In perioada 5-16 iunie 2017, la Geneva, in Elvetia, s-a desfasurat cea de-a 106-a sesiune a Conferintei Internationale a Muncii. Delegatia Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN la lucrarile acestei conferinte a Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.) a fost reprezentata de domnul Marian Stoicescu – vicepresedinte CSN MERIDIAN, care a fost membru titular in Comisia privind ocuparea fortei de munca si munca decenta; domnul Rodrigo Maxim – vicepresedinte CSN MERIDIAN, a fost membru supleant in Comisia privind ocuparea fortei de munca si munca decenta;domnul Silviu Geana, presedinte Federatia Silva, a fost membru supleant in Comisia privind abrogarea Conventiilor nr.4, 15, 28, 41, 60 si 67; domnul Liviu Grab, prim-vicepresedinte, Federatia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, a fost membru supleant in Comisia privind migratia fortei de munca.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Vineri, 30 martie 2012, incepand cu ora 12:00, in sala de sedinte a Primariei din com. Cicarlau, s-a desfasurat un eveniment local in cadrul programului de activitati ale proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania” implementat de CSN MERIDIAN in parteneriat cu Federatia Agricultorilor. La discutii au participat 24 de persoane din organizatii ale partnerilor sociali. Moderator a fost dl. Petricean Stefan.


Actiunea a fost organizata de echipa de regionala a proiectului formata din:

  • Stefan PETRICEAN, Coordonator Regional 6 Nord - Vest Cluj;

  • Gheorghe BOICIUC, asistent local formare si dialog social;

  • Constantin FLAUT-COPOS, asistent local comunicare si evenimente;

  • Daniela COPOS, asistent financiar si baze de date.


La inceputul evenimentului local,  coordonatorul  regional a adresat un salut de bun venit participantilor si a  multumit d-lui Primar Vasile Zete atat pentru sprijinul acordat la organizarea si mobilizarea invitatilor cat si pentru faptul ca Primaria a fost interesata sa incheie un protocol de colaborare intre CSN Meridian - Centrul Regional 6 Nord-Vest si Primaria Cicarlau.

Dl. Primar Vasile Zete a spus: „suntem onorati sa gazduim acest eveniment prin proiectul de dezvoltare a dialogului social in Romania. Acest proiect va avea importanta daca se va concretiza prin masuri practice asa cum este prevazut in Protocolul de colaborare semnat intre Primaria Cicarlau  si  Confederatia Meridian si a urat succes dezbaterilor.”

Dl. Petricean a prezentat proiectul si a subliniat importanta dialogului social la nivel de comunitate ca mecanism de participare si responsabilizare a cetatenilor la luarea deciziilor publice locale. A facut o scurta prezentare a beneficiarului – Confederatia Sindicala Nationala Meridian si a partenerulului – Federatia Sindicatelor Agricultorilor ”Fermierul”, a prezentat scopul si obiectivele proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, cofinantat din Fondul Social European. In continuare a  prezentat  echipa regionala si a informat participantii ca s-a infiintat prin proiect un centru regional cu sediul in Baia Mare, strada George Cosbuc nr. 20 la parter, unde membrii echipei regionale pot acorda consultanta in domeniul dialogului social si al dreptului muncii.

Dl.Petricean solicita participantilor sa se prezinte, sa faca cunoscute institutiile pe care le reprezinta, iar in timpul evenimentului sa intervina cu puncte de vedere si pozitii in timpul dezbaterii deoarece vrea ca evenimentul sa se desfasoare  interactiv.   Rolul acestei intaniri este de a genera un mecanism de dialog social la nivel de comunitate care sa duca la gasirea unor solutii pentru problemele care vor fi prezentate. 

Dl. Primar Zete intervine si spune ca, la nivelul comunitatii Cicarlau sunt mari greutati in accelerarea dezvoltarii economice a comunei datorita si mentalitatii cetatenilor cu privire la modul de intelegere a proprietatii si a modului de folosire a acesteia. Este greu sa gasim intelegere din partea unor cetateni de a disponibiliza terenuri pentru dezvoltarea economica a comunei. De asemenea, spiritul antreprenorial la nivelul comunei este insuficient dezvoltat, deoarece cetatenii nu-si asuma riscul de a se lansa in afaceri pe cont propriu, prin asociere sau prin accesarea de fonduri europene. In planul strategic al comunei au fost cuprinse directiile de dezvoltare pe domenii de activitate si politicile locale in domeniul ocuparii fortei de munca. Prioritara este componenta cresterii standardului de viata a cetatenilor, apoi cea economica, educationala, mediul si componenta culturala. Ca potential turistic Comuna Cicarlau este foarte bine cotata la nivel de tara obtinand 39 de puncte la evaluare din maximul de 45. Din pacate nu avem gospodarii si ferme bine dezvoltate ca sa se poata dezvolta si agroturismul. Primaria a elaborat planurile urbanistice zonale pana la nivel de detaliu, venind astfel in intampinarea potentialilor investitori, avand planurile gata pregatite ca facilitate din partea primariei. Sunt probleme cu infrastructura localitatii cu referire la apa si canalizare, retelele electrice, litigii cu privire la proprietatea terenurilor, succesiune, cadastru si lucrari de topografie care sunt costisitoare si greu de suportat de catre cetateni.

Dl. Petricean spune ca este frumoasa perspectiva de dezvoltare a Comunei Cicarlau si ca prin proiect se vor face propuneri si initiative legislative de modificare si completare a legislatiei actuale cu privire la cadastru, camerele agricole, lucrarile topografice si succesiunea proprietatilor pentru a facilita rezolvarea acestor probleme care se manifesta peste tot in tara.

