SINDICATUL PENTRU UNITATEA SALARIATILOR CFR CALATORI trage un semnal de alarma cu privire la situatiile care pot aparea daca nu se prevad si daca nu se vireaza la timp alocarile bugetare care permit functionarea SNTFC CFR Calatori SA. Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN in parteneriat cu Federatia Agro Propact si cu Sindicatul National al Lucratorilor din Pedologie si Agrochimie a organizat, vineri, 24 noiembrie 2017, la Muzeul Judetean Arges din Pitesti, dezbaterea cu tema:Dezvoltarea economica, sociala si culturala a zonelor rurale din Romania, eveniment care s-a desfasurat in ajunul manifestarilor dedicate Marii Uniri, dar si in contextul activitatilor nationale ce au marcat Ziua internationala pentru eliminarea violentei impotriva femeilor.Dezbaterea de la Pitesti, a reunit aproximativ 150 de persoane din intreaga tara, reprezentanti sindicali din agricultura si din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Durabile si din institutiile subordonate acestui minister. Evenimentul s-a bucurat de o acoperire mass – media importanta, majoritatea televiziunilor de la nivel national si local, au transmis cele mai relevante aspecte dezbatute pe parcursul acestei activitati.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Echipa Centrului Regional Nord-Vest de implementarea a Proiectului „Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania” a organizat in data de 25 mai 2012, in Sala de conferinte a Bibliotecii Judetene Petre Dulfu din Municipiul Baia Mare, Conferinta judeteana cu tema "Sanatatea si Transparenta decizionala in administratia publica". Pentru a vizualiza agenda evenimentului < click aici >.

La conferinta au participat 68 de reprezentanti inregistrati ai administratiei publice locale/judetene, institutiilor deconcentrate, sindicatelor, patronatelor, organzatiilor non-guvernamentale, persoane cointeresate si reprezentanti ai mass-mediei locale.

Prezidiul a fost format din urmatoarele persoane:

  • Domnul Stefan Petricean – Coordonator regional (regiunea Nord-Vest)

  • Domnul Liviu Marian Pop – Ministru delegat pentru dialog social

  • Domnul Sorin Rednic – Prefectul judetului Maramures

  • Domnul Mircea Ciocan – Presedinte Uniunea Judeteana SANITAS Maramures.

Documente de lucru elaborate de reprezentanti ai CSN MERIDIAN:

Minuta conferintei:

Lucrarile au fost deschise de Coordonatorul regional Nord-Vest, Stefan Petricean, care a adresat un cuvant de bun venit participantilor, a facut o scurta prezentare si a anuntat prezenta domnului Liviu Marian Pop, Ministru delegat pentru dialog social. In cadrul conferintei s-a creat un mecanism de dialog social pentru dezbaterea publica a Legii sanatatii si a Legii privind transparenta decizionala in administratia publica. Punctele de vedere si recomandarile exprimate de catre participanti au fost consemnate pentru a fi transmise institutiilor de la nivel judetean si central implicate in dialogul social, cu scopul de a constitui o baza de consultare pentru decidenti si autoritatile publice centrale si locale. Au fost invitati sa participe la acest eveniment, membri ai Comisiei de dialog social de la nivelul Prefecturii Maramures, manageri de spitale, medici, asistenti, parlamentari, reprezentanti ai ONG-urilor si persoane cointeresate din diferite domenii de activitate. S-a urmarit participarea la dezbateri a persoanelor cu expertiza, care sa aiba interventii pertinente la tematica dezbatuta si care sunt totodata beneficiari ai actelor normative rezultate in urma procesului de deliberare a autoritatilor publice centrale si locale. Dl. Petricean a informat participantii ca a fost transmisa Romaniei de catre Comisia Europeana, procedura de infregement din cauza blocarii dialogului social si a aratat ca va trebui sa ne implicam activ pentru constructia unui dialog social real si functional.

