Proiectul legii salarizarii unitare a fost publicat de PSD pe pagina de web a partidului, luni, 10 aprilie 2017.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Sediul Institutiei Prefectului din Bistrita, a gazduit la data de 26 octombrie 2012,  Conferinta Judeteana cu tema: Dialogul social in sprijinul agriculturii si dezvoltarii rurale in Judetul Bistrita-Nasaud", organizatã de Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN prin intermediul Proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”.

La conferinta au participat 112 de reprezentanti ai administratiei publice locale si judetene, institutiilor deconcentrate, sindicatelor, patronatelor, organzatiilor non-guvernamentale si reprezentanti ai mass-mediei locale. Au mai participat membrii echipei de implementare a proiectului.

Echipa regionala de implementare a convenit ca lucrarile conferintei sa fie conduse de doamna Prefect Nastasia-Ani Bob si Coordonatorul regional Nord-Vest Stefan Petricean.

Prezidiul a fost format din urmatoarele persoane:

  • Dl. Gheorghe Albu – Secretar de stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale 
  • Dna. Nastasia-Ani Bob – Prefect Judetul Bistrita-Nasaud
  • Dl. Emil Radu Moldovan – Presedinte Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud
  • Dl. Marius Matei Dumitru – Consilier personal Secretar de Stat
  • Dl. Ion Albu – Presedinte Executiv al CSN Meridian
  • Dl. Ovidiu Frent – Subprefect Bistrita-Nasaud

Rezumatul conferintei:

In cuvantul de inceput, doamna Prefect Ani Bob a urat bun venit participantilor si a anuntat ca Institutia Prefectului este gazda conferintei judetene cu tema "Dialogul social in sprijinul agriculturii si dezvoltarii rurale in judetul Bistrita-Nasaud", organizata de Confederatia Sindicala Nationala Meridian in cadrul proiectului „Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania". A facut cunoscuta prezenta la conferinta a domnului Gheorghe Albu, Secretar de Stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a domnului Emil Radu Moldovan, Presedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, a domnului Marius Matei Dumitru, Consilier personal la Cabinetul  Secretarului de Stat din Ministerul Mediului si Padurilor, a domnului Ovidiu Frent, Subprefect Bistrita-Nasaud, a domnului Ion Albu, Presedinte Executiv al Confederatiei Meridian si echipa regionala de proiect.

Dl. Stefan Petricean, Coordonatorul regional al proiectului, a multumit autoritatilor judetene pentru sprijinul acordat in organizarea conferintei, autoritatilor centrale pentru participare si participantilor pentru ca au dat curs invitatiei. A facut o succinta prezentare a proiectului, a scopului si obiectivelor conferintei pentru Regiunea Nord-Vest. A cerut participantilor sa-si manifeste  pozitia sau punctele de vedere, si sa vina cu recomandari si solutii relevante pentru agricultura si dezvoltarea rurala in judetul Bistrita-Nasaud, dar si cu referire la celelalte subiecte care vor fi puse in discutie.

In timpul conferintei au avut interventii urmatoarele persoane:

