In perioada 5-16 iunie 2017, la Geneva, in Elvetia, s-a desfasurat cea de-a 106-a sesiune a Conferintei Internationale a Muncii. Delegatia Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN la lucrarile acestei conferinte a Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.) a fost reprezentata de domnul Marian Stoicescu – vicepresedinte CSN MERIDIAN, care a fost membru titular in Comisia privind ocuparea fortei de munca si munca decenta; domnul Rodrigo Maxim – vicepresedinte CSN MERIDIAN, a fost membru supleant in Comisia privind ocuparea fortei de munca si munca decenta;domnul Silviu Geana, presedinte Federatia Silva, a fost membru supleant in Comisia privind abrogarea Conventiilor nr.4, 15, 28, 41, 60 si 67; domnul Liviu Grab, prim-vicepresedinte, Federatia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, a fost membru supleant in Comisia privind migratia fortei de munca.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Daca Europa va reusi sa realizeze ceea ce toti participantii la acest eveniment au stabilit, 20 aprilie 2012 va ramane un eveniment istoric pentru politica europeana. Este pentru prima data in istoria Uniunii Europene cand Comisariatul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala acorda atata atentie taranilor. A fost nevoie de o criza financiara mondiala de proportii si de un comisar european de  origine taran, pentru a primi si taranul atentia care i se cuvine. Si aici vorbim de taranul european oriunde s-ar afla: Franta, Spania, Italia, Germania, Romania, Polonia, Estonia etc. Peste tot sunt tarani cu gospodarii mai mari sau mai mici. Si italienii au tarani cu suprafete mici si cu doua vaci in curte. Si nemtii au de facut imbunatatiri la capacitatea de vanzare a produselor lor locale. Toti au probleme cu preturile si cu intermediarii. Ce este de facut?

Evenimentul s-a numit “Agricultura locala si lanturile scurte de aprovizionare”. S-a vorbit despre vanzarea directa si evitarea intermediarilor, de eliminarea rutelor lungi de transport, de flexibilitatea conditionalitatilor sanitare si de securitate alimentara, de modalitati moderne de desfacere, de etichetare si certificare. Toate subiectele au dus la o concluzie general acceptata. Mai sunt multe de facut pentru imbunatatirea capacitatii de desfacere a produselor locale specifice, in toate tarile membre ale Uniunii Europene, asadar o politica europeana de investitii, flexibila si direct orientata catre taran este obligatorie. Politica Agricola Comuna pentru perioada 2013 – 2020 va cuprinde masuri specifice pentru tarani. Denumirea de “ferme de semi-subzistenta” sau de “ferme de subzistenta” nu mai este acceptabila. Toata lumea a fost de acord cu aceasta idee. Dimensiunile gospodariei nu conteaza. Lungime, latime, numar, altitudine, clima etc. sunt caracteristici variabile, specifice, ce fac imposibila definirea unitara a fermei taranesti. Valorile sunt complexe si depind mai degraba de beneficiile aduse de specificitatile locale. De aceea a fost invitat si HRH Printul Charles de Wales sa marturiseasca, intr-un material filmat, experientele domniei sale legate de aceste valori fundamentale. HRH Printul Charles a vorbit si despre Romania care este dovada importantei pastrarii valorilor traditionale si despre importanta conservarii bio-mediului specific national. 

Au participat aproximativ 500 de persoane, reprezentanti ai Ministerelor Agriculturii din tarile membre, reprezentanti ai asociatiilor de producatori din diverse domenii din agricultura din toata Europa, sefi ai organizatiilor profesionale, lideri de diverse Agentii de Dezvoltare din domeniul agricol si sanitar. Lista este prea lunga pentru a face referire la toti.

Organizatorii au fost, prin parteneriat, Dacian Ciolos, Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala si John Dalli, Comisarul European pentru Sanatate si Politici de Consum. Au mai tinut discursuri de deschidere Mette Gjerskov, Presedintele Consiliului pentru Agricultura si Pescuit, Ministru al Alimentatiei, Agriculturii si Pescuitului din Danemarca si HRH Printul Charles.

Alti vorbitori in sesiunea plenara au fost: Mercedes Bresso, Presedintele Comitetului Regiunilor: Sisteme de Alimentatie Locala, Jerzy Plewa, Director General Adjunct, Directia Generala DG Agricultura si Dezvoltare Rurala, Comisia Europeana: politici agricole comune, Bernard Van Goethem, Director, Directia Generala DG Sanatate si Politici de Consum, Comisia Europeana: Cadrul legislativ, derogari, situatii si statistici.

Nu au lipsit nici Carlo Petrini, fondatorul miscarii Slow Food in lume si nici Reinhold Messner, scriitor, taran, ecologist, membru al Parlamenutlui European intre 1999 si 2004, ambii cu discursuri deosebite in beneficiul conservarii si dezvoltarii vietii la tara. Pentru declaratiile lor, acestia doi si Comisarul Dacian Ciolos au fost aplaudati la scena deschisa. Dar, de fapt, toti cei care au vorbit deschis si sincer despre taranism si tarani au fost apreciati cu aplauze.

Am  mai avut discutii cu: Ciprian Alic, Expert Comisia Europeana pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Politici de Calitate a Produselor Agricole, Alina Ujupan, Consilier al Comisarului European Dacian Ciolos.

Am fost insotit de colegul nostru, taranul Mircea Croitoru, liderul producatorilor de legume si fructe de la Matca, consilier al Ministrului Stelian Fuia.

In concluzie, asa cum zicala buna spune “Dumnezeu iti da dar nu-ti baga in sacosa”, depinde de noi in tara sa reusim sa atragem cat mai multe fonduri pentru taranii nostrii. Daca reusim sa gasim o modalitate de a verifica si controla modul de cheltuire a fondurilor pentru tarani si daca identificam caile cele mai bune pentru dezvoltare, fondurile europene ne asteapta. Avem nevoie de organizare mai buna in scrierea de proiecte. Avem nevoie de specialisti mai aproape de tarani. Avem nevoie de solidaritate intre tarani si comunitatea locala. Credem ca un model de proiect european care sa raspunda la aceste nevoi este finantarea perteneriatelor public – private intre primarie si asociatiile de producatori locale. Aducem astfel specialisti in teritoriu si crestem nivelul de implicare si responsabilitate al celor angajati in activitatile noastre.

In incheiere, produsele locale contribuie la conservarea traditiilor, identitatea culturala, satisfactii umane legate de simturi: gust, miros, culoare, diversitate fundamentala pentru sanatate. Minte sanatoasa in corp sanatos. Viitorul nostru depinde de creativitate. Creativitate fara sanatate nu se poate. La nivel european satisfactia vine din multiculturalism. Statiuni de schi si aqua-parcuri avem toti. Specificul local difera si trebuie conservat.

Particularitatile locale naturale raman valoarea continentala eterna.

Articol de Alin Bogdan BUZESCU, Federatia Agricultorilor

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design