Dl. Ministru Liviu Marian Pop multumeste organizatorilor pentru invitatie si spera ca dezbaterile din conferinta sa contribuie la deblocarea dialogului social care in Romania nu mai functioneaza de circa un an si jumatate. Face referire la dialogul social si la ceea ce inseamna transparenta decizionala la nivel de Guvern. Sunt prefecturi care de un an si jumatate nu au convocat Comisia de dialog social, sunt ministere care de mai mult de o jumatate de an nu au convocat Comisia de dialog social, dar sunt si prefecturi care au multe intruniri ale acestei comisii, iar Maramuresul este pe primul loc din tara cu privire la numarul de intruniri a Comisiei de dialog social. Este inacceptabil ca in Romania doar sub doua procente din actele promulgate, (de ex: ordine ale ministrului, hotarari de guvern, ordonante de urgenta), sa treaca prin procedura dialogului social. La nivel national Consiliul Economic si Social nu functioneaza norma si nu mai emite avize conform competentelor atribuite de lege, desi prin acest for, ar trebui sa treaca toate initiativele legislative si actele normative inainte de a se ajunge la dezbaterea lor in parlament. Am fost sanctionati de Uniunea Europeana pentru ca CES-ul nu are nici la ora aceasta o functionare normala. S-a demarat deblocarea dialogului social prin intalniri cu reprezentantii sindicatelor si ai patronatelor pentru completarea Legii dialogului social. Guvernul trebuie sa se retraga din CES, iar in locul acestuia trebuie sa intre societatea civila, ONG-urile care vor trebui sa-si delege reprezentantii in CES. Cu privire la transparenta decizionala avem o mare problema deoarece se observa un blocaj in relatia dintre cetateni si institutiile publice. Simple exemple sunt site-urile comunitatilor locale, ale primariilor, ministerelor, care nu sunt actualizate, iar internetul nu este utilizat ca un mijloc facil prin care cetatenii sa poata partcipa la procesul de consultare, prin care decidentul sa ia act de vointa, parerile si recomandarile cetatenilor.  Asigura participantii ca ministerul va avea deschidere in ceea ce priveste promovarea actelor normative, deblocarea dialogului social, regandirea legii organizarii patronatelor si sindicatelor, a negocierilor si conflictelor de munca si transparenta decizionala. Solicita ca propunerile si concluziile din aceasta  conferinta sa fie transmise la nivel national pentru a le avea ca suport in elaborarea si dezbaterea propunerilor de modificare a celor doua legi si ureaza succes conferintei.

Dl. Mircea Ciocan, Presedinte al Uniunii Judetene SANITAS Maramures, arata ca Legea sanatatii trebuie sa fie una sociala, care sa inlature actualele inechitati ale sistemului si sa fie axata pe o mult mai buna si rationala gestionare a fondurilor. Ideea gestionarii private a fondurilor de asigurari de sanatate, este una perdanta, iar opinia generala este ca fondurile nu sunt gestionate corespunzator in unitatile sanitare. Resursele sunt insuficiente si prost gestionate raportat la celelalte tari europene, deci ar trebui ca alocarea resurselor financiare pentru sistemul sanitar sa se faca in cuantum corespunzator si sa se faca o administrare mult mai judicioasa a resurselor colectate. Privatizarea sistemului ar insemna accesul companiilor multinationale la resursele alocate, iar acestea nu vin sa faca acte de caritate ci vin sa faca profit. Mesajul nostru este ca Legea sanatatii nu trebuie sa mearga catre privatizarea sistemului de finantare a sanatatii, sa se faca o alocare corespunzatoare de fonduri si o judicioasa administrare a acestor fonduri. Importanta este si forma de organizare a spitalelor si dorim pastrarea unitatilor sanitare ca unitati publice intrucat dereglementarea sistemului ar avea repercursiuni si asupra salariatilor din sistem.

In cadrul dezbaterilor au prezentat puncte de vedere urmatorii participanti:

Dl. Iustin Talpos, cunoaste problemele din sistemul de sanatate si invoca articolul 47 din Constitutia Romaniei care spune ca statul este obligat sa ofere cetatenilor un trai decent, avem nevoie de un pachet minim de servicii de sanatate pentru toti cetatenii, nu in functie de salarii, nu in functie de pozitia sociala  si nu in functie de gruparile politice si sociale din care facem parte. Dreptul la viata si dreptul la sanatate trebuie sa fie premisele principale in elaborarea Legii sanatatii.

Dl. deputat Nicolae Bud arata ca este un adept al dialogului deoarece dialogul este calea prin care daca vrem cu adevarat putem sa gasim solutii si apreciaza prezenta la conferinta a Ministrului delegat pentru dialogul social care provine din randul sindicatelor. Puncteaza faptul ca statul este aproape neputincios, citandu-l pe Jeffrey Franks, care a spus ca cheltuiala publica in Romania este infestata de o mare ineficienta. Arata ca se mai pot face corectii, dar statul are atatia bani de impartit cat strange din impozite si taxe. Trebuie sa fim realisti atunci cand solicitam alocatii bugetare pentru sanatate, pentru ca s-a ridicat cota TVA-ul la 24 % si se colecteaza aproximativ 13 %. O mare problema devenita cronica pentru Romania este economia. Dezbaterile sunt benefice, sunt o conditie necesara dar nu si suficienta. Daca nu se produce in economie, nu se poate constitui resursa bugetara pentru Guvern din care sa se aloce corespunzator pentru toate domeniile pe care Guvernul trebuie sa le sustina. Incheie spunand ca daca productie nu e, nici sanatate si nici dialog social nu e.

