Sute de silvicultori din tara si din strainatate au participat la Manifestarile internationale ale Silvicultorilor. Eforie Nord, 14-15 septembrie 2017. Federatia Sindicatelor din Silvicultura SILVA a organizat in perioada 14-15 Septembrie 2017, la Eforie Nord, la care au participat peste 400 de silvicultori din tara si din strainatate. Activitatile au demarat, joi, 14 septembrie 2017, cu o ceremonie de deschidere, un Simpozion international cu tema: „Strategii si Politici Forestiere in tari europene”, precum si cu primele partide in cadrul Competitiei sportive internationale „Cupa Federatiei Silva”. Simpozionul a creat conditiile pentru a prezenta principalele realizari si preocupari ale ale lucratorilor din silvicultura. In cadrul dezbaterilor moderate de domnul Silviu Geana, Presedintele Federatiei Silva, au intervenit, directorul general al Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, silvicultori din tara si din strainatate (Republica Moldova, Turcia, Ucraina, Ungaria), reprezentanti ai Confederatiei Consilva, ai Federatiei pentru Apararea Padurilor, ai Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN si ai Societatii Progresul Silvic.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Marti, 29 noiembrie 2011, Bucuresti, in Sala “Drepturilor Omului”din Palatul Parlamentului, s-a desfasurat Conferinta Nationala de Evaluare Intermediara a Proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”. La eveniment au participat 139 de persoane reprezentand factori de decizie la nivel central si local (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Muncii, Ministrul Finantelor Publice, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Parlamentul Romaniei, Guvernul Romaniei, europarlamentari), reprezentanti ai organizatiilor sindicale si patronatelor, persoane co-interesate, organizatii non-guvernamentale, jurnalisti (TVR). Discutiile au fost moderate de dna. Cristina Leorent, producator de emisiuni la Televiziunea Romana.

Pentru a vizualiza agenda, invitatia si comunicatul de presa <click aici> .

Au avut interventii: dl. Mircea Geoana, parlamentar; dl. Iulian Iancu, Presedintele Comisiei pentru Comert si Industrie a Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei; dl. Mircea Toader, lider al Grupului Parlamentar PDL din Parlamentul Romaniei; dl.Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, dna. Aura Vasile, parlamentar; reprezentanti ai partenerilor sociali; dl.Marian Vanghelie, Primaul sectorului 5 din Bucuresti.


Interventii ale reprezentantilor organizatiilor care implementeaza proiectul:

  • Dl. Ion Popescu, presedintele Confederatiei Sindicale Nationale Meridian

  • Dl. Costel Ichim, reprezentat legal al partenerului „Federatia Agricultorilor Fermierul”

  • Dl. Victor Alistar, consultant management operational

  • Dl. Ion Albu, consultant dialog social

  • Coordonatorii regionali: dl. Adrian Nania, dl. Ringo Damureanu, dl.Ionel Tit, dl.Stefan Petricean.

Conferinta Nationala Anuala de Evaluare Intermediara a proiectului a avut ca principal obiectiv prezentarea si dezbaterea intr-un cadru cat mai larg si reprezentativ, a Raportului National de Evaluare - anul I a Proiectului „Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”.  

Documente care au facut parte din mapa de lucru a evenimentului:

Document care nu a fost inclus in mapa de lucru a conferintei dar s-a reflectat intr-o anumita masura in  Raportul National de Evealuare Intermediara pentru anul I de implementare a Proiectului:

Pentru a accesa informatii referitoare la activitatile desfasurate in cadrul proiectului, anterior Conferintei Nationale de Evaluare - anul I <click aici> .

Imagini de la activitatile desfasurate in primul an de implementare a proiectului <click aici>.


Rezumat al discutiilor

In cuvantul sau de deschidere, dl.Ion Popescu, presedintele Confederatiei Sindicale Nationale Meridian a multumit tuturor participantilor pentru prezenta si a subliniat ca aceasta conferinta celebreaza, totodata, un an de dialog continuu cu toate categoriile sociale din toate regiunile de dezvoltare a tarii, un an care se incheie cu un bilant. Organizatiile partenere in proiect au initaiat sute de dezbateri in care s-au discutat efectiv problemele curente ale oamenilor, fara patimi politice sau sindicale. In cadrul discutiilor s-a dorit sa se identifice aspectele si pozitiile consenuale care ar putea defini actiuni larg acceptate de catre comunitate, cu potential mare de a fi integrate cu succes in initiative politice sau legislative.

