilor rurale, precum si importanta organizarii fermierilor in forme asociative, in vederea cresterii capacitatii de reprezentare si de comunicare a problemelor si solutiilor ce vizeaza imbunatatirea nivelului de trai in comunitatile rurale.

Unul dintre obiectivele promovate de proiect este oferirea de consultanta persoanelor interesate din mediul rural pentru accesarea de fonduri europene nerambursabile pe masurile vizate in acest an. Totodata, domnul Ginu Toma Costel a anuntat promovarea in cadrul evenimentelor locale si a unor initiative legate de  infiintarea de microintreprinderi de sortare, prelucrare si ambalare primara in domeniul zootehniei si legumiculturii, cursuri de formare profesionala in activitati agricole pentru imbunatatirea abilitatilor si competentelor necesare specifice pe piata muncii, infiintarea de magazine de desfacere pentru comercializarea produselor agricole etc. Conditia necesara pentru obtinerea de fonduri europene nerambursabile in domeniul agriculturii este asocierea intre agricultori sau fermieri. Totodata, formele asociative sunt agreate si in elaborarea unor propuneri de modificari legislative.

Au fost expuse obiectivele proiectului precum si indicatorii atinsi, aceste subiecte fiind dezbatute de catre presedintele federatiei si de dl.Costel Ichim, Coordonatorul  Regional Sud - Est.

In cadrul Pactului Teritorial pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala in Regiunea Sud Est, a fost semnata inca din anul 2006, Carta privind efectele somajului si excluziunii sociale in Regiunea SE si in special cele ale somajului pe termen lung si ale concentrarii acestuia in zone specifice in cadrul  anumitor comunitati, semnatarii acestui angajament-parteneriat, consilii judetene, prefecturi, AJOFM-uri, primarii si institutii deconcentrate s-au obligat ca problemele comunitatilor sa fie abordate intr-un mod eficient si sa coopereze pentru promovarea dezvoltarii economice, egalitatii si progresului social, pentru crearea si sustinerea ocuparii fortei de munca. A fost asumat angajamentul individual privind promovarea initiativelor pentru abordarea somajului si excluziunii sociale, incurajarea progresului si dezvoltarii economice. Desi a trecut multa vreme de la semnarea acestui document, nu se cunoaste sa mai fi avut macar o intalnire, acest fapt ducand la cresterea numarului de asistati social 416 (Babadag – Tulcea 20 la suta din populatia localitatii,  Homocea – Vrancea 16 la suta, Tulucesti – Galati 17 la suta, Rasova – Constanta 17 la suta, Tacau – Braila 18 la suta, Lopatari – Buzau 18 la suta), acestea fiind doar cate-un exemplu din fiecare judet. Situatia este in realitate mult mai grava, interesul semnatarilor acestui pact fiind nul.

Participarea in cadrul comisiilor de dialog social din prefecturi este o oportunitate pentru discutarea imbunatatirii aduse actelor normative si legislative, care prin aplicarea lor pot duce la dezvoltarea comunitatilor vulnerabile din punct de vedere economic si social. Acestea pot conduce la generarea de venituri pentru fermieri, gospodarii individuale, asociatii, crearea de locuri de munca in mediul rural si pot contribui la cresterea bugetelor locale.

In cadrul proiectului, subactivitatea 7.5 care presupune organizarea de mese rotunde/dezbateri legislatie si propuneri legislative este o masura concreta pentru imbunatatirea vietii comunitatii prin actele normative si legile concrete propuse, a caror elaborare se face pe probleme reale si nu pe utopiile alesilor care daca vin cu vreo propunere legislativa, o uita si pe aceea printr-un sertar ministerial. Acest lucru are impact si asupra administratiei locale care nu are cadrul legal de a lua masuri economice si sociale, menite sa dezmorteasca piata locurilor de munca, aflata intr-un blocaj total, si luarea masurilor de integrare a claselor defavorizate sau cu venituri foarte mici.