Dl. Mircea Ciocan precizeaza ca alocarea actuala de 2,8 % pana la 3,6 %  din  PIB este o pseudo-alocare pentru ca statul aloca aproximativ 0.5 % din PIB pentru sanatate, sumele sunt colectate de la populatie si sunt gestionate de catre Guvern, ceea ce este incorect pentru ca fondul de sanatate este un fond privat pe care ar trebui sa-l administreze in mod autonom  Casa Nationala de Asigurari de Sanatate in subordinea Parlamentului  si nu al Guvernului. Acesta nu ar trebui sa fie introdus in PIB si apoi sa se dea ca o alocare financiara din bugetul Romaniei. Se impune o delimitare a fondului de asigurari de sanatate, scoaterea lui din zona bugetara si mentinerea intr-o zona privata, dand autonomie Casei de Asigurari de Sanatate s-ar duce la o vizualizare mai corecta a ceea ce inseamna procente alocate pentru sanatate. Solicitarea de crestere la 6 % din PIB ar insemna ca pe langa ceea ce se colecteaza la fondul national de sanatate, undeva la 3 %,  Guvernul sa aloce inca aproximativ  3 % de la bugetul de stat al Romaniei, sustinerea programelor nationale de sanatate pentru investitii si pentru un fond tampon de rezerva pentru anumite situatii deosebite.

Dl. Ioan Buda, inginer la REMIN S.A., este dezmagit pentru ca oamenii politici se maximalizeaza, masele largi se minimalizeaza, iar parerea cetatenilor nu mai conteaza. Conteaza doar parerea oamenilor politici care ajunsi in functii se cred zei, desi ar trebui sa constientizeze ca sunt in slujba cetatenilor. Ca beneficiar al serviciilor sanitare a dat un exemplu trait intr-o situatie cand a avut nevoie de aceste servicii. Abia dupa 42 de zile a ajuns sa poata beneficia de servicii gratuite de sanatate din momentul in care s-a prezentat la medic si pana a ajuns sa fie tratat. Sistemul de sanatate este unul discretionar, cu multe inechitati, care este operativ pentru cei cu bani si greu functional pentru marea masa a cetatenilor. Sistemul sanitar public ar trebui sa asigure un standard de servicii pentru toata lumea, iar pentru cei care isi pot permite si doresc un standard mai ridicat al serviciilor medicale sa fie asigurat de un sistem privat.

Dl. dr. Rares Pop, Director al Directiei de Sanatate Publica Maramures, apreciaza faptul ca s-a organizat dezbaterea publica a sanatatii si in interventia sa a aratat ca in sistemul medical din Romania principala problema este medicul, pentru ca medicul are o finantare pe care si-o rezolva din punct de vedere pecuniar direct cu pacientul si acest fapt este recunoscut  mai mult sau mai putin. Este o altfel de asigurare privata pe care ceatateanul ca pacient o plateste chiar daca nu se recunoaste. Spunem ca asigurarile private vor aduce un dezastru pe Legea sanatatii in conditiile in care "cotizam" de cate ori mergem la un medic in spital. De aici ar trebui sa plecam in discutiile noastre, elementele principale in legea sanatatii sunt medicul si pacientul. Vorbim de asigurari de sanatate sau asigurari de boala. In Romania ne asiguram doar pentru boala nu ne asiguram pentru sanatate. Singurul care se ocupa de preventie si de supraveghere este Ministerul Sanatatii prin programele care le are. Medicul curant face preventie, iar medicina primara cu asta se ocupa. Asteptam tot timpul sa ne faca statul, dar statul suntem noi, si noi nu ne gasim resursele financiare si umane necesare pentru acest sistem. Azi este pentru prima data cand discutam aceasta problema intr-un mediu  public, pana acum am discutat doar intr-un mediu tehnic pe Legea sanatatii cu colegii din teritoriu. O alta problema este modul de organizare al medicinei primare, medicina ambulatorie si medicina care se practica in spital. Finantare exista, dar este la vedere si aceasta trebuie legiferata, scoasa la vedere. O varianta ar fi ca medicul sa fie platit intr-un cadru contractual individual cu unitatea in care lucreaza in functie de pacientii  pe care ii are si de chitantele pe care le-ar da registratura spitalului respectiv si sa ia o cota parte din acest venit. Aceasta modalitate ar schimba atitudinea fata de pacient. Asimilarea si adaptarea altor sisteme de sanatate din Europa nu ar fi viabila, iar revenirea la sistemul de dinainte de 1989, in care toti cetatenii aveau acces la servicii egale de sanatate, nu se mai poate deoarece in prezent nu exista resursa financiara necesara. In ce priveste dialogul social, este imbucurator ceea ce se intampla azi aici, iar concluziile sa fie trimise la Ministerul Sanatatii pentru a vedea punctul de vedere al judetului Maramures.