Afirmand ca cele mai multe probleme pe care le-a rezolvat in decursul experientei de lider sindical le-a rezolvat prin dialogul social, presedintele CSN Meridian a sustinut ca dupa un an de implementare a proiectului, realizeaza cu atat mai mult importanta acestuia pentru dezvoltarea dialogului social prin cresterea nivelului de competenta a resurselor umane, a educatiei, a calitatii oamenilor, a intelegerii intre acestia, a bunului simt.

Domnul Costel Ichim, reprezentantul legal al Federatiei Agricultorilor - organizatia partenera in proiect, a declarat in luarea sa de cuvant, ca lipsa dialogului social in mediul rural conduce, la fel ca si in mediul urban, la disfunctionalitati institutionale si neincrederea cetatenilor in actiunile administratiei locale. Totodata, a semnalat problemele nenumarate si grave cu care se confrunta mediul rural, cum ar fi: imbatranirea populatiei, orientarea populatiei tinere de la sate spre activitati mult mai bine remunerate din mediul urban, migrarea populatiei active de la sate – cu amploarea similara unui exod – catre alte state membre ale UE unde standardul de viata este mult mai ridicat, nefinalizarea procesului de punere in posesie a terenurilor agricole sau amanarea punerii in posesie a celor indreptatiti, lipsa unor masuri concrete de subventionare, de sustinere a activitatilor agricole si lipsa specialistilor care au stiinta organizarii, coordonarii si eficientizarii activitatilor agricole si conexe. Reprezentantul partenerului sustine ca multumita activitatilor desfasurate in ultimul an pentru implementarea proiectului  s-a reusit sa se mareasca numarul de contacte cu publicul tinta in special in regiunile Nord Est si Sud Est si au s-a constatat o crestere a accesarii fondurilor europene in beneficiul fermelor. Federatia Agricultorilor Fermierul, prin eforturi proprii cat si prin echipele regionale ale proiectului, cauta prin toate actiunile sale sa acorde asistenta, sa informeze si sa constientizeze pe cati mai multi fermieri si agricultori atat despre necesitatea organizarii cat mai eficiente a activitatii lor, cat si despre posibilitatile acestora de a-si apara mai bine drepturile si munca lor prin utilizarea dialogului social ca principal instrument de solutionare neconflictuala a problemelor de ordin social, economic sau medioambiental.

Domnul Mircea Toader, lider al Grupului Parlamentar PDL din Parlamentul Romaniei considera ca este absolut necesar ca dialogului social sa functioneze si sa contribuie la progresul economic si social, mai ales in aceasta perioada, cand s-au facut modificari substantiale in sfera legislatiei muncii (codul muncii si celelalte legi conexe, inclusiv legea dialogului social). Totodata, a afirmat cu convingere ca forta motrice a acestei tari este zona privata, zona de la care multi se asteapta sa vina primele semne de revenire. In aceasta ordine de idei, parerea domniei sale este ca dialogul social nu trebuie indreptat preponderent in zona bugetara, ci trebuie marita atentia si spre zona privata. Rugamintea acestuia a fost ca aplicarea propunerilor de modificari legislative sa fie fructuoase atat pentru sindicate, cat si pentru patronate. De asemenea, a declarat ca suntem dependenti de modul de dezvoltare al tarii indiferent de pozitiile pe care le avem. Acesta este motivul pentru care masurile trebuie luate in comun, in asa fel incat viitorul sa fie sigur pentru toti…si pentru cei care lucreaza azi dar si pentru cei care vor iesi la pensie maine. In acelasi timp, a afirmat ca pe actualul buget prevazut pentru anul 2012 nu vor fi probleme in achitarea salariilor. Potrivit acestuia, parcursul spre regionalizare va permite o descentralizare cat mai eficienta si nu se pot ocoli parteneriatele cu administratia locala. Astfel, a dat exemplul necesitatii incheierii de parteneriate cu administratia locala in conjunctura noii legi a educatiei, fiindca adminsitratia locala reprezinta un element substantial in modul de organizare si de asigurare a conditiilor pentru un invatamant cat mai performant, obligatoriu pentru o societate care doreste sa se dezvolte. Fara un sistem de educatie bine pus la punct nu se poate discuta despre o dezvoltare socio-economica. Mircea Toader afirma ca se asteapta modul de aplicare al noilor legi si reactiile la acestea din teritoriu. Reamintind ca Legea asistentei sociale este facuta in ideea ca “au nevoie cei care cu adevarat au nevoie de asistenta sociala”, si-a exprimat dorinta de  eliminare a impostorilor care beneficiaza de munca tuturor pentru a-si asigura un nivel de trai modest dar fara munca. In incheiere, dl.Toader i-a asigurat pe participanti ca in calitate de reprezentant al legislativului, le va asculta cu atentie punctele de vedere si va fi deschis pentru o eventuala cooperare pe temele legislative care vor fi puse in discutie.