In perioada urmatoare, in cadrul comisiilor de dialog social din prefecturi, toate eforturile trebuie concentrate pe politici de integrare pe o piata a muncii sustenabila și de calitate a tuturor persoanelor vulnerabile și care pot lucra;

 • asigurarea unui venit suficient pentru o viata decenta;

 • asigurarea accesului la servicii sociale de calitate.

Organizarea acestor evenimente in cadrul comisiilor de dialog social la nivelul institutiei prefectului din fiecare judet component al regiunii de dezvoltare Sud-Est a dus la constientizarea si deschiderea institutiilor componente,  determinandu-le la participarea efectiva pentru atingerea indicatorilor proiectului.

Expunerea proiectului in cadrul comisiilor de dialog social din cadrul institutiei prefectului a dus la promovarea si diseminarea de bune practici romanesti si europene, in vederea consolidarii dialogului social si incluziunii pe piata muncii a grupurilor vulnerabile precum si transformarii muncii nedeclarate in ocupare formala (vezi Legea 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri), ce constituie obiectiv major in cadrul proiectului.

Parteneriatele incheiate cu administratiile locale, subactivitatea 7.4, au condus la crearea unui mediu prielnic de colaborare, implicand si ceilalti actori locali (asociatii, imm-uri, organizatii sindicale), astfel ca deciziile administratiei locale, dar mai ales proiectele de hotarari ale consiliilor locale fiind dezbatute intr-un cadru mai larg, tinandu-se cont si de opiniile celorlalti parteneri sociali. In acest mod, dialogul social este acceptat de administratia publica locala. Aceste actiuni au determinat accentuarea activitatii acestora in teritoriu, in ceea ce priveste dialogul social si in special in mediul rural, determinand si aprofundarea cunostintelor legislative si dezvoltarea abilitatilor de comunicare, imbunatatirea capacitatii de sprijinire a initiativelor de dezvoltare a responsabilitatii civice, prin participarea la dezbateri publice si facilitarea accesului la informatii publice (vezi Legea 215/2001, Legea 544/2001, Legea 52/2003). Dezvoltarea capacitatii interne a partenerilor sociali de a promova dezvoltarea resurselor umane, cu accent pe capacitatea de organizare si administrare a organizatiilor satesti si comunale, cu precadere ale celor din domeniul productiei agricole, dar si in alte domenii cum ar fi cele culturale, sportive (obiective cu maxima pondere in cadrul proiectului) - Legea 566/2004, Legea 36/1991, Legea 72/2002, Legile 18/1991, Legea 1/2000 si 247/2005, alte prevederi in scop agricol.

Referindu-se la colaborarea cu administratia publica, domnul Ginu Toma afirma „Prin intermediul activitatilor locale derulate dorim, de asemenea, sa identificam solutii la problemele specifice (de ordin social) cu care se confrunta comunitatile din fiecare judet al tarii”.

 Doamna Camelia Cotun, directorul Directiei de Dezvoltare din cadrul Prefecturii Vrancea, a subliniat principiul egalitatii de sanse si a pus accent pe cei din mediul rural care in multe cazuri au fost cei mai defavorizati si care, prin intermediul acestui proiect, pot deveni parteneri redutabili.

In expunerea sa, dl.Toma Ginu Costel a aratat transformarile semnificative  pe care implementarea proiectului le va aduce la nivelul parghiilor ce vor fi utilizate in realizarea unui dialog social eficient.

In ceea ce priveste zona de desfasurare a evenimentului s-a insistat asupra identificarii nevoilor de dezvoltare din zona si a coagularii de forme asociative capabile sa actioneze eficient in sprijinul agricultorilor.

Domnul Mircea Croitoru, presedintele Grupului de Producatori Matca, jud. Galati, presedintele Asociatiei Nationale  Profesionale Legume Fructe din Romania, a discutat despre necesitatea infiintarii si activitatea grupurilor de producatori. Initiativa care este sustinuta intens de catre asociatiile de fermieri iar Ginu Costel Toma a subliniat motivele si problemele asocierii fermierilor precum si modalitati de abordare a problemei asocierii, ideea de cooperativa de productie, ideea infiintarii intreprinderilor sociale.