D-na Sorina Pintea, Manager general la Spitalul de pneumoftiziologie Baia Mare, defineste sistemul de sanatate si spune ca in proiectele de legi importante apare sintagma "se stabilesc prin norme metodologice la prezenta lege aprobate prin Hotarare de Guvern". Este anormal ca o lege atat de importanta ca Legea sanatatii sa nu fie reglementata foarte clar, lasand loc de interpretari. In primul rand aceasta lege nu pune in centrul ei pacientul si uitam ca sistemul de sanatate trebuie sa fie in slujba pacientilor. Daca cetatenii vin la spital dupa data de 15 a lunii le spunem ca  trebuie sa plateasca toate investigatiile medicale, mai putin internarea. Intr-un spital public ambulatoriul de specialitate are alocata o anumita suma pentru investigatii paraclinice gen radiografii, EKG, etc. Daca aceasta suma se depaseste, spitalul nu mai poate acorda gratuit aceste servicii. Suma este alocata prin contract cu Casa de Asigurari pe Sanatate in care trebuie sa ne incadram. Se spune ca spitalele sunt subfinantate pentru ca sumele alocate sunt mult mai mici decat sunt necesitatile intr-un spital. Principala problema a Legii sanatatii dupa consultari cu colegii si cu sindicatele din domeniu, este definirea foarte clara a sistemului public si a sistemului privat, adica ce putem trata in spitalele publice si trebuie sa treaca la sistemul privat.  Nu este clar definit in lege ce inseamna sistem public si ce inseamna sistem privat. La ora actuala,  din fondul public de sanatate se finanteaza si spitale private, iar acest lucru se stie. Apoi inca nu este definit pachetul de servicii de baza care pot fi oferite pacientilor pentru banii pe care ii platesc la Fondul National de Asigurari de Sanatate. Trebuie sa se faca delimitarea foarte clara a sistemului public de sanatate fata de cel privat, definirea pachetului de servicii de baza, modul de organizare a spitalelor. Spitalele din Romania nu pot functiona ca o fundatie dupa modelul englez. Ar trebui sa se specifice clar cine sunt asigurati prin efectul legii, care categorii sociale, pentru ca nu poti sa-l pui la plata un pensionar care vine la spital dupa data de 15 a lunii.

Dl. Prefect Sorin Rednic intervine si arata ca numai dialogul poate conduce la realizarea unor deziderate pe care dorim sa le atingem. Toate propunerile constructive vor fi preluate de Prefectura si vor fi transmise la Bucuresti pentru analizarea lor ca sa se poata lua cele mai pune solutii care sa satisfaca ineresele generale ale societatii. Dialogul este singura premiza prin care putem progresa, iar institutia prefectului va fi intotdeauna un partener de dialog social, ramanand celor cu putere de decizie sa aprecieze in ce masura ceea ce li se transmite reflecta interesul majoritar al societatii la un anumit moment dat. In momentul in care apare un proiect nou de act normativ trebuie sa ne facem cu totii vocea auzita.

Dl. Petricean spune ca sindicatele incearca sa devina mai pro-active nu numai reactive in sensul ca nu este suficient ca la aparitia unor acte normative care ne nemultumesc sa facem proteste. Este mai eficient sa facem persuadarea, influentarea unei legi inca din faza de elaborare a ei. 

 Dl. dr. Mihai Schiopu, presedinte al Colegiului Medicilor – filiala Maramures arata ca se spun la aceasta dezbatere lucruri reale, ca legea sanatatii se incearca sa se reformeze din patru in patru ani si nu se mai termina. Aceasta lege trebuie sa rezolve problema preventiei ca sa nu fie presiune mare numai pe spital. Daca preventia va fi bine reglementata prin lege, va fi bine coordonata si va fi eficienta, atunci numarul pacientilor care se adreseaza spitalelor va fi mai mic, iar costurile unui spital vor fi implicit mai mici. Medicii de familie ar putea rezolva foarte multe probleme. Pe langa activitatea medicala apar tot felul de legi care una o anuleaza pe cealalta, cu implicatii negative in managementul spitalelor. Casa de Asigurari de Sanatate primeste dispozitii si norme care nu sunt concordante cu cele ale unitatilor sanitare. Este nevoie de corelare si de colaborare in emiterea dispozitiilor pentru aceste institutii, pe ideea ca cetateanul este asiguratul CAS, nu al medicului. Starile tensionale dintre medici si CAS apar datorita unor reglementari legislative care nu tin de ei. O lege bine elaborata nu va trebui schimbata din patru in patru ani.