In interventia sa, domnul Mircea Geoana a afirmat ca are senzatia ca se invart aceleasi vorbe de multa vreme din nou si din nou si nu se schimba mai nimic. Potrivit acestuia, tinand cont de contextul geo-politic actual, Romania fiind mereu la intersectia imperiilor, este necesar ca toti romanii sa se solidarizeze si sa constientizeze importanta dialogului social. “Crezand ca intrarea in Occident va fi o solutie salvatoare pentru romani, azi observam cum Occidentul incepe sa se fisuzere. Tarile care gasesc in interiorul lor resurse de dezvoltare si de coeziune sociala, morala si economice, vor rezista celui de-al treile razboi mondial indus de criza economica declasata cu doi ani in urma si care va continua mai puternic anul viitor. Celelalte vor fi strivite” a mai mentionat politicianul. In continuare, Mircea Geoana a declarat ca dialogul social promovat de catre Confederatia Sindicala Nationala Meridian este real, astazi cand Consiliul Economic si Social este o bufonerie si nu ia in seama sindicatele. Recomandarea acestuia este reprezentarea in CES a capitalului strain si romanesc dar si a imm-urilor, printr-o voce la decizie, nu la consultare. Mircea Geoana si-a incheiat discursul sustinand ca singurul lucru care mai poate salva astazi Romania este un triunghi intre stat, piata si mediul neguvernamental: sindicate, patronate, ong-uri, cetateni. A oferit exemplul tarilor scandinave, unde un cetatean este in medie membru in patru ong-uri diferite, subliniind ca ne revine obligatia sa responsabilizam din punct de vedere civic populatia.

Domnul Victor Alistar, consultant management operational, a facut referire la aspectele principale necesare pentru intelegerea derularii proiectului in primul an. A descris cum a fost gandita actiunea pentru dinamizarea dialogului social ca baza esentiala in cresterea capitalului social al Romaniei si implicarea activa a partenerilor sociali in procesele decizionale dar si in initiativele pentru dezvoltarea competentelor pe diferitele sectoare. Potrivit afirmatiilor sale, proiectul a mers pe ideea necesitatii, pe de o parte, de crestere a capacitatii interne a promotorilor (cei doi parteneri in cadrul proiectului CSN Meridian si Federatia Agricultorilor Fermierul), iar pe de alta parte, incercarii de adresare mediului exterior, fiindca proiectul nu intentioneaza sa rezolve problemele Romaniei, ci isi propune sa creeze bazele pe care se discuta si se solutioneaza aceste probleme reunind la aceeasi masa decidentii si partile interesate. Activitatile desfasurate in cadrul proiectului in ultimul an si rezultatele concrete ale acestora se reflecta in raportul din mapa de lucru a conferintei. Consultantul responsabil cu managementul operational a subliniat, ca in principal, a fost vorba de activitati ce vizau stabilirea unei baze corecte de plecare pentru implementarea cu succes a proiectului: constituirea, in urma unor activitati de formare profesionala a propriilor activisti din interiorul celor doua structuri partenere, a unui grup de formatori, care sa permita ulterior celor doua organizatii partenere, sa-si consolideze si multiplice posibilitatile de formare profesionala si sa poata ridica nivelul de cunostinte si de competente ale membrilor sai pentru pentru a creste calitatea si eficienta dialogului social.

