CSN MERIDIAN a solicitat si a obtinut ca perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea sa se deruleze pana in anul 2027. Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN si Sindicatul Muntele a incheiat, luni 24 aprilie 2017, o conventie cu Ministerul Energiei prin care perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea se prelungeste pana in anul 2027.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Echipa Centrului Regional N-V angajata in implementarea Proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, a organizat, vineri, 31 august 2012, la Caminul Cultural din localitatea Curtuiusu Mare, comuna Valea Chioarului, jud. Maramures, un eveniment local pe tema dialogului social, la care au participat 19 persoane reprezentand parteneri sociali, administratia publica locala si lucratori agricoli din comuna. Inainte de eveniment s-au distribuit materiale de promovare si publicitate a proiectului si s-a propus un protocol de colaborare intre CSN Meridian - Centrul Regional 6 Nord-Vest si Primaria Valea Chioarului.

Actiunea a demarat cu interventia domnului Stefan Petricean, coordonatorul regional al proiectului, care a adresat participantilor un cuvant de salut si a multumit domnului Primar Burde Ioan, pentru sprijinul acordat la organizarea acestui eveniment local. Apoi domnul Petricean a prezentat proiectul si a evidentiat rolul dialogului social la nivelul comunitatilor rurale ca mecanism de participare si responsabilizare a cetatenilor la luarea deciziilor publice locale. A subliniat un aspect specific mediului rural, si anume, rolul important pe care il are delegatul satesc in Consiliul local al primariei deoarece el trebuie sa prezinte si sa reprezinte interesele si opiniile cetatenilor din localitate. Acesta trebuie sa fie elementul de legatura si dialog intre decidentii locali si cetateni. A felicitat organizarea sedintelor de consiliu local prin rotatie, in toate localitatile din comuna, pentru ca in felul acesta se mentine un dialog direct al forului decizional cu locuitorii din localitatile componente ale Comunei Valea Chioarului.

In continuare, s-a facut prezentarea beneficiarului – Confederatia Sindicala Nationala Meridian si a partenerulului – Federatia Sindicatelor Agricultorilor ”Fermierul”, s-a prezentat scopul si obiectivele proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, cofinantat din Fondul Social European.  A  prezentat  echipa regionala a proiectului si a informat participantii ca s-a infiintat prin proiect un centru regional cu sediul in Baia Mare, strada George Cosbuc, nr. 20, la parter, unde membrii echipei regionale pot acorda consultanta in domeniul dialogului social si a dreptului muncii.

Pentru stimularea dezbaterilor, coordonatorul regional a insistat asupra catorva dintre concluziile rezultate in urma activitatilor de implementare a proiectului de dezvoltare a dialogului social in judet si regiune (necesitatea reducerii TVA la produsele agricole, functionarea camerelor agricole, optmizarea legii cadastrului, necesitatea rezolvarii succesiunii, etc.).  Apoi, invita participantii la dialog deschis prin discutii care sa fie interactive, cu interventii ale participantilor prin prezentarea problemelor, a parerilor personale, a propunerilor si a solutiilor de rezolvare. Rolul acestui seminar este de a genera un mecanism de dialog social prin care administratia locala, consiliul local, reprezentantii cetatenilor comunei si alte persoane interesate  sa identifice si sa gaseasca cele mai bune solutii pentru problemele comunitatii.