Dl. Ion Pop, presedinte SANITAS Baia Mare, apreciaza ca urgenta este la un nivel foarte bun pentru ca dr. Arafat a crezut in viabilitatea sistemului de urgenta si a fost in stare sa-si dea demisia din Guvern pentru ca s-a incercat schimbarea si modificarea acestuia. Daca ar fi fost cativa si din domeniul medical ca si el, azi nu era nevoie de aceasta dezbatere a legii sanatatii. Se va face o mare greseala daca campaniile de vaccinare se vor transfera de la cabinetele scolare la medicii de familie. Sindicatele nu sunt impotriva spitalelor private, dar nu sunt de accord ca spitalele publice sau sectii ale acestora sa devina private datorita pozitiei lor in orase si pentru ca pot fi aducatoare de profit unor anumite grupuri de interese. Aproximativ 40% din populatia Romaniei nu-si va putea permite spitalizarea in sectii si spitale private. Se fac si greseli in sistem, scurgeri de bani prin achizitii, coplata se face de multe ori la medic si nu la unitatea medicala.

Dl. Doru Dancus, presedinte al Sindicatului National din Telecomunicatii, releva importanta Legii sanatatii si a Legii transparentei decizionale in administratia publica. Ar trebui sa se invete din esecurile cu privire la elaborarea si asumarea Legii dialogului social, deoarece asemenea legi au viata scurta si guvernele care promoveaza legi prin impunerea propriei vointe se discrediteaza si  isi atrag oprobriul public.

Dl. dr. Alexandru Ilies arata ca de fiecare data cand decizia merge doar de sus in jos exista riscul de a gresi in luarea deciziilor. Satisfactia cetatenilor si a furnizorilor de servicii medicale trebuie armonizate. Ne raportam la sistemele sanitare din Europa occidentala, dar acolo descentralizarea este la un nivel avansat iar autoritatile locale sunt implicate puternic in sistemul de sanatate. Descentralizarea trebuie sa continue iar sistemul de sanatate trebuie adus la standarde europene. Actul medical este de o responsabilitate ridicata si nu poate fi conditionat de niste resurse limitate pe care unitatea respectiva le are. Doar nevoia pacientului poate conditiona actul medical si decizia libera a medicului cu privire la o resursa suficienta. Aceasta lege trebuie elaborata astfel incat sa nu se vina dupa promulgarea ei cu alte cateva ordonante de urgenta pentru a face corectiile necesare.

D-na Maria Cicioc, Presedinte al Colegiului Farmacistilor din Maramures, arata ca acest proiect de lege are pentru sectorul farmaceutic doar principii generale, de aceea este importanta legislatia conexa care va aparea la aceasta lege. Legislatia conexa trebuie sa vina cu reglementari riguroase pentru sectorul farmaceutic si anume stabilitatea farmaciei ca unitate sanitara, fara modificari ulterioare a legislatiei dupa interesele unora de a infiinta farmacii. Este necesara reglementarea inspectiei la farmacie, pentru o buna functionare a sectorului farma. De asemenea este nevoie de reglementarea farmaciei de spital sau farmacia de circuit inchis cu asigurarea de medicamente pentru pacientii din spital. Solicita participarea Colegiului farmacistilor ca parteneri de dialog alaturi de Ministerul Sanatatii si de Casa de Asigurari pentru elaborarea contractului cadru si pentru elaborarea listelor de medicamente.