Au fost create 7 centre regionale, care in acest moment sunt complet operationale si care aigura asistenta de proximitate necesara partenerilor, in probleme ce privesc legislatia muncii si dialogul social, insa cu ceva deficiente in ceea ce priveste acoperirea pachetului de competente necesar pe toate domeniile de actiune ale proiectului din cele 7 centre.

Tot in primul an s-au realizat cercetarea sociologica si primele seminarii de dialog social in care s-au discutat aspectele referitoare la cadrul de desfasurare si legislatia dialogului social, precum si despre posibilitatile de imbunatatire  a legislatiei aferente. In plus, domnul Alistar informeaza ca anul 2011 a fost marcat de o serie intreaga de modificari legislative esentiale care au afectat cadrul proiectului si au obligat echipa de proiect sa se adapteze astfel incat sa poata faca fata noilor conditii. In acest sens, a amintit adoptarea pachetului legislativ cu privire la dialogul social si a legislatiei privind asistenta social, fara o consultare corespunzatoare - ocazie cu care, s-a demonstrat inca odata precarietatea dialogului social in Romania. De aceea, provocarea pe care proiectul o are pe urmatorii 2 ani de zile este sa analizeze si sa releve care este angajamentul real al factorului de decizie. “Poti avea dialog social intre parteneri, intre sindicate si sistemul patronal, dar daca discutiile acestea nu se reflect la nivel decizional atunci ele devin sterile si fara rost.” a mai adaugat consultantul.

Din punct de vedere cantitativ, in primul an de proiect au fost realizate 141 de evenimente locale in afara de conferinte care au avut ca scop principal crearea mecanismului si exercitiul de discutie intre partile implicate in dialogul social, urmand ca pe baza acestora partile sa continue sa se intalneasca. Initierea si facilitarea acestui proces a reprezentat unul dintre obiectivele proiectului. Activitatea a fost dusa de o echipa formata din 48 de oameni care au reusit sa implice activ in dialog si formare peste 2500 de persoane din grupul tinta, cu un merit deosebit al centrelor regionale care au contribuit direct si efectiv in acest proces. De asemenea, au fost atrase sindicate noi sau un numar de membri noi in cadrul structurilor celor doi parteneri. Au mai fost realizate si o serie intreaga de materiale de informare care sa faciliteze procesul de intelegere a celor pe care proiectul incearca sa-i implice. Un aspect care s-a detasat si din cuvantul domnului Toader este necesitatea ca in dezbaterile proiectului pe dialog social sa fie implicata din ce in ce mai mult si administratia locala. In acest sens, Victor Alistar mentioneaza ca au fost incheiate peste 80 de parteneriate cu municipalitati din Romania, la nivel urban si rural, pe langa protocoale cu servicii deconcentrate ale ministerelor, realizandu-se astfel o abordare de proximitate.

Totodata, a semnalat confruntarea proiectului cu cateva modificari legislative care va pune la incercare creativitatea si capacitatea echipei de proiect de a depasi dificultatile ce vor veni in anii urmatori. Finantatorul AM POSDRU a schimbat regulile jocului dupa semnarea contractului cu privire la prefinantare si cu privire la conditiile in care se poate face asigurarea de cash flow. A mai mentionat ca atata vreme cat nu exista un suport real din partea autoritatilor - care sa nu se limiteze doar la a semna parteneriate si a spune ca sunt interesate de dialog social, ci ar trebui sa utilizeze dialogul social in procesul decizional - este foarte greu sa convingi cetatenii, oamenii de afaceri, diferiti parteneri sociali ca procesul decizional este unul corect. Proiectul in sine pentru 1 an de zile si-a atins toate obiectivele: pe obiectivul strategic 2, implicarea diferitilor actorilor in dinamizarea dialogului social, pe obiectivul strategic 1, crearea cadrului de implementare a programului si crearea cadrului prin care sa se poata adauga ulterior competente si abilitati la nivelul organizatiilor partenere, asigurarea transparentei prin raportul anual de evaluare intermediara pentru primul an de proiect care cuprinde absolut toate informatiile necesare analizei, discutiei si expunerii publice a ceea ce s-a realizat si urmeaza sa se realizeze. Domnul Alistar si-a incheiat expunerea afirmand ca este esential pentru proiect sa se evite capcana caderii in formalism.„Numai printr-un exemplu de onestitate si transparenta poti reusi sa-i atragi pe altii intr-un asemenea tip de gandire.”