Dl. Emil Radu Moldovan, Presedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, a urat tuturor un bun venit la Bistrita, a felicitat Confederatia Sindicala Nationala Meridian pentru organizarea acestei conferinte de dialog social si pentru implicarea in acest tip de proiecte, si a spus ca doreste ca acest tip de intalniri sa nu fie pur formale deoarece problemele sunt foarte multe si trebuie gasite modalitati de rezolvare. Astfel de intalniri cu prezenta reprezentantilor ministerelor de resort sunt un prilej de a transmite problemele cu care ne confruntam pentru corectarea unor stari de fapt. Aduce in discutie presuspendarea de catre Uniunea Europeana a unor axe prin care se finanteaza anumite proiecte in Romania, iar noi ca tara suntem vinovati de acest lucru. Nu s-a inteles ca singura noastra sansa de a ne dezvolta si de a reduce decalajele, sunt aceste resurse financiare europene. N-am invatat nimic din experienta altor state care au intrat inaintea noastra in Uniunea Europeana, nu am luat exemplele de succes de acolo ca sa ne fie modele si suntem aproape de finalul exercitiului financiar 2007-2013 cu o rata de absorbtie rusinoasa in conditiile in care aceste fonduri ar fi putut aduce un real sprijin. Guvernul trebuie sa elaboreze o strategie cu obiective clare, coerente si realiste pentru ceea ce vrem sa facem in viitor. Sunt autoritati de management pe la ministere, pe la agentii si multe alte institutii, dar nu exista o coordonare clara a celor care se ocupa de fondurile europene si de proiectele europene. S-a infiintat Ministerul Afacerilor Europene, dar nu i s-a dat nici o parghie si degeaba avem minister daca toate autoritatile de management si de implementare sunt prin toate partile. Lucrurile se deruleaza foarte greu in acest domeniu. Birocratia este foarte mare si nu se respecta regulile europene cerute pentru folosirea fondurilor europene. Nu s-a profitat de prezenta domnului comisar european Dacian Ciolos, iar capacitatea de negociere la nivel european a Romaniei, nu este la nivelul la care ar trebui sa fie si de care avem nevoie. Se stie ca este o batalie pentru exercitiul financiar 2014-2020, iar disputele politice din tara s-au transferat si la Bruxelles. Se actioneaza contrar, unii impotriva celorlalti, in loc sa fie o singura voce care sa reprezinte interesele Romaniei. Este nevoie de cresterea capacitatii de negociere la nivel european si nu avem sisteme performante pentru atragerea acestor fonduri. Guvernul trebuie sa reorganizeze institutiile care se ocupa de fondurile europene. O alta problema mare pe care o are Romania este capacitatea administrativa, facand referire la APIA si APDRP. De foarte multe ori ghidurile de practica sunt modificate in timpul derularii proiectelor, iar fermierii si organizatiile care implementeaza proiecte pregatesc documentatia si se trezesc ca li se cere si au nevoie de altceva. Se creaza neincredere si deruta care afecteaza capacitatea de absorbtie a fondurilor. In continuare, a mentionat necesitatea suplimentarii personalului de la agentiile regionale unde sunt munti de dosare, iar persoanele de acolo nu au posibilitatea de a verifica documentatiile in legatura cu proiectele din agricultura si nu se poate functiona in acest fel. Trebuie gasite solutii de a debloca sistemul administrativ din Romania. Sunt documentatii pe masura 322 depuse de un an de zile si nu este cine sa le verifice, existand riscul de a iesi din termene. Resursele financiare guvernamentale sunt din ce in ce mai putine, iar fara fonduri europene va fi foarte greu sa ne descurcam. Cere participantilor ca sa fructifice la maxim aceasta intalnire in care sunt prezenti reprezentanti ai ministerelor, sa transmita mesaje clare si sa prezinte problemele cu care se confrunta zi de zi. Trebuie gasite solutii de a nu pune taranii pe drumuri ca sa stea la coada la APIA si sa li  se spuna ca le trebuie alte si alte documente cu care trebuie sa revina. In acest fel nu vom avea credibilitate si nu-i vom ajuta cu adevarat, mai mult complicam lucrurile. Trebuie sa se inteleaga ca singura varianta de dezvoltare a judetului si a Romaniei sunt resursele europene. Ar fi foarte bine daca Guvernul Romaniei ar putea sprijini cofinantarea proiectelor europene. 

Dl. Ion Albu, Presedinte executiv al CSN Meridian, a facut prezentarea beneficiarului si a partenerului de proiect si a mentionat  ca in mapele conferintei sunt puse materiale informative si de publicitate despre proiect. Apoi prezinta dialogul social european impus nu numai ca si concept dar si ca politica europeana. Arata ca  dialogul social este instrumentul prin care nici o decizie nu ar trebui luata pana cand nu sunt luate in considerare toate opiniile si pozitiile institutiilor relevante. Dialogul social este cadrul prin care sunt prezentate aspiratiile legitime ale cetatenilor europeni. Pe langa dialogul social institutionalizat, prin acest proiect se realizeaza dezbateri si discutii dincolo de nivelul institutional al dialogului social, in mediul rural, in orasele mici pentru a identifica probleme si solutii de rezolvare a acestora. La aceasta conferinta avem satisfactia de a avea reprezentanti ai ministerelor de resort pe problematica propusa pentru dezbatere. Ureaza succes conferintei si a multumit doamnei Prefect pentru ca a acceptat sa fie gazda acestei reuniuni, iar participantilor pentru prezenta.

