Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN a organizat miercuri, 3 mai 2017, o intalnire consultativa pe tema LEGII–CADRU privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, in cadrul careia s-au facut cunoscute domnului deputat Adrian Solomon, presedintele Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor, propunerile de amendamente si punctele de vedere ale organizatiilor afiliate din sectorul bugetar. Dezbaterile din Parlament au avut la baza un document de lucru care a centralizat toate propunerile primite la confederatie pana la data de 3 mai 2017, ora 15.00, material care a fost inaintat in prealabil si secretariatului Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor. Sedinta a fost prezidata de dl. Adrian Solomon, Presedintele Comisiei pentru Munca din Camera Deputatilor si de dl. Ion Popescu, Presedintele CSN MERIDIAN. Coordonarea pozitiilor organizatiilor din componenta confederatiei a fost realizat de dl. Vasile Lincu, Presedintele Sindicatului National al Politistilor si Vamesilor PRO LEX.*1 MAI 2017-Cu ocazia Zilei Internationale a Muncii, CSN MERIDIAN adreseaza oamenilor muncii din federatiile si sindicatele afiliate, precum si celorlalti colegi, urari de sanatate, putere de munca si succes in activitate. Trebuie sa luptam cu totii pentru a construi o societate si o economie care este in slujba omului si nu doar in slujba capitalului si a profitului! CSN MERIDIAN a solicitat si a obtinut ca perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea sa se deruleze pana in anul 2027. Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN si Sindicatul Muntele a incheiat, luni 24 aprilie 2017, o conventie cu Ministerul Energiei prin care perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea se prelungeste pana in anul 2027.*
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Echipa Centrului Regional Nord-Vest de implementare a proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, a organizat, miercuri 25 iulie 2012, un eveniment local la sediul Primariei comuniei Baiut din jud Maramures, in cadrul caruia, 20 de persoane reprezentand parteneri sociali din  localitate si locuitori interesati, au avut asigurat, prin inetrmediul proiectului implementat de CSN MERIDIAN si Federatia Agricultorilor FERMIERUL, un cadru de dialog social pentru dezbaterea problemelor comunitatii.


Minuta evenimentului

La inceputul discutiilor, dl. Petricean a adresat participantilor un salut de bun venit si a multumit domnului viceprimar Buda Adrian pentru sprijinul acordat la organizarea acestei actiuni. Apoi a prezentat proiectul si s-a evidentiat rolul dialogului social la nivelul comunitatilor urbane si rurale ca mecanism de participare si responsabilizare a cetatenilor la luarea deciziilor publice locale. In continuare, s-a facut prezentarea beneficiarului – Confederatia Sindicala Nationala Meridian si a partenerulului – Federatia Sindicatelor Agricultorilor ”Fermierul”. Domnul Petricean a prezentat echipa regionala a proiectului si a informat participantii ca s-a infiintat prin proiect, un centru regional cu sediul in Baia Mare, strada George Cosbuc, nr. 20, la parter, unde membrii echipei regionale pot acorda consultanta in domeniul dialogului social si a dreptului muncii.

In continuare, dl. Petricean, propune ca in cadrul dezbaterilor, discutiile sa fie interactive, cu interventii ale participantilor prin prezentarea problemelor, a parerilor personale, a propunerilor si a solutiilor de rezolvare. Rolul acestui seminar este de a genera un mecanism de dialog social prin care administratia locala, cetatenii, grupurile vulnerabile si alte persoane interesate, sa identifice cele mai bune solutii pentru problemele comunitatii in comunitatea Baiut.

Dl. Petricean intreaba daca Comuna Baiut are un plan strategic de dezvoltare socio – economica sau o strategie de dezvoltare, tinand cont ca zona si comunitatea a fost puternic afectata de restructurarea sectorului minier, ceea ce a generat probleme sociale si economice cu impact negativ la nivelul comunitatii Baiut.

Dl. Secretar Aurelian Pop a spus ca exista o strategie de dezvoltare, aprobata prin HCL dar ca este un document mai mult sau mai putin aplicat si respectat datorita lipsei fondurilor.