In sala de conferinta si-a facut aparitia domnul Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Domnul presedinte Ion Popescu i-a inmanat ministrului un document de cooperare, in care au fost expuse cumulativ, toate problemele agricultorilor ce au fost inregistrate si raportate de catre echipele de implementare regionale.

Au urmat interventiile coordonatorilor regionali dl.Adrian Nania, dl.Ringo Damureanu, dl.Ionel Tit, dl.Stefan Petricean si dl. Ioan Buzatu care si-au prezentat pe rand, la nivel sintetic, activitatea desfasurata in regiunile lor de dezvoltare, in primul an de proiect.

Domnul Valeriu Tabara, a informat ca intre timp a citit documentul de cooperare inmanat de domnul Ion Popescu, afirmand ca din luarile de cuvant a constat ca prin investigatiile facute la nivel local se „decopera” multe probleme cu care se confrunta sectoarele socio-economice ale Romaniei. S-a declarat incantat de cercetarile facute in zona rurala, cu toate dificultatile descrise in sintezele prezentarilor coordonatorilor regionali, fiindca astfel pot fi extrase problemele comunitatilor rurale si se pot gasi solutii pentru rezolvarea lor. Din punctul de vedere al ministrului agriculturii, in ceea ce priveste planul national de dezvoltare rurala sustinut din fonduri europene si fonduri nationale, in valoare de aproape 12 miliarde de euro, pana la sfarsitul lunii decembrie, vor fi absorbiti in jur de 5 miliarde de euro, iar pana la sfarsitul lunii februarie inca 2 miliarde care se adauga fondurilor absorbite prin masurile Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR). Pana la aceasta data au fost depuse prin masurile PNDR aproape 100.000 de proiecte, din care aproape 46.000 sunt deja contractate, iar peste 25.000 sunt finalizate. Se doreste ca la sfarsitul acestui program national de dezvoltare rurala, primul atat de amplu din ultimii 50-60 de ani, sa fie implementate in zona rurala circa 80.000 – 100.000 de proiecte si sa ajunga la crearea a 150.000 de locuri de munca. In ceea ce priveste problema exodului tinerilor din mediul rural, se ofera prioritate in proportie de 80%, tinerilor si femeilor, inclusiv prin ghidurile solicitantului. Ocuparea fortei de munca, potrivit ministrului, nu se va face prin agricultura. Problema zonelor rurale este aceea de a dezvolta activitati conexe agriculturii si activitati nonagricole si complementare care se regasesc in masurile 123, 313 si 312 care sunt active la aceasta data. Prin programele dezvoltate de catre Ministerul Agriculturii se urmareste crearea de locuri de munca in activitati agricole si conexe, dezvoltarea acelor sisteme de invatamant care sa profesionalizeze in primul rand, reinfiintarea in mediul rural a liceelor cu profil agricol, in care sa existe si loturi scolare unde elevii sa invete, sa munceasca si sa fructifice munca depusa in folosul scolii si a comunitatii lor. Totodata,  Valeriu Tabara a informat ca anul 2011 a fost un an unic in ultimii 30 de ani in agricultura din punct de vedere al realizarilor fiindca agricultura este o activitate economica care se desfasoara sub factor de risc major oriunde s-ar desfasura ea, in SUA, Israel si in Republica Sud Africana. Tot in anul 2011, pana in luna septembrie, in sectorul agricol s-au format in jur de 20.000 de unitati noi cu activitati agricole si conexe agriculturii, mai mult decat dublu fata de unitatile scolare economice formate in domeniul constructiilor.