Dl. Corodan Viorel, administrator la SC CORODAN SRL,  spune ca este nevoie de putere si obisnuinta de a lupta cu birocratia impusa la implementarea proiectelor de turism finantate din fondurile europene. Probabil ca teama celor care aproba si verifica utilizarea fondurilor europene de a nu fi trasi la  raspundere ii determina sa impuna o birocratie atat de mare care este o piedica in accesarea fondurilor pentru investitii in turism. Este foarte stufoasa documentatia, putini rezista sa duca pana la capat un asemenea proiect, gradul de cofinantare este prea mare, iar bancile sunt reticente la credite. Deciziile cu privire la acordarea creditelor de catre banci se iau la Bucuresti prin simpla analizare a unor documente fara sa vada perspectiva investitiilor care se fac din creditele luate.

Dl. Primar Zete spune ca solutii ar fi  prin parteneriat public-privat care ar da o nota de siguranta pentru investitori, precum si asocierea, care deocamdata este privita cu neincredere.

Dl. Bob Sebastian, preot la Parohia Cicarlau, spune ca biserica s-a implicat prin educatie si mediere in sprijinul asocierii cetatenilor care au terenuri agricole, dar este un mare grad de neincredere cu privire la asociere. Intentioneza sa construiasca  o manastire la care sa se organizeze pelerinaje si alte forme de turism religios.

Dl. Flaut - Copos Constantin, asistent local de comunicare si evenimente, spune ca asocierea are rolul de rezolva probleme care pe un particular l-ar costa foarte mult. Este mai usor pentru un particular sa suporte costurile contribuind mult mai putin la asociatie fata de costurile pe care ar trebui sa le suporte de unul singur.

Dl. Trufan Nicolae, administrator la SC IZOL CONS SRL, spune ca cetatenii care au teren si primesc subventii de la APIA, ar putea prin ascociere cu acesti bani sa initieze activitati si afaceri in domeniul agricol si zootehnic. Cunoaste asemenea cazuri in care s-a reusit prin aceasta modalitate. Prefera ca in domeniul de activitate pe care-l desfasoara sa aiba angajati din zona, care sa nu fie nevoiti sa faca naveta la locul de munca. 

D-na Rablau Marcela Sanda, director la Scoala gimnaziala din Cicarlau spune ca invatamantul din Romania este foarte teoretizat prin curricula impusa de minister. Ar trebui sa fie un invatamant mai pragmatic nu unul rupt de realitate, pentru ca mare parte din ce se invata la scoala nu se aplica in practica. Ar trebui sa luam exemplu de la alte tari cu privire la invatamant si la formarea elevilor si studentilor. 

Dl. Ozsvath Anton, administrator la SC OZSVATH SRL spune ca instruirea  practica lipseste din scoli, absolventii nu au cunostinte practice si face referire la invatamantul din Germania unde are o fiica care preda in invatamant. Cu privire la problemele Comunei Cicarlau spune ca sunt legate de infrastructura deoarece nu se poate asigura apa potabila, nu se poate construi niciun bloc fara canalizare. A incercat sa faca turism avand si societate de transport dar nu a mers si a fost nevoit sa-si schimbe obiectul de activitate. Mentioneaza ca transportul rutier intre Baia Mare si Seini este foarte deficitar deoarece este asigurat doar la ore de varf cand pleaca sau se intorc oamenii care muncesc la Baia Mare. Vrea ca in perspectiva sa infiinteze o casa pentru batrani vazand cererea mare pentru ingrijirea batranilor.

Dl. Bledea Ioan, Viceprimar, spune ca se practica munca la negru de catre multi beneficiari de ajutoare sociale din comuna iar primaria nu are posibilitatea sa-i verifice. Considera ca datorita faptului ca parintii sunt ocupati cu munca,  copiii raman prea mult timp nesupravegheati si se vede lipsa educatiei din familie. Multi dintre cei care ar dori sa inceapa o afacere nu au potentialul financiar necesar pentru a porni o activitate privata. Cei care au luat pamant in arenda  au probleme cu valorificarea productiei pentru ca nu este o strategie la nivel de judet si regiune prin care sa fie directionati spre culturi si productie care sa se poata valorifica.

Dl. Boiciuc Gheorghe, asistent local de formare si dialog, propune ca o solutie infiintarea unei intreprinderi sociale care sa se ocupe cu valorificarea productiei agricultorilor din zona si in continuare a prezentat principiul de dezvoltare durabila promovat prin proiect.

Dna Kiss Rozalia, beneficiar de ajutor social, spune ca de multa vreme cauta un loc de munca dar pe plan local nu se gasesc locuri de munca pentru femei. Ar lucra orice, dar avand varsta peste 45 de ani este un mare dezavantaj pentru ocuparea unui loc de munca.

Dna.Daniela Copos, asistent financiar si baza de date, informeaza ca  AJOFM acorda sprijin financiar agentilor economici care angajeaza persoane peste 45 de ani si explica principul egalitatii de sanse promovat prin proiect. 

Dl. Petricean a informat participantii despre masurile de sprijin pentru agricultori, respectiv Masura 121 pentru modernizarea exploatatiilor agricole, Masura 141 pentru sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta si Masura 143 pentru furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori.

Preotul Bob Sebastian, invita echipa regionala sa revina la Cicarlau pentru o dezbatere publica cu cetatenii din localitate pentru ca le-ar prinde bine si cetatenilor de rand aceste informatii. Spune: daca vor auzi aceste informatii si de la dumneavoastra nu numai de la noi localnicii, poate vor deveni mai deschisi si mai receptivi la asociere si la masurile de sprijin pentru agricultori.

Dl. Petricean spune ca ar fi indicat ca populatia din zona rurala sa se organizeze in baza legislatiei in vigoare in organizatii care sa le reprezinte interesele.

Dezbaterile au fost inchise de dl. Petricean.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design