Dl. Harsian Octavian, reprezentant al cultivatorilor de cereale si plante tehnice, apreciaza prezenta domnului Secretar de Stat Gheorghe Albu si a spus ca in ultimii 20 de ani a mai participat o singura data la o astfel de intalnire. Considera de bun augur intoarcerea la agricultura fiind ramura care poate sa reabiliteze Romania din punct de vedere economic si social. Agricultura pleaca de la pamant si a prezentat  faptul ca in zona colinara se pierde prin eroziune pamant fertil, care reprezinta aproximativ 30% din suprafata judetului. Trebuie gasita o solutie si trebuie intervenit pentru a nu se pierde humusul. Ca sa se refaca livezile si viile din judet la nivelul dinainte, dureaza cel putin 30 de ani. Inainte de a se infiinta livezi pe aceste terenuri, taranii au cultivat cereale, plante tehnice si se pot cultiva si acum, dar trebuie luate masuri care sa-i stimuleze pe cei care lucreaza pamantul. Dupa actuala lege, zona din jurul orasului Bistrita este clasificata ca zona favorabila pentru grau, floarea soarelui si porumb, ori se stie ca unitatile administrativ teritoriale din apropire de oras constituie zona agricola defavorizata. Clasificarea terenurilor in zone “favorizate”  si “defavorizate” a fost facuta prost, fara logica si a cerut reprezentantului Ministerului Agriculturii sa fie revazuta situatia intrucat subventia se acorda diferentiat. Lucreaza in alte zone pamanturi foarte bune, aproape de cernoziomuri, dar acea zona este considerata prin lege zona defavorizata doar pentru ca este departe de oras. Considera ca legile din domeniul agricol sunt potrivnice agricultorilor. Intreaba in numele celor care lucreaza pamantul, de ce se dau subventii pe aproximativ 70% din suprafata judetului Bistrita-Nasaud pentru suprafete nelucrate. Proprietarii de pamant iau subventii pe suprafetele nelucrate in cuantum mai mare decat profitul celor care lucreaza pamantul. Cum se poate sa se dea subventie pentru un teren de faneata care este arabil dar proprietarul i-a schimbat destinatia in faneata doar printro declaratie, obtinand astfel subventie de la stat fara sa lucreze pamantul. Arata ca agricultura este ramura economica in care investitiile aduc realizari dupa doar un an sau doi,  fara sa se astepte multi ani ca in pomicultura sau silvicultura.