Referitor la datele furnizate de coordonatorul regional 5 Vest, domnul ministru Valeriu Tabara arata ca in partea de vest a tarii exista cea mai mare suprafata cu un potential agricol hotarator, dar tot aici subliniaza domnia sa, exista cea mai mare suprafata de teren nelucrata. De exemplu, numai in judetul Timis exista aproximativ 64.000 de hectare nelucrate. Ministrul spune ca problemele adevarate decurg din faptul ca nu se consuma banii pentru forme asociative fiindca oamenii sunt reticenti la asociere. Legea 36/1990 a reglementat si stimulat asociatiile dar acestea s-au transformat in altceva si au starnit aversiunea oamenilor fata de asociere. Astfel, lucrurile treneaza, ceea ce nu poate fi decat in defavoarea agricultorilor romani. „Capacitatea de asociere inseamna capacitatea de a gestiona valorile propriei munci din agricultura si capacitatea de negociere cu partenerii carora trebuie sa le livrezi prodctia”, a declarat ministrul.

La aceasta data sunt peste 3 700 000 tone capacitate de depozitare cereale si plante tehnice, 130 000 tone pentru legume si fructe, valorile fiind insuficiente. Acesta este motivul pentru  care este nevoie de dezvoltarea sistemului de piata care va aduce cu el o adevarata industrie spre zona rurala. Trebuie reparata greseala disparitiei sistemului de consultanta agricola prin ordonanta 70, prin sistemul de camere agricole ce trebuie sa apartina fermierilor romani activi dar si structurilor asociative si conexe agriculurii. Prin planul national de dezvoltare s-a dorit sa se acorde atentie acelor mici unitati de prelucare (prelucarea laptelui si mici abatoare) care sa fie apropiate de fermieri. „Problemele mediului rural trec dincolo de agricultura si sunt multe lucruri care trebuie abordate, cum ar fi cele de natura sociologica. Pentru Romania agricultura va fi intotdeauna un element esential de crestere economica si de asezare a nivelului de trai. A se vedea numai in acest an contributia agriculturii la ceea ce inseamna echilibrarea macroeconomica a tarii si vom continua sa facem presiuni ca sistemul politic sau deciziile politice, indiferent care ar fi ele, sa se indrepte spre ceea ce inseamna promovare si durabilitatea productiei agricole romanesti pe toate directiile pe care le cuprinde.” a declarat ministrul. Problema actuala o reprezinta valorificarea veniturilor de pe terenurile agricole de catre autohtoni sau de catre straini. Intre timp cererea de investitii straine pentru agricultura este formidabila aparand oferte de cumparare de pamant din partea unor cetateni straini (intre 100 - 200 mii de hectare), care depaseste uneori suprafata unui judet, ceea ce este in detrimentul fermierilor romani. Domnul Tabara informeaza ca nu se va deschide piata pentru ceea ce inseamna nerezidenta in Romania.

O alta problema o reprezinta organizarea spatiului rural si sursele de finantare care trebuie sa fie asigurate la timp. La aceasta data, banii de avans se afla deja in conturile a 1,75 de milioane de fermieri iar pentru zonele defavorizate vor intra inca 400 de milioane euro pana in perioada sarbatorilor. In jur de 700 de milioane euro vor intra in conturile fermierilor incepand din 16 octombrie pana la 31 decembrie. Valeriu Tabara a asigurat ca aceste tipuri de finantari vor fi continuate si in anul urmator, incercand sa se vina in completarea fondurile europene, cu o sustinere nationala, pentru ca productia agricola si economica a spatiului rural sa se apropie de adevaratul potential al tarii.

Facand o retrospectiva a discutiilor anterioare domnul Ion Albu - consultant dialog social in proiect, a evidentiat multitudinea si complexitatea problemelor specifice cu care se confrunta mediul rural in zona socio-economica. Discursul a debutat cu cateva definitii despre dialogul social pentru a se putea constata stadiul in care acesta se gaseste si asteptarile privind dezvoltarea acestui concept.

Domnul Albu si-a exprimat nemultumirea cu privire la legea dialogului social din Romania, afirmand ca se doreste ca prin intermediul proiectului sa se identifice obstacolele de ordin legislativ care stau in calea dezvoltarii normale a relatiilor dintre partenerii sociali, a progresului social al lucratorilor din mediul urban si rural si a dezvoltarii comunitatilor rurale. Odata identificate aceste aspecte, prin intermediul activitatilor din proiect, se vor formula amendamente la legile existente si se vor schita propuneri de noi initiative legislative care ar putea corecta deficientele identificate.