Dl. Ing. Buda Ioan, reprezentant al comunitatii Baiut, prezinta o parte din oportunitatile care ar putea contribui la dezvoltarea economica a comunei. Astfel, a facut referire la posibilitatea utilizarii de spatii industriale de la fosta mina Baiut pentru realizarea unui centru de ingrijire a varstnicilor care dupa opinia dumnealui ar crea minim 40 de locuri de munca. O alta initiativa, ar putea fi valorificarea pe plan local a fructelor de padure (ciuperci, afine, zmeura, etc.), prin dezvoltarea de culturi de plante medicinale pe pasunea comunala si prin infiintarea de firme care sa valorifice aceste produse la o valoare adaugata ridicata. Primaria nu poate sa investeasca dar poate sa sustina astfel de activitati economice. A mai mentionat necesitatea atragerii de investitii in zona care sa creeze locuri de munca. Spatii de productie ar fi tinand cont de existenta cladirilor ramase de la mina Baiut.

Dl. Viceprimar Buda Adrian a mentionat ca si turismul poate fi o alternativa la dezvoltarea comunitatii dar este nevoie de investitii in acest sens.

D-na Petruska Ana Maria, profesoara a dorit sa mentioneze ca centrul pentru varstnici este o idee buna, insa daca ar fi corelata cu crearea si a unui centru pentru copii si tineret, gen tabara de vara si iarna, la standardele care se impun, ar fi o valoare adaugata ridicata la un astfel de proiect si ar putea sa contribuie si la stimularea turismului in zona. Copiii care ar veni, ar putea admira peisajul si in acelasi timp, pe trasee tematice (cum ar fi de ex. observarea a animalelor salbatice, culesul fructelor de padure, etc.) in zona, ar invata practici despre tehnici de orientare in natura, de supravietuire in diverse conditii, s-ar deprinde noi cunostinte practice in meseriile traditionale locale (taciunarit, tesutul broderiilor, minerit artizanal la saitroc pe vaile din zona, etc) si cel mai important lucru ar socializa si interactiona cu membrii comunitatii noastre. Daca ar fi valorificata si zona de agrement Tocila, s-ar putea realiza si spatii de practicare a inotului dar si de agrement in acelasi timp.

D-na Copos Daniela, a mentionat cateva aspecte cu privire la infiintarea centrului pentru varstnici. Costurile necesare intretinerii unei persoane pe luna se ridica la ora actuala la aproximativ 2.200 lei. Multe primarii subventioneaza jumatate sau diferenta de la pensie la taxa de camin. Trebuie avut in vedere acest aspect, daca bugetul primariei poate suporta astfel de costuri, in contextul In care pensia medie din Romania este de 750 lei. Sunt putini acei care au pensie peste sau egala cu suma necesara pentru intretinerea unei persoane varstnice. Sugereaza ca in situatia in care se agreeaza o asemenea initiativa, este important ca forma juridica sa fie de fundatie sau asociatie, care sa lucreaze cu voluntari, astfel incat cheltuielile sa fie minime.

Dl. Buda Augustin, angajat, a mentionat ca la nivelul comunei este necesara crearea de locuri de munca, considerand ca acestea pot sa aduca venituri in comunitate si la bugetul local. A mai mentionat ca localnicii fac naveta la o societate comerciala din orasul Targu Lapus, S.C Taparo S.R.L. cu microbuze puse la dispozitie de firma. In fiecare zi ei se trezesc la ora 4 dimineata si pleaca, aproximativ 40 km, pe un drumul judetean nereabilitat, autobuzul merge incet, opreste si in alte localitati, astfel ca la ora 7 oamenii incep lucrul la firma respectiva. Salariul este unul derizoriu, de aproximativ 400 – 500 lei/luna. S-au purtat discutii cu patronul societatii respective privind posibilitatea deschiderii unei sectii la Baiut. In acest sens primaria este dispusa sa puna la dispozitia societatii spatiul de productie necesar. Patronul firmei nu doreste sa deschida nici o sectie la Baiut sau in alta parte dar daca sunt oameni din zona, cu initiativa sa realizeze ei investitiile, el va asigura cu comenzi firma respectiva pe o perioada indelungata de timp. Crede ca numai prin crearea de locuri de munca se poate revitaliza zona Baiut.