Dl. Catinean Petru, reprezentant al producatorilor din agricultura ecologica, ramura care in judetul Bistrita-Nasaud s-a dezvoltat destul de mult in ultima perioada. Informeaza ca in urma cu 3 ani erau aproximativ 170 de operatori economici, iar in prezent sunt peste 3000 de operatori inregistrati.  Ridica o problema legata de subventie, deoarece nu se acorda  pentru suprafetele de teren sub 0,3 hectare folosite in agricultura ecologica. Ar trebui sa se introduca ca in Comunitatea Europeana  termenul de hectar eligibil in care intra orice suprafata de teren pe care se practica agricultura sau care deserveste agricultura. Astfel ar fi ajutati si oamenii care au suprafete mai mici si nu ar iesi din sistemul agriculturii ecologice. In timpul conventiei cu APIA, ca hectar eligibil se ia in considerare toata suprafata pentru subventie, dar in momentul in care oamenii intra in agricultura ecologica pe axa 2 in PNDR, suprafetele sub 30 de ari nu mai sunt eligibile.  Acelasi lucru se intampla si cu pasunile si fanetele din zonele premontane si montane unde este propice agricultura ecologica. In PNDR, aceste zone nu beneficiaza de nici o masura de sprijin pentru agricultura ecologica. Beneficiaza doar pe pachetele 1 si 2 de agromediu desi pierderile de venit sunt mai mari in agricultura ecologica decat in agromediu. O problema serioasa o constituie  si faptul ca nu este permisa instrainarea terenurilor pe care se practica agricultura ecologica, acestea putandu-se instraina numai impreuna cu toata exploatatia. Aceste norme ale APIA incalca dreptul civil asupra proprietatii care se poate arenda, inchiria sau vinde. De ce sunt obligati proprietarii de suprafete ecologice sa transfere intreaga exploatatie?. La fel se intampla si la cumpararea de terenuri ecologice. In continuare arata ca se poate face uz si de schemele de sprijin prevazute in noul regulament al PNDR pentru calitatea produselor in sectoarele deficitare. Se pot folosi aceste scheme pentru ca in agricultura ecologica toate sectoarele sunt deficitare si a laptelui si a carnii si a cerealelor si se pot acorda aceste subventii prin asociatii sau prin cooperativele agricole, pe calitatea si cantitatea produselor. In acest fel se realizeaza si fiscalizarea deoarece, ca sa poata obtine subventia, producatorul trebuie sa prezinte facturi sau borderou de achizitie de la cooperativele agricole sau de la grupurile de producatori. Considera ca pentru accesarea masurilor de sprijin un producator nu ar trebui obligat sa se inregistreze ca PFA daca face parte dintro cooperativa sau grup de producatori. In cazul prezentat, asociatia achizitioneaza cu borderou de achizitii iar producatorii individuali vin cu facturi, iar unii sunt si platitori de TVA, ceea ce ingreuneaza foarte mult preluarea produselor de la sute de membri cu atatea documente fiscale. Daca subventia s-ar da pe calitatea si cantitatea produselor, atunci nu ar mai fi terenuri nelucrate. Informeaza ca au inceput sa apara ferme care tin multe animale chiar daca nu le pot hrani si le subalimenteaza numai ca sa primeasca subventia care se da pe cap de animal nu pe productie.

Dl. Pasca Traian, reprezentant al cultivatorilor de cereale, in cuvantul sau a spus ca este unul din agricultorii din judet care nu cunoaste nici un reprezentant al sindicatului fermierilor in Bistrita si intreaba cine este reprezentantul acestui sindicat in Bistrita, cu cine se poate lua legatura. Problemele curente se rezolva de catre economia de piata, fermierii vor cultiva mai mult sau mai putin in functie de cererea si oferta pietei. In Bistrita lipsesc asociatiile, mai ales la cultura mare, dar lipsesc si sindicatele din agricultura. Fermierii nu au la cine sa se adreseze in Bistrita pentru problemele lor, iar pe programele acestea de finantare apar tot felul de probleme. Ar fi bine sa existe un sindicat in Bistrita cu care sa se colaboreze pana la nivel central. Am fi interesati sa avem un sindicat puternic in agricultura, pentru ca doar prin intalniri de acest fel, intr-o luna cu unii, in alta luna cu altii, se pierde continuitatea si coerenta actiunilor pentru rezolvarea  problemelor. Trebuie cerut ministerului sa elaboreze o politica de lunga durata pentru agricultura si rezolvarea problemelor majore cu care se confrunta agricultura. In ce priveste absorbtia de fonduri europene, agricultorii din Bistrita au depus proiecte, au accesat fonduri europene si asteapta sa mai acceseze dar nu mai sunt fonduri. In consecinta nu catre agricultori trebuie sa se indrepte reprosurile ca nu s-a facut absorbtie. Nu sunt probleme cu fondurile si cu absorbtia, pentru ca sunt depuse multe proiecte eligibile dar nu sunt fonduri  suficiente pentru finantarea lor.