Dl. Burde Ioan, primarul comunei, a multumit echipei de proiect pentru organizarea acestui eveniment in zona si a facut o scurta prezentare a potentialului comunei. Comuna are importante suprafatete agricole aproximativ (8600 ha), din care pasuni (3800 ha) si fanete (2400 ha). Comuna are un potential crescut pentru activitatile din zootehnie si silvicultura, dar desi exista un composesorat local, se intampina probleme de punere in posesie, fapt ce mu permite exploatarea deplina a acestui potential. In zona, mai sunt si resurse minerale, reprezentate prin roci sedimentare si vulcanice care sunt utilizate ca piatra de constructii, precum si izvoare de ape minerale, dar care din pacate sunt slab valorificate. Domnul primar a mentionat existenta minei de bentonita, actual privatizata dar fara activitate. Agentii economici care genereaza locuri de munca sunt microintreprinderi sau intreprinderi familiale cu cate 2, 3 angajati. Dupa inchiderea Exploatarii Valea Chioarului, unde s-a exploatat bentonita, nu mai exista un agent mare la care sa lucreze oamenii din localitate si din localitatile invecinate. In acest sens se fac demersuri pentru atragerea potentialilor investitori. Alt aspect prezentat, este existenta documentului strategic de dezvoltare socio-economica a comunei. Se inceraca realizarea actiunilor si masurilor stabilite prin acest document dar lipsesc resursele financiare, mai ales in cazul proiectelor de infrastructura. S-a incercat atragerea de fonduri prin PNDR, privind dezvoltarea integrata a satelor, masura 322, dar solicitarea nu a fost aprobata. Acest proiect a fost impartit in subproiecte identificate si cuprinse in strategia de dezvoltare a comunei, fiind transmise spre finantare, tot in cadrul PNDR, pe alte masuri complementare cum ar fi masura 125, 221 etc. O alta problema a comunei este alimentarea cu apa. Nu toate satele componente ale comunei beneficiaza de alimentare curenta cu apa si racordare la reteaua de canalizare. S-a pus in discutie regimul juridic al terenurilor atat comunale cat si a celor private, precum si faptul ca delimitarea unitatii administrative teritoriale cu Ocolul Silvic, nu a fost inca realizata. Acest aspect a dus la pierderea unor finantari prin lipsa documentelor care atesta proprietatea si delimitarea pe raza comunei, cu referire la pasunea comunala.

Dl. Dan Marius, consilier local, aduce completari la cele mentionate de dl. Primar Burde. Considera ca zona are nevoie de noi investitii, care la randul lor sa genereze venituri pentru bugetele locale si sa contribuie la crearea de noi locuri de munca. Procesul de atragere al unor investitii consistente in zona este ingreunat insa de o infrastructura de baza subdezvoltata. Starea degradata a drumurilor comunale prin care se realizeaza accesul la satele apartinatoare este un obstacol important in procesul de dezvoltare socio-economica al acestor zone, generand izolarea economica ale satelor, prin incapacitatea de a asigura potentialilor investitori o infrastructura de transport care sa permita desfasurarea unor activitati economice de amploare. Crede ca valorificarea resurselor proprii locale se poate realiza prin revitalizarea zonei. Uzura morala si fizica a echipamentelor si utilajelor agricole folosite dar si practicarea agriculturii de subzistenta, pe suprafete mici, fara titluri de proprietate duce la scaderea eficientei activitatilor agricole. Practicarea agriculturii sau cresterea animalelor in sistem gospodaresc, pentru consum propriu, fara scopuri comerciale, este neproductiva din punct de vedere economic, negenerand locuri de munca, crestere economica si venituri la bugetul local care sa fie utilizate la cofinantarea sau la finantarea de proiecte de infrastructura. Chiar daca pe raza comunei se afla mai multe puncte de colectare a laptelui este remarcata lipsa totala a unei industrii bazate pe prelucararea laptelui. Acelasi fenomen apare si in cazul produselor forestiere, neexistand un agent economic in acest domeniu, care sa atraga producatorii individuali intr-un sistem complex de producere si comercializare. Crede ca se poate ajunge la crestere economica a regiunii, prin dezvoltarea unei industrii de procesare a produselor agricole din lapte, fructe, legume, precum si sprijinirea initiativelor de modernizare a exploatatiilor agricole, in functie de potential si necesitati, cum ar fi: ferme de crestere a animalelor, investitii in sectorul vegetal- plantatii de pomi fructiferi, plantatii de fructe de padure, ciupercarii sau prin sustinerea investitiilor in activitati de procesare primara a produselor lemnoase. Considera ca pe raza comunei ar fi necesar sa se incurajeze accesarea programelor de finantare ale UE pentru dezvoltarea activitatilor cu caracter economic.

Dl. Luput Ioan, reprezentant composesorat, prezinta problemele cu care se confrunta la punerea in posesie precum si anumite aspecte ce decurg din obligativitatea contractului de administrare. Desi s-a creat cadrul institutional de organizare, functionare si administrare prin asociatia composesorala, oamenii sunt obligati sa incheie contract de administrare cu Romsilva, pe care il considera ca nefiind justificat. A mentionat faptul, ca in trecut, inainte de nationalizare, padurile si pasunile comunale au fost administrate de catre oameni cu sprijinul autoritatii locale.