Dl. Petricean – a amintit posibilitatea incheierii de parteneriate public – private, in care autoritatea poate contribui la investitie chiar daca nu face parte din cadrul firmei. Castigul poate fi din taxe si impozite dar in special din locurile de munca care s-ar putea crea la nivel local. In acest sens s-ar gasi probabil posibilitatea unor investitori care sa realizeze ceea ce a fost mentionat mai sus. Pe de alta parte a amintit de posibilitatea atragerii de fonduri europene adresate mediului rural. Crede ca ar trebui gandite proiecte care sa genereze plus valoare si abia apoi gandite alte proiecte de infrastructura locala, care in opinia noastra, genereaza costuri si mai putin venituri la buget. Daca nu sunt bani in comunitate si populatia nu poate plati serviciul asigurat, nu se poate vorbi de viabilitate unui astfel de proiect.

Dl. Viceprimar Buda mentioneza ca in Baiut oficial sunt 2 someri inregistrati. Restul au iesit din plata si nu mai sunt in evidenta nimanui. Sunt probleme cu persoanele cu varsta peste 45 - 50 de ani, pe care birourile teritoriale ale AJOFM le trimit la agenti economici pentru angajare desi se stie ca nu vor fi angajati. De cele mai multe ori firmele ii refuza inca de la poarta firmei, portarul avand stampila de negare. Oamenii isi cheltuiesc banii din ajutorul social umbland pe drumuri si facand copii dupa documentele necesare. Cred ca legea ar trebui corectata deoarece este un abuz sa porti pe drumuri oamenii care nu au nici o sansa de angajare si sa-si cheltuie putinii bani cu drumurile pe la portile angajatorilor. De la 55 de ani in sus sa nu-i mai poarte pe drumuri in bataie de joc, pentru ca nu sunt locuri de munca nici pentru cei tineri, iar cei in varsta nu au nicio sansa. O alta solicitare a fost de a sprijini comunitatea in redeschiderea gradinitei de pe raza comunitatii, cum ar fi Poiana Botizii. Copii de aici au ramas fara gradinita deoarece aceasta a fost desfiintata. Primaria are in dotare un microbuz scolar dar numarul de locuri este limitat iar numarul de copii care ar trebui sa fie transportati la gradinita din Baiut este mai mare, depasindu-se astfel numarul de locuri. Prin urmare, daca nu se gaseste rapid o solutie, acestia vor sta acasa si nu vor mai beneficia de educatie in gradinita.

D-na Pop Elisabeta doreste sa mentioneze ca documentatia pentru ajutor social este foarte stufoasa, astfel incat numai prin depunerea acesteia, oamenii raman de la inceput, fara o mare parte din ajutorul primit. Ei trebuie sa mearga la Targu Lapus sa ridice documente cum ar fi adeverinta fiscala de la Finantele locale, si sa faca copii Xerox luna de luna. Astfel ei isi cheltuiesc banii pe transport, pe multiplicarea documentelor si a altor adeverinte ramanand fara bani. Considera ca este prea mare birocratia cu ajutoarele social si ca ar trebui simplificate procedurile. Alt aspect pe care il mentioneaza este ca, ar fi util daca s-ar putea modifica legea, astfel incat alocatia pentru copii primita de unii beneficiari de ajutor social sa nu se mai scada. Este nefiresc ca alocatia care este a copilului sa fie luata in considerare in calculul venitului familiei respective pentru venitul minim garantat.

Dl. Precup Florin, agent de politie, a explicat evolutia comportamentului social si reducerea gradului de infractionalitate in comuna, din anul 1997 pana in prezent. Daca in trecut, cand a fost activitate la mina, erau mai multe infractiuni, in momentul de fata, in comunitate s-a redus numarul acestora. Asta si datorita faptului ca numarul de persoane care au parasit localitatea a fost mare, pentru ca au plecat la oras sau in strainatate la munca, dar si datorita faptului ca prin reorganizarea structurii politienesti se fac patrulari de la centrul Targu Lapus. Astfel, ca infractionalitatea a scazut cum dealtfel au scazut si evenimentele antisociale din comuna.

Dl. Buda Augustin viceprimar, mentioneaza ca s-a incercat atragerea de investitori in zona, dar fara succes. O sansa ar fi redeschiderea minei, tinand cont ca exista interes la nivel national pentru a investi in aceasta directie. Sunt semnale de la Ministerul Economiei ca ar exista asemenea interese. Sunt firme care fac unele cercetari in zona. De exemplu, in Alba s-a discutat despre Cuprumin care sa fie privatizat. In Bucovina , cateva companii mari sunt interesate sa investeasca.