D-na dr. Piroska Zagyva, Camera Federativa a Medicilor din Romania, spune ca statutul social al medicului in Romania nu este la nivelul din celelalte tari membre ale Uniunii Europene si de aceea se manifesta o migrare ingrijoratoare a specialistilor din sistem.  Considera ca sanatatea sta la baza dezvoltarii economice a tarilor membre a UE. Romania este pe ultimul loc din UE la finantarea sistemului de sanatate si se intreaba cum de s-a ajuns ca aceste fonduri pentru sanatate sa fie asa de mici de-a lungul a catorva guvernari. Daca prin reglementari nu se vor elimina posibilitatile de a mai lua din fonduri, sistemul va suferi in continuare. Sunt anumiti asigurati prin lege dar pentru care Guvernul nu a alocat fonduri, cotizantii platitori la fonduri sunt in numar mult mai mic decat beneficiarii si atunci se pune intrebarea retorica cum se pot asigura servicii medicale de inalt nivel pentru toti si in timpul cel mai scurt. Daca prin lege s-ar delimita spitalele private cu profit si cele non profit atunci s-ar stinge o parte din probleme fiindca acel finantator care aduce fonduri si lucreaza non profit, poate ca ar putea avea acces la fonduri de asistenta sociala sau la fonduri publice de asistenta. Retribuirea dupa pacienti invocata anterior in discutii nu se poate face in sistemul public doar in cel privat. Cu privire la pachetul minim de servicii ar trebui sa se vada care este pachetul maximal de servicii care este finantat in sistemul public de sanatate, iar peste acest nivel sa se asigure servicii prin sistemele private de asigurari de sanatate.

Dl. Liviu Pop, vicepresedinte al Federatiei Sindicatelor din Administratia Publica, invoca Art. 47 din Constitutie in care se prevede ca statul trebuie sa asigure sanatatea si  securitatea cetatenilor. Spune ca medicii ar trebui sa fie cel mai bine platiti pentru ca asigura sanatatea unui popor, dupa care sa fie invatamantul si celelalte ramuri bugetare. Daca politica in Romania nu se va face pentru cetateni, nu avem sanse de a ne reabilita ca tara. In Legea transparentei sustine propunerile de modificare propuse de sindicate si societatea civila. Propune infiintarea la nivelul institutiilor centrale, judetene si locale a birourilor unice de informare a cetatenilor cu referire la propunerile de acte normative.

Dl.  Sorin Pop, presedintele Federatiei ONG-urilor Maramures, arata in interventia sa ca marea diferenta intre sistemele cu care comparam sistemul national de sanatate din Romania, cel din Olanda si din Anglia, porneste de la structura administrativa. Descentralizarea presupune ca toate autoritatile sectoriale sunt in subordinea autoritatii administrative, de aceea sistemul local de sanatate se bazeaza pe nevoile de sanatate locala si sunt finantate majoritar de catre autoritatile locale pentru ca descentralizare administrativa inseamna si descentralizare decizionala, in special cea financiara. In aceste state, ministerele se ocupa de reglementare si de monitorizarea reglementarii astfel incat autoritatea judeteana si locala are si capacitatea de a lua decizie si cea de a finanta implementarea deciziei. A doua diferenta este accesul garantat la serviciile sociale publice si de aici problema sistemului public de sanatate ca trebuie legiferat in concordanta cu celelalte sisteme sociale, referindu-se la preventia in sanatate care trebuie sa inceapa de la scoala. Dupa aceea este accesul la sistemul de sanatate care se bazeaza pe sursele de venit ale grupurilor defavorizate, cei care beneficiaza de asigurare in baza legii la care se stabilesc si acele pachete minimale/maximale stabilite prin lege. In momentul acesta, sistemul de sanatate din Romania nu se poate compara cu cel din statele mentionate. Cu referire la Legea transparentei decizionale, aceasta nu se refera numai la informare ci si la consultare si participare a tuturor partilor implicate in procesul decizional, ori autoritatea are prin lege capacitatea de a stabili pe cine sa invite. Asa cum sindicatele participa intr-o negociere pe baza unor reglementari legale asa si societatea civila ar trebui sa participe la o negociere pe baza de reprezentativitate, competente, etc., reglementari care ar trebui sa fie completate in legea transparentei decizionale.

D-na Delia Tarlea, Inspector sef la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Maramures aduce in dezbatere importanta medicului de medicina muncii, care are rolul de a preveni evenimentele la locul de munca care se produc din cauza starii de sanatate a salariatilor. Acesta stabileste impreuna cu comitetul de sanatate si securitate riscurile la locurile de munca, monitorizeaza sanatatea salariatilor, sa urmareasca eliminarea riscurilor la locul de munca si asigurarea conditiilor normale de munca. S-au facut propuneri inca din anul 2007 ca medicii de medicina muncii sa faca parte din corpul de control ai inspectiei pentru sanatate si securitate in munca, dar pentru ca salariile sunt mici, acestia nu au acceptat. Propune sa se faca dezbateri si pe alte domenii de activitate, respectiv din Ministerul Muncii la care ITM are propuneri de modificari legislative, care ar fi bine sa fie dezbatute intr-un asemenea cadru si face referire la Legea zilierilor si Statutul inspectorilor de munca. ITM este implicat in dialogul social in sensul ca verifica respectarea Legii dialogului social in Contractele Colective de Munca la nivel judetean.