Dl. Ioan Platon, arata ca in judetul Bistrita-Nasaud a existat candva o traditie in cultura pomilor fructiferi. Intre anii 1980 si 1990, Bistrita-Nasaud a avut 16.000 de hectare cu pomi fructiferi, ceea ce demonstreaza ca in judet conditiile pedoclimatice sunt favorabile culturii pomilor fructiferi, in special a marului, parului, ciresului si arbustilor fructiferi. A aflat ca din 2014 se va declansa reconversia in pomicultura. Fiind director al Statiunii de Cercetare si Dezvoltare pentru Pomicultura Bistrita si cunoscand si reteaua din care face parte si institutul de la Pitesti-Maracineni, considera ca nu sunt pregatiti pentru a asigura material certificat necesar pentru producerea de pomi altoi. In momentul de fata exista material devirozat la specia prun, dar sunt necesare fonduri pentru construirea unui depozitar in care sa se mentina  materialul prebaza si baza. Este demarata in judet constriurea unui biodepozitar, insa sunt necesare fonduri de la Ministerul Agriculturii care ar trebui sa vina prin programul de dotari transmis Academiei de Stiinte Agricole si Silvice. Referitor la situatia statiunilor de cercetare, cere intrarea intro stare de normalitate privind desfasurarea activitatilor ca in celelalte state europene unde sunt finantate de la ministerele agriculturii, prin proiecte de la ministerele educatiei si cercetarii si din valorificarea resurselor proprii ale statiunilor de cercetare.

Dl. Venig  Marius, Primarul orasului Sangeorz Bai, aduce in discutie interesele proprietarilor de terenuri agricole si pasuni din ariile protejate ce fac parte din Parcul National Muntii Rodnei. De cativa ani s-a constituit de catre Stat aceasta arie protejata prin preluarea unor proprietati ale comunitatile locale. Nu este normal sa se piarda acele proprietati ale comunitatii fara despagubiri de la Stat, doar pentru ca s-a invocat interesul national. In aria protejata comunitatile locale au restrictii in ceea ce priveste exploatarea, dar ar trebui sa se dea in compensatie despagubiri la valoarea ratei medii de crestere anuala. Statul ar trebui sa plateasca o chirie proprietarilor pentru terenul pe care l-a luat cand s-a constituit aria protejata. De asemenea, este interzisa vanatoarea in aria protejata iar animalele salbatice de aici produc pagube cetatenilor. Acestia ar trebui despagubiti prin compensare financiara. S-au facut demersuri in acest sens dar s-a primit raspuns de la Consiliul Judetean ca acea compensare este considerata ajutor de stat si nu a fost negociata cu Uniunea Europeana. Comunitatile locale sunt vaduvite de fondurile pe care le-ar obtine din valorificarea rationala a masei lemnoase din suprafetele de padure care au fost luate  pentru aria protejata, iar lipsa acestora se simte in bugetul local.

Dl. Anghel Niculae, Primar Comuna Cosbuc, arata ca nu au suprafete foarte mari de padure, dar din 2003 platesc padurari si brigadieri care activeaza pentru parcul national. Sunt venituri in zona ariei protejate care ar trebui sa intre la bugetul comunitatii locale ca sa compenseze imposibilitatea valorificarii lemnului din zona protejata care era singura resursa de venit a comunitatii in afara de taxele si impozite locale. Costurile cu amenajamentele silvice sunt mari, iar pentru anul viitor vor ajunge in jur de 20.000 de euro, bani cu care s-ar putea rezolva anumite probleme locale legate de scoala, gradinita si alte institutii din comunitate. Solicita sa nu se mai tergiverseze si sa se acorde compensarile conform Legii 46/2008 pentru comunitatile care au terenuri in aria protejata. Aduce la cunostinta autoritatilor ca padurea este infestata de ipide si exista riscul sa fie infestat si arboretele sanatos. Nu se poate interveni in aria protejata dar macar sa fie despagubite comunitatile pentru ca au mare nevoie de aceste resurse financiare si nu ar trebui sa se ajunga la instantele judecatoresti pentru aceste drepturi. Cere sprijinul domnului Secretar de Stat Albu si a Ministerului  Agriculturii pentru rezolvarea acestei situatii.