Coordonatorul Regional Sud - Est, domnul Costel Ichim a subliniat  necesitatea si importanta implementarii acestui proiect in zona de deal si de munte din judetul Vrancea, din bazinul Ramnicului, unde exista o structura puternica a sindicatului  PROPACT, dar si forme asociative care au demonstrat ca dialogul social poate functiona chiar daca uneori exista provocari si impedimente ce pot da nastere la reactii de protest.

Identificarea unor cai de comunicare eficiente intre factorii de decizie, autoritatile locale, patronate, asociatii de fermieri si sindicate, in vederea realizarii incluziunii sociale este una dintre premisele reale de dezvoltare in contextul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. In acest sens a intervenit si coordonatorul centrului regional, dl.Costel Ichim, cu propunerea ca toate obiectivele propuse in cadrul proiectului sa fie discutate in sedintele de dialog social din cadrul prefecturilor si a accentuat rolul Masurii 3.2.2, de dezvoltare a satului romanesc.

In cadrul discutiilor au intervenit si domnul Toader Manole, presedintele Federatiei Viticultorilor, care a prezentat evolutia viticulturii in judetul Vrancea si problemele viticultorilor aparute in timp precum si domnul Valerica Zamfirescu, primar Slobozia Bradului, care a prezentat exemple de cum inteleg unele primarii sa se implice in viata fermierilor si a agricultorilor.

Partenerii din cadrul proiectului au reliefat impactul pe care l-a avut proiectul, in zona de provenienta a fiecaruia si problemele cu care s-au confruntat fermierii.

Pe palierul mediului social public, in cadrul partenerilor sociali au fost prezenti Simion Bezea, referent  Primaria Dumbraveni, jud. Vrancea,  partener in cadrul proiectului, Romeo Stanescu - Prefectura Tulcea, partener in cadrul proiectului, Sandu Crintea – primar al comunei Dumitresti, jud. Vrancea, partener in cadrul proiectului, Dutu Marian, consilier local, comuna Valu lui Traian, jud. Constanta, partener in cadrul proiectului, Corneliu Dumitrescu, primarul comunei Siriu, jud. Buzau, partener in cadrul proiectului, Daniel Iacob - consilier Primaria Maracineni, jud. Buzau, partener in cadrul proiectului, Nelu Apostolie,  consilier Primaria Birsesti, jud. Vrancea, partener in cadrul proiectului, Constantin Brutaru, agent agricol Primaria Pietroasele, jud. Buzau, partener in cadrul proiectului, Simona Padure, agent agricol, Cosmesti, jud. Galati, partener in cadrul proiectului, Constantin Rosu, consilier Primaria Jaristea,  jud. Vrancea, partener in cadrul proiectului, Valentin Popa, presedintele Obstii Naruja, partener in cadrul proiectului, Marilena Tofan, referent, Primaria Matca, jud. Galati, partener in cadrul proiectului, Ion Roman,  presedinte IMM. Parteneriatul tripartid in cadrul comisiilor de dialog social la nivel de prefectura.

Presedintele Federatiei domnul Ginu Toma Costel  a subliniat rolul Camerelor Agricole, ca mod de iesire a agriculturii de sub tutela politicului pentru  fermierii aflati in evidentele institutiilor de stat care cauta tot mai mult solutii de dezvoltare, aplicand pe diverse masuri de accesare a fondurilor europene. Cu toate ca si in acest domeniu s-a facut un progres, multi intelegand ca prin asociere pot accesa bani prin masurile agricole 112, 141 etc, si aici s-au produs unele derapaje in sensul ca nu toti fermierii au fost avantajati. Astfel, cultura de camp a ajuns sa fie gestionata de o parte a asa-numitilor mari fermieri, nu altii decat unii proprietari care, beneficiind de unele favoruri politice, au putut lua in arenda terenurile marii majoritati a populatiei imbatranite sau persoanelor inactive, lucrandu-l dupa principii de ei stiute si care nu respecta contractele de arenda. S-a creat in acest mod si un monopol, produsele obtinute de acesti presupusi mari fermieri fiind destinate pietei.