Dl. dr. Alexandru Deac, Presedintele Casei de Asigurari de Sanatate Maramures, arata ca de fiecare data, Casa de Asigurari de Sanatate a prezentat deschis in cadrul institutional de dialog social situatia financiara si insuficienta fondurilor din sanatate. Ne-am aliniat la sistemul comunitatii europene cat s-a putut, adaptat situatiei noastre financiare, dar din punct de vedere al asigurarii urgentelor chirurgicale, urgentelor medicale, al finantarii spitalelor, a finantarii medicinei de familie s-a urmarit sa fie rezolvate. Subliniaza infiintarea in Maramures a 13 centre de permanenta pe care CAS le finanteaza. Spune ca nu este corect ca CNAS sa fie in subordinea unui minister pentru ca in acest fel CAS nu are controlul fondului sau al finantarii. In Maramures colectarea fondului de sanatate este mai anevoioasa datorita faptului ca de la firmele mari colectarea se face la nivel central. CAS Maramures are realizari frumoase fiind printre primele din tara. Inmaneaza prezidiului un document cu propuneri.

Dl. Teodor Luputi, Director General al Directiei Generale a Finantelor Publice Maramures, arata ca multe societati comerciale sunt la mari contribuabili la Bucuresti si au sediul in judetul nostru. Nu este corect ca atunci cand este nevoie de stat sa se ceara finantare iar cand este vorba de decizie statul sa fie dat la o parte ca decizia sa apartina CAS. Trebuie sa existe dialog si intre Ministerul Sanatatii si CAS cu privire la gestionarea fondurilor pentru sanatate alocate de Guvern. Trebuie sa recunoastem ca se sifoneaza bani, ca medicii primesc bani de la pacienti desi nimeni nu are o garantie ca daca da bani la medic este tratat mai bine. Este adeptul transparentei si daca trebuie sa dea bani la medic sa se plateasca la caserie dar in acelasi timp si cei fara posibilitati sa poata beneficia de servicii la acelasi nivel. Este de acord ca medicii sa lucreze in mai multe locuri dar, sa-si plateasca obligatiile la stat fiindca printre cei multi care nu-si platesc obligatiile la stat sunt medici, avocati, lichidatori si multi altii cu castiguri bune asa cum rezulta din declaratii. Este total de acord de a da putere administratiei publice locale, dar din pacate in Romania s-au dat sarcini catre administratia publica locala neurmate de fonduri. Daca nu se asigura resurse se ajunge la imposibilitatea de a realiza ceea ce si-a propus legiuitorul. Trebuie sa fie stabilit pana unde face statul, ce face pentru cetatenii defavorizati si cum ajuta pe cei care vor sa investeasca in sanatate. Niciodata nu va putea fi o Lege a sanatatii care sa multumeasca pe toata lumea.

Dl. Senator Titus Pasca, spune ca daca se va pune problema unei modificari a legii sanatatii cu siguranta ca aceste discutii si propuneri vor ajunge si in Parlament. Trebuie sa se faca in asa fel incat si cetatenii din Romania sa aiba acces la sanatate si sa aiba conditii bune de a fi tratati fara sa fie nevoiti sa mearga in strainatate in anumite situatii. Sunt mari probleme in sistem din punct de vedere al asistentei spitalicesti. In 1999 contributia era 7.5 % din salariu pentru Casa de Asigurari de Sanatate si 7,5 contributia angajatorului, iar in prezent contributia este de 5,3 %, respectiv 5,5%. Daca vrem cu adevarat sa avem o asistenta de sanatate mai buna va trebui sa creasca contributia la fondul de sanatate. Trebuie sa avem mai multi bani in sistem care sa fie distribuiti judicios intre ceea ce trebuie sa se faca in sistem si retributia medicilor. Spitalele private care intra in contract cu CAS trebuie sa se comporte la fel ca spitalele publice, adica sa nu puna la plata pacientii pentru serviciile medicale prestate. Spune ca s-ar putea aplica si la noi ca in Germania, posibilitatea ca medicii care doresc sa aiba o practica privata sa poata sa desfasoare activitati private si in spitalele publice, iar CAS sa plateasca medicului serviciile prestate iar spitalului pentru ca pacientul ramane internat acolo. In acest fel s-ar evita plata de doua ori pentru aceeasi activitate. Se stie ca in prezent pacientul de la spital este chemat la cabinetul privat al medicului si de la cabinet se duce la spital.