Organizatiile nationale sindicala s-au retras din structurile institutionale de dialog social, reactia lor fiind un raspuns vis-a-vis de legea dialogului social. In cadrul Consilului Economic Social nu mai exista reprezentare a institutiei de dialog social din Romania din cauza reducerii posibilitatilor de negogiere, contractul national fiind facut disparut prin lege. Or daca nu este prevazut, nu-l poti face. Contractele sectoriale nu pot asigura la nivel national acel drept al salariatilor din Romania de a se bucura de un contract colectiv. Potrivit statisticilor, Romania are peste un milion de salariati in zona IMM-urilor. Multe dintre acestea nu au obligativitatea de a incheia contracte colective de munca. In acest caz, relatia directa salariat – patron este ceea ce vrea unul sa ofere si mai putin ceea ce ar trebui sa merite cel care depune munca. Tocmai de aceea, legea dialogului social este deficitara si trebuie modificata in asa fel incat sa se realizeze un echilibru in relatiile de munca. „Legea a eliminat posibilitatea de negociere pe normele de munca. Daca nu exista posibilitatea de participare la dialogul social bipartit - cel care regleaza in mare masura piata muncii, care este rostul de a mai merge la dialogul tripatit cu administratia publica care a facilitat naruirea relatiei industriale intre angajat si angajator?” semnaleaza consultantul pe dialog social.

Domnul Iulian Iancu, presedintele Comisiei pentru Comert si Industrie a Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei si-a inceput interventia adresandu-i multumiri presedintelui CSN Meridian pentru deschiderea conferintei cu intonarea imnului national. Este de parere ca trebuie sa manifestam o deosebita atentie la cum gestionam valorile din tara. S-a declarat contrariat de deciziile europene cu privire la cedarea gestiunii banului public din sanatate managerilor privati, indemnandu-ne sa vindem CFR Marfa, TAROM-ul, pachetele majoritare ale tuturor capacitatilor de productie energie. A amintit ca responsabilitatea principala a romanilor este asigurarea ordinii publice, sigurantei cetateanului, prosperitatii, iar Guvernul sa asigure strategiile sociale si economice de dezvoltare a tarii. Afirma, de asemenea, ca ne gasim in situatia in care trebuie sa parcurgem pas cu pas, etapele reinitierii dialogului social intr-un moment in care legea destinata dialogului social blocheaza dialogul social. Totodata a ridicat problema inexistentei in proiectia bugetului pe anul 2012 la capitolul cheltuieli salariale a indicatorului privind numarul de salariati si nici valoarea salariului mediu al salariatilor bugetari. De asemenea, lipsesc indicatorii cuantificati privind atragerea fondurilor europene. In consecinta nu exista o posibilitate trimestriala de corectarea a erorilor si de recuperare a sumelor pierdute si nici un mod de identificare si de evaluare a executiei bugetare privind planul national de dezvoltare a Romaniei in domeniul infrastructurii. Prin urmare, potrivit opiniei Presedintelu Comisiei pentru Industrie si Servicii din Camera Deputatilor, ne pacalim facand o constructie bugetara incorecta la capatul careia cu siguranta toate categoriile sociale vizate a fi beneficiare ale activitatilor proiectului vor avea si mai mult de suferit. Considera ca biletul de acces in Uniunea Europeana a costat-o pe Romania resursele minerale, activele cele mai importante si patrimoniul. Domnul Iancu afirma ca a venit momentul ca dupa 5 ani de parcurs european sa realizam ca pretul platit a fost suficient de scump si sa stopam vanzarea celor mai importante active, care vizeaza securitatea  nationala si sa retinem patrimoniul tarii in Romania.Parlamentarul mai vorbeste de potentialul agricol si energetic crescut al Romaniei precum si posibilitatile de valorificare superioara a materiilor prime disponibile ( de exemplu zacamintelor de sare din tara care sunt suficiente pentru 1.500 de ani si sunt vizate de oamenii de afaceri straini in scopul dezvoltarii tehnologilor energetice pe baza de celule fotovoltaice.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design