Stanciu Gabriel, Sef Ocol Silvic  Romuli, arata ca peste tot unde se impun restrictii pentru recoltarea masei lemnoase datorita functiilor de protectie ale padurilor stabilite prin amenajamente silvice ar trebui sa opereze compensatii pentru aceste restrictii. In Codul silvic, Legea 46/2008 la Art. 6 alin 4, se mentioneaza ca persoanele juridice si institutiile publice care beneficiaza, sub raport economic, ecologic sau social, de efectele functiei de protectie a padurilor invecinate, altele decat cele aflate in proprietate, platesc contravaloarea acestor functii potrivit prevederilor reglementate printro lege speciala. Inca nu a aparut aceasta lege speciala si nu s-au identificat beneficiarii acestei functii de protectie. Aici ar putea intra microhidrocentralele, apele romane, agentiile de turism, s.a.m.d. In continuare face referire la faptul ca poluatorii au dreptul de a valorifica pe bursa carbonului diferenta de cantitate de CO2 neemanata fata de cat au avut voie sa o emane in atmosfera. La fel ar trebui ca proprietarii de paduri sa poata valorifica pe bursa carbonului cantitatea de CO2 pe care o asimileaza padurea. Statul ar trebui sa se implice in valorificarea acestui potential al padurilor din Romania. La nivelul Uniunii Europene este aprobat la nivel de comisii acest lucru si urmeaza sa se stabileasca ca proprietarii de paduri sa aiba acces la bursa carbonului. Referindu-se la Parcul National Muntii Rodnei, arata ca sunt probleme cu zonarea functionala a parcului care include restrictii diferentiate in functie de zona in care se afla proprietatea. Proprietarii de paduri sau pasuni care au nimerit intr-o zona de protectie speciala, au pierdut pur si simplu dreptul de proprietate. A explicat cum se infiinteaza si cum se stabilesc la nivel european ariile protejate si modul cum se face managementul acestora. Solicita consultarea si participarea activa a specialistilor din agricultura si silvicultura la elaborarea ghidurilor pentru perioada 2014-2020.

Dl. Trisca  Ioan,  Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Taurine, cere sprijin pentru rezolvarea la nivel judetean a situatiei in care a ajuns dupa ce a incheiat un contract de arenda cu Comuna Livezile, prin care a solicitat subventie la APIA. Dupa un audit facut recent de fiscul judetean la Consiliul local Livezile, fiscul a impus plata impozitului dupa teren, ceea ce nu este legal pentru ca impozitul il plateste proprietarul, iar chiriasul plateste chiria stabilita prin contract.

Dl. Campean Ioan, Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Ovine, scoate in evidenta problema datoriilor restante ale fermierilor, asa zisa "lista a datornicilor" despre care domnul Secretar de Stat are cunostinta, precum si domnul Ministru Daniel Constantin dar si domnul Prim Ministru Ponta. Curtea de Conturi creaza in continuare probleme fermierilor prin verificarile pe care le fac cu privire la datoriile catre stat. Pentru datorii foarte mici ale fermierilor Curtea de Conturi intentioneaza  sa taie pe 3 ani subventia pe care o primesc fermierii. Cere interventia domnului Secretar de Stat Albu si a ministerului pentru a rezolva aceasta problema, acest exces de zel al Curtii de Conturi, care afecteaza zeci de mii de oameni. In situatii similare in Ungaria si Polonia a intervenit Guvernul pentru stoparea acestor abuzuri ale Curtii de Conturi. Arata ca, in continuare se mentine interdictia de a exporta animale vii catre Turcia, iar Autoritatea Sanitar Veterinara nu a reusit sa rezolve aceasta problema. Turcia vrea sa cumpere, romanii vor sa vanda, dar trebuie facute niste analize de catre Autoritatea Sanitar Veterinara care trebuie sa fie trimise in Franta pentru a se ridica interdictia. Din aceasta cauza, fermierii nu pot valorifica mieii la un pret mult mai bun pe piata externa decat pe piata interna. Evidentiaza birocratia excesiva care se practica pentru subventia care se ia prin aprobarea Ministerului Agriculturii sub forma de credit de la banci. Bancile impovareaza din ce in ce mai mult fermierii prin dobanzile percepute si propune un parteneriat intre minister si o banca agreata prin care sa se deruleze cu dobanzi suportabile banii pentru subventii. In prezent se plateste dobanda si la banca si la Fondul de Garantare a Creditului Rural. Nu intelege de ce trebuie sa se plateasca dobanda la fondul de garantare, daca se garanteaza cu sumele pe care statul roman trebuie sa le dea fermierilor prin APIA.