Dl. Bosenciuc Vasile a lucrat la mina si a parasit sistemul in 2006. Afirma ca nu si-a dorit acest luctru insa a fost obligat. Cunoaste persoane plecate in strainatate la munca care au afirmat ca ar veni acasa daca s-ar deschide mina. Crede ca este sansa comunitatii pentru o viata mai buna a locuitorilor.

Dl. Petricean aminteste ca deschiderea minelor este un subiect de actualitate. Insa mentioneza ca statul nu va deschide nicio mina intrucat costurile sunt foarte mari. Se incearca privatizarea celor care ar putea sa fie eficiente din punct de vedere economic. In ceea ce priveste compania REMIN, aceasta nu mai are licenta de exploatare, ci doar de inchidere si conservare. Nu va mai beneficia de fonduri pentru obtinerea acesteia, prin urmare singura speranta in contextul actual, ar fi interesul unor investitori privati.

Dl. Negrai Zoltan, multumeste echipei regionale pentru ca a venit si a organizat la Baiut aceasta dezbatere in care se discuta transparent problemele din comunitate, fiind o ocazie de a aduce in fata conducerii administrative locale a situatiei si a problemelor cetatenilor din comuna si de a incerca, impreuna, prin dialog social, asa cum este si titlul proiectului, de a gasi modalitati de rezolvare. La nivel local este o colaborare buna cu autoritatile locale, In limita atributiilor, fondurilor dar si a personalului din primarie. Cea mai mare si dificila problema locala este lipsa locurilor de munca. Cand a fost viceprimar a avut multe contacte cu potentiali investitori, multe vizite in zona, dar nu s-a concretizat nimic din lipsa de fonduri din partea acelora care doreau sa investeasca sau din lipsa de infrastructura dar si a seriozitatii acestora. Daca n-ai unde sa muncesti nu poti sa traiesti normal. Acest fapt duce la migrarea populatiei si la abandonarea de catre tineri a comunitatii. S-au incercat si reusit cateva investitii in zona cum ar fi sala de sport, alimentarea cu apa, amenajarea de spatii verzi cu locuri de joaca pentru copii. Mai sunt multe de facut dar bugetul local nu permite nici un fel de investitii la ora actuala. Bugetul local nu permite nici cofinantarea decat intr-o mica masura, iar proiectele mari din fondurile europene au nevoie de fonduri ca sa fie cheltuite inainte si abia apoi se solicita rambursarea. Ori fondurile acestea lipsesc cu desavarsire la Baiut.

Dl Pop Aurelian crede ca daca s-ar putea aloca de la guvern, fonduri pentru primarii, care sa fie utilizate pentru a putea finanta proiecte, s-ar putea accesa astfel fonduri mari si pentru comunitatea din Baiut. La ora actuala se aproba prin HCL bugetul la invatamant, la fiecare doua luni, deoarece nu sunt fonduri pentru alocari anuale.

Dl. Petricean vorbeste despre creditarea primariilor si posibilitatea acordarii de garantii guvernamentale. Astfel de garantii ar fi sigure insa nu toate primariile au posibilitatea de a asigura astfel de garantii.

Dl. Viceprimar Buda Adrian, mentioneaza ca nici cu creditarea nu este o solutie. Primaria nu ar putea accesa credit deorece veniturile sunt mici, abia daca acopera necesarul de functionare al institutiei. Trebuie sa gandim proiecte care sa genereze venituri. Degeaba realizam infrastructura de apa, canalizare daca locuitorii nu au bani sa plateasca. O alta problema ar fi legata de firmele care activeaza in zona. Cum este cazul societatilor care fac exploatarea lemnului sau inchiderea minei, etc. Sunt din alte localitati din judet sau din tara, nu isi deschid punct de lucru fiscal in zona, desi lucreaza aici si se pierd astfel bani la bugetul local. Personalul primariei nu face fata sa verifice si in teren situatia acestora. De multe ori nici nu se stie ca ele sunt in zona, mai ales la cele de exploatare a lemnului din padure.