Doamna Daniela Duta, Propact Dumbraveni a prezentat pe larg problemele cotidiene aparute in viata fermierului in cadrul organizarii din piete precum si eliberarea certificatelor de producator. Tot pe aceasta structura de discurs a intervenit domnul Ion Vasuian, Primarul comunei Negrilesti  apreciind ca nu sunt verificati toti producatorii si ca unele certificate se elibereaza empiric.

O situatie cu fermierii inregistrati la APIA, pe zona de dezvoltare Sud-Est se prezinta astfel:

  • Vrancea 28.232 fermieri

  • Buzau 28.500 fermieri

  • Galati 24.500 fermieri

  • Braila 15.500 fermieri

  • Constanta 9.000 fermieri

  • Tulcea 8.700 fermieri

O alta problema cu care se confrunta adesea fermierii este cea a desfacerii produselor, a prezentarii si vanzarii lor. Piata produselor agricole romanesti este haotica, dezorganizata, la dispozitia comerciantilor de ocazie, a depozitarilor monopolisti, care speculeaza presiunile scadentelor, lipsa conditiilor de stocare a productiei si, implicit, a posibilitatilor de negociere. Aceasta este convingerea fermierilor agricoli din Romania. Totodata, lipsa unei legislatii privind piata produselor agricole, a cutumei privind utilizarea contractelor ferme care prevad pretul, modalitati si termene de plata prejudiciaza agricultorii de venituri predictibile, implicit  de programe de dezvoltare si incurajeaza tranzactiile ilicite.

Agricultorii au nevoie de posibilitati de depozitare a productiei in vederea negocierii termenilor de comercializare, de institutionalizarea unui organism de reglementare a relatiei intre cerere si oferta, care sa aduca in fata lor multiple posibilitati de valorificare a productiei, precum si cererile de viitor ale pietei, pentru structurarea activitatii lor. Lipsa posibilitatii de predictibilitate a veniturilor agricultorilor implica o activitate haotica, o structura aleatorie de culturi sau decizii nesigure privind diversificarea activitatii cu profil agricol si incurajeaza piata neagra. Mafia pietelor este prezenta, chiar si sub ochii institutiilor abilitate sa stopeze acest fenomen. Se organizeaza  doar 2 – 3 controale tematice pe an, controale facute evaziv numai pentru ca trebuie facute, iar acest fapt a fost semnalat de foarte multe ori de catre reprezentantii Federatia Agricultorilor Fermierul in comisiile de dialog social organizate la nivel de prefecturi, iar pe acesta tema a intervenit si domnul Bogdan Marica, secretar general Prolex insistand pe rolul dialogului social in miscarea sindicala.

Presedintele Federatiei Agricultorilor Fermierul, domnul Ginu Toma Costel, a avut cuvantul de incheiere, cu invitatia ca toate initiativele si propunerile sa fie facute intr-un front comun, in care toti cei implicati sa fie adevarati parteneri.


Informare si publicitate

In cadrul Conferintei regionale anuale de evaluare au fost respectate regulile de vizibilitate stabilite pentru toate activitatile de informare si publicitate care sunt cuprinse in Manualul de Identitate Vizuala AM POS DRU. Informarea si publicitatea au fost realizate prin diseminarea de materiale promotionale si publicitare: pixuri, block notes, pliante, brosuri, mape, memory stick-uri in scopul de a informa participantii asupra proiectului.

La conferinta regionala de evaluare, au fost afisate materiale publicitare cum ar fi afise si banner care poarta insemnele de identitate vizuala ale Proiectului pe de o parte, iar pe de alta parte respecta insemnele de Identitate Vizuala elaborate de AM POS DRU, utilizand atat elementele necesare in vederea promovarii identitatii vizuale a Uniunii Europene si a POS DRU in Romania, cat si, in aceleasi linii, elementele de identitate vizuala ale organizatiilor care implementeaza proiectul.


 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design