Dna Chifor Adina, reprezentant al Grupului de Actiune Locala "Federatia pentru Dezvoltare Rurala Bargau-Calimani", atrage atentia asupra intarzierilor din Programul LEADER privind comunicarea intre autoritatea de management si beneficiari ceea ce reduce substantial timpul ramas pentru implementare. Intreaba autoritatile prezente daca se cunoaste termenul final la care se vor comunica rezultatele, semnarea contractelor pentru a se incepe planificarea activitatilor. Programul LEADER se transforma din ce in ce mai mult in PNDR. Cei care implementeaza deja proiecte pe programul LEADER, au primit raspunsuri de la Ministerul Agriculturii prin care strategiile, planurile de dezvoltare locala aprobate, semnate si care sunt deja in implementare, trebuie sa fie modificate in asa fel, incat sa se inscrie in masurile din PNDR, desi Programul LEADER este axat pe nevoile locale care nu se gasesc in celelalte masuri din PNDR. Solicita lamuriri cu privire la aceste modificari ale planurilor locale de dezvoltare aprobate.

Dl. Croitor Dorut, reprezentant al Sindicatului CFR din Bistrita, a expus situatia economica dificila a societatilor de la CFR si incercarea de a se da vina, prin mass-media, exclusiv asupra salariatilor, pentru situatia actuala de la calea ferata, desi cauzele sunt legate de managementul defectuos si incorect. Lipsa investitiilor, neaccesarea de fonduri europene, restrictionarea participarii la licitatii a societatii CFR Marfa din cauza datoriilor, a determinat scaderea drastica a transportului de marfa la 20% din capacitate, favorizand astfel operatorii privati din transportul pe calea ferata. La CFR Calatori sunt necesare la nivel national circa 600 de vagoane pentru a acoperi cererea de pe piata. La CFR Infrastructura, din cauza lucrarilor de revizii si reparatii capitale scadente si neefectuate, s-a impus reducerea vitezei de circulatie a trenurilor pana la 45 km/h comparativ cu celelalte tari din Europa unde trenurile circula cu viteze de pana la 200 km/h. Reducerea cu 20% a bugetului prevazut pentru anul viitor la CFR, va acutiza si mai mult problemele societatilor de la calea ferata.  

Dl. Albu Ion, Presedinte Executiv al Confederatiei Sindicale Nationale Meridian, a facut o scurta interventie pentru a explica de ce s-a introdus si acest subiect pentru discutii, aratand ca este necesar ca problematica de la CFR sa fie dezbatuta si solutionata, intrucat suntem interesati ca aceasta activitate strategica pentru Romania sa fie sustinuta si sprijinita, nu exportata ca fier vechi. Deja au aparut prin ziare anunturi si cereri de fier vechi de la calea ferata in care sunt precizate chiar si dimensiunile. Se manifesta un atac concertat asupra avutiei nationale de la CFR. Cerem guvernantilor Romaniei sa nu cedeze presiunilor FMI si Comisiei Europene care atunci cand nu au solutii, cer vanzarea unei societati. Solicitam decidentilor sa nu instraineze transportul pe calea ferata si sa gaseasca solutii de rezolvare a problemei CFR, nu inlaturarea problemei.

Dl. Gaina Emilut, Presedinte, Federatia Crescatorilor de Taurine din Transilvania, face cateva propuneri venite din partea crescatorilor de bovine, respectiv, sa se creeze posibilitatea de a accesa credite pe termen lung pentru investitii cu dobanda subventionata de catre stat, care pe langa dezvoltarea fermelor va face posibila si achizitia de animale de valoare. Sa se acorde credite pentru productie in situatii deosebite, cum a fost seceta din anul acesta, cu scopul de a veni in sprijinul fermierilor cu efective mari de animale ca sa poata iesi din anumite situatii de criza. Creditele sa fie orientate spre cresterea productiei pentru piata, nu pentru consum propriu. Considera ca reducerea TVA-ului pentru produsele din agricultura si pentru achzitia de animale ar duce la dezvoltarea si relansarea fermelor si crescatorilor de animale. Si in alte tari exista TVA diferentiat pentru a sustine anumite sectoare agricole. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale trebuie sa elaboreze o strategie pe termen lung pentru agricultura. Propune ca motorina pentru activitatile agricole sa fie subventionata in proportie acceptabila, dar cu masuri pentru a impiedica folosirea