Dl. Flaut Copos Constantin, a subliniat importanta colaborarii interregionala si inter-institutionale, ca mijloc de dezvoltare si crestere a calitatii dialogului social la nivel national, regional si local. Este foarte importanta constientizarea de catre cetateni a rolului dialogului social dar mai ales necesitatea identificarii solutiilor pentru problemele sociale si economice locale. In acest sens, a dat exemple de dezvoltare locala bazate pe experienta italiana. In provincia Bolzano, Italia, zona Montana ca si Baiut, comunitatea a valorificat resursele locale realizand un brand din acestea. Nu au cautat mari investitori. Ei au promovat intens zona accentuand valorile, abilitatile si aptitudinile comunitatii lor. Practic au realizat un marketing al teritoriului dezvoltand branduri pentru diverse produse cu denumiri locale, traditionale. Astfel au aparut o serie de mici investitori, majoritatea localnici, care au dezvoltat firme ce lucrau pentru companii mari din zona Verona, Bolonia si Milano, printr-o structura locala de tip consortiu, specializat productiv. In continuare, s-a exemplificat pentru productia de incaltaminte sportiva pentru trasee montane si alpinism si diverse accesorii. Exista un intreg lant de firme ce produc si asigura productia. Practic se vorbeste de un cluster de microintreprinderi care produceau, pentru acel brand regional. De exemplu o firma realiza designul incaltamintelor, alta realiza croitul acestora, alta producea sireturile specifice pentru bocanci, alta firma producea talpa pantofilor de sport, alta asambla produsul si producea ambalajul, o alta firma realiza designul ambalajului etc. Toate acestea erau microintreprinderi cu o medie a salariatilor de 5 angajati. Investitiile erau mici, in mare parte se lucra manual, dand valoare adaugata mare produsului final. La final, produsul era tranportat la centrul de marketing teritorial, care avea contracte directe cu distribuitori sau retailer. Acest centru a fost infiintat in baza unui parteneriat public – privat cu scop productiv sectorial. Ca sistem juridic de functionare este similar unui ONG. Distributia si vanzarile se realizau printr-o firma infiintata in cadrul acestei organizatii neguvernamentale. Transportul era asigurat de firme locale si/sau regionale care erau grupate intr-o alta structura specializata, consortiu similar, pe transport din zona. Aceasta firma prin veniturile realizate sustinea activitatea centrului de marketing (practic a ONG-ului) care la randul lui asigura servicii specializate (de consultanta, financiare, aprovizionarea cu materie prima, participarea la targuri si expozitii interne si internationale reprezentand zona si clusterul, incheia contracte etc.) tuturor firmelor implicate in acest proces de productie. Practic din acest exemplu de dezvoltare economica locala nu mai vorbim de o diviziune a muncii, intr-o singura locatie, care inseamna investitii mari suportate de unul singur, ci vorbim de o diviziune a productiei, In mai multe locatii, prin firme specializate inlantuite, care necesita investitii mici, cu numar de angajati care de cele mai multe ori egaleaza sau depaseste valoric situatia unei singure locatii productive. Daca se analizeaza veniturile pentru comunitati acestea erau de 4 ori mai benefice (prin taxele si impozitele locale, prin taxele la bugetul regional pentru angajatii si angajator, prin banii cheltuiti in comunitate de catre angajatii locali, dezvoltarea altor servicii de sustinere a celor implicate in proces). Din acest exemplu se poate invata ca trebuie sa perseverezi, trebuie sa stii sa iti vinzi ceea ce ai, resursa locala. Ei au valorificat un peisaj, numele acestuia fiind Alpii Dolomitici. Brandul pe care il vindeau se numeste Dolomite. Este nevoie de vointa, implicare, responsabilitate, organizare, seriozitate, munca si imaginatie. Autoritatea locala joaca rolul de mediator si este implicata in acest process. De asemenea, pilonul principal in acest lant este parteneriatul si colaborarea inter-institutionala, structura inter-institutionala, care este un instrument eficient de identificare a nevoilor si a cailor de rezolvare a acestora.

Dl. Petricean spune ca prin dialog social se poate favoriza procesul de dezvoltare, de crearea structurilor bazate pe incredere. Ar fi indicat ca populatia din zona sa se asocieze in organizatii care sa le reprezinte abilitatile si aptitudinile pentru ca impreuna, intotdeauna vor fi mai puternici, mai organizati si sansele de a reusi sunt mai mari. In incheiere, a multumit in numele echipei regionale, pentru prezenta si pentru interesul manifestat la acest eveniment local si a facut recomandarea de a continua dialogul social in Comuna Baiut, pentru ca astfel autoritatile locale vor putea sa gaseasca cele mai bune modalitati de rezolvare a problemelor din comunitate.


www.edialogsocial.ro

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design