Dl. Petricean – a amintit posibilitatea incheierii de parteneriate public – privat in care autoritatea poate contribui la investitie chiar daca nu face parte din cadrul firmei. In acest sens s-ar gasi probabil posibilitatea unor investitori care sa realizeze ceea ce a fost mentionat mai sus. Crede ca ar trebui gandite proiecte care sa genereze plus valoare si abia apoi gandite alte proiecte de infrastructura locala, care in opinia noastra, genereaza costuri si mai putin venituri la buget. Iar daca nu sunt bani in comunitate si populatia nu poate plati serviciul asigurat nu putem vorbi ca un astfel de proiect este viabil.

Problema dezvoltarii turismului si a agro-turismului, a fost ridicata de domnul Avram Dorel, care a subliniat faptul ca desi zona este favorabila acestor activitati, starea precara a infrastructurii si lipsa puterii financiare a locuitorilor, face ca aceste activitati sa se limiteze la cele doua unitati de pe raza comunei. Zona Valea Chioarului este una deosebit de bogata din punctul de vedere al traditiilor si obiceiurilor populare, culturale si religioase. Aceasta mostenire spirituala poate atrage dupa sine dezvoltare materiala, prin exploatarea potentialului cultural si traditional al zonei in scopuri turistice. Astfel, aminteste despre posibilitatea dezoltarii si realizarii unor actiuni care sa duca la un turism cultural si religios, la turismul ecologic, turismul de recreere datorita peisajului pitoresc al comunei si zona preponderent montana in care se situeaza precum si a agroturismului. Aminteste ca prin promovarea valorilor culturale si traditionale din zona, mediatizarea obiectivelor turistice existente pe raza comunei, sprijinirea eforturilor de infiintare de unitati turistice, realizarea site-ului comunei si materiale informative pentru promovarea capitalului turistic al zonei, precum si incheierea de acorduri cu agentii de turism si continuarea realizarilor de infratiri si colaborari cu comune similare din strainatate, participarea la diferite targuri si evenimente specifice, s-ar contribui la dezvoltarea turismului si a altor activitati economice care sunt in relatie stransa cu acesta. Un alt aspect important care ar putea sa contribuie la dezvoltarea turismului, ar fi crearea de fonduri private de vanatoare, dar pentru aceasta este necesar sa se clarifice problema proprietatii.

Domnul Tuns Doru, considera ca si alte activitati economice s-ar putea dezvolta pe raza comunei. Pe langa aspectele mai inainte mentionate, existenta mesterilor populari, a produselor locale populare si traditionale, altele decat cele provenite din agricultura trebuie luate in considerare. De exemplu, valorificarea articolelor de pielarie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje traditionale, produse de uz gospodaresc; dezvoltarea unor puncte de colectare si prelucrare a plantelor medicinale; prelucrarea fierului in mici ateliere mestesugaresti, a lanii, olaritul, brodatul, confectionare instrumente muzicale traditionale, etc. Este de parere ca este necesar sa se realizeze un centru de promovare si marketing a acestor produse traditionale, care sa sustina prin mici magazine, desfacerea propriilor produse obtinute din aceste activitati.

Domnul Miclaus Florin, crede ca relansarea industriei miniere prin reinceperea extractiei de bentonita ar putea sa reprezinte o sansa pentru zona, mai ales in contextul actual cand se tot vorbeste de deschiderea de noi mine in Romania. Cu atat mai mult cu cat produsul minier bentonita este valorificat in multe domenii ale industriei cat si in mediu. Considera ca o discutie cu actualii proprietari ai minei in vederea identificarii sprijinului de care au nevoie din partea autoritatilor si de ce nu a locuitorilor, ar putea revigora fostul principal agent economic din zona.

Dl. Petricean subliniaza faptul ca prin dialog social si dialog civic se pot rezolva si gasi solutii pentru problemele locale, iar atunci cand dl. Primar va considera ca are nevoie de sprijinul echipei regionale sau de sprijin pe langa autoritatile ce fac parte din Comisia de dialog social la nivel judetean, echipa centrului regional N-V va raspunde solicitarii, pentru ca in felul acesta se poate promova dialogul social comunitar de care este atata nevoie in prezent. Ar fi indicat ca populatia din zona sa se asocieze in organizatii care sa le reprezinte interesele si care ar duce la o mai buna dezvoltare a comunitatii. In incheiere, a multumit in numele echipei regionale pentru prezenta si pentru interesul manifestat la acest eveniment local si a facut recomandarea de a continua dialogul social in Comuna Valea Chioarului, pentru ca astfel autoritatile locale vor putea sa gaseasca cele mai bune modalitati de rezolvare a problemelor comunitatii.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design