D-na Victoria Goja, asistent medical la cabinet scolar, arata ca preventia incepe in scoala, precum si imunizarile. Prin Ordinul 252/2012 s-a dispus ca imunizarile sa se faca la medicii de familie nu la cabinetele scolare, dar in acest fel vor ramane foarte multi copii din familii sarace si de romi fara imunizare pentru ca acestia nu-si vor duce copii la medicii de familie. Apoi sustine si expune motivatia de a se reveni la vechiul normativ prin care au fost repartizati un numar de 80 - 100 de copii de gradinita la o asistenta medicala.

D-na Berta Achim, asistenta sefa la Spitalul de Pneumoftiziologie, puncteaza lipsa personalului medical din unitatile spitalicesti. Deoarece asistentii sunt cuprinsi in foarte multe activitati, gradul prea mare de ocupare afecteaza negativ actul medical. Dupa amiaza si in schimbul de noapte un asistent are in supraveghere 70 de bolnavi in comparatie cu tarile din vest unde un asistent are intre 4 si 6 bolnavi. Normativele prevad intre 10 si 15 pacienti la un asistent, dar normativele nu sunt respectate.

Dl. dr. Ilies spune ca normativul de personal este dictat de bugetul si disponibilitatile financiare ale spitalului. In momentul actual exista un mare deficit de personal, dar daca se fac angajari nu exista resurse pentru retribuirea personalului angajat.

Dl Bodran Sorin, presedinte al Uniunii Judetene CNSLR-Fratia Maramures, face referire la motivarea medicilor ca acestia sa nu plece din tara si sa se poata asigura asistenta medicala pentru toti asiguratii. Sunt medici de familie care au intre 4.000 si 5.000 de asigurati pe care nu au posibilitatea sa ii asiste trimestrial. Efectele dialogului social pana  in prezent au fost nule deoarece Guvernul si-a asumat raspunderea pentru cele mai importante legi, respectiv, Codul Muncii, Legea educatiei, Legea dialogului social care au fost promovate fara dialog.

Dl. Liviu Pop face referire la Legea transparentei decizionale si la Legea  199/1997 in scopul de a se realiza descentralizarea si autonomia administrativa in conformitate cu Carta europeana a autonomiei locale.

Dl. Prefect Sorin Rednic arata provocarile aduse in aceasta dezbatere si asteptarile cu referire la sistemul de sanatate. Propunerile care pot imbunatati un act normativ trebuie sa ajunga la Institutia Prefectului ca apoi sa fie transmisa catre sistemul legislativ, astfel ca parlamentarii sa aiba informatia care sa duca la amendamente la acel act normativ. Este greu de adaptat un model de sistem de sanatate, dar putem sa incercam sa construim un model propriu, un model durabil care sa nu fie schimbat dupa interesul de moment al unuia sau altuia. Legile sunt facute de o clasa socio-profesionala si sunt aplicate de o alta clasa socio-profesionala. Cand se fac propuneri de acte normative, acestea trebuie sa fie lecturabile si aplicabile de catre cei carora li se adreseaza acel act normativ. Cu privire la finantarea din sistemul de sanatate, exista o netransparenta a cheltuirii banilor din sistem atat din partea bugetului centralizat prin modul in care se aloca in sistemul de sanatate cat si la nivel local. Trebuie sa existe o piata libera a servicilor medicale, pentru ca sistemul public are avantajele si dezavantajele lui iar cel privat de asemenea. Trebuie sa se permita prin cadru legislativ ca cele doua sisteme sa se dezvolte si sa se asigure un pachet standard de baza decent, astfel incat fiecare cetatean al Romaniei sa poata sa aiba dreptul la viata si la sanatate. Cadrele medicale, practicienii ar trebui sa contribuie mai mult cu propuneri de imbunatatire a sistemului sanitar. In ceea ce priveste descentralizrea pe care o dorim trebuie sa vedem ce si pana la ce nivel descentralizam. Aceasta este buna pana unde putem asigura un pachet de baza pentru toti si servicii mai bune pentru cei care isi permit sa plateasca aceste servicii. Trebuie sa gasim puntea de dialog prin care sa imbunatatim activitatea medicala si sistemul de sanatate.

In incheiere, coordonatorul regional, domnul Stefan Petricean, a concluzionat ca obiectivele conferintei judetene au fost atinse si a multumit tuturor pentru participare.

Conferinta a fost mediatizata in emisiunile TV locale, ziarele locale si presa online.

 Link-uri articole referitoare la Conferinta regionala anuala de evaluare  Nord-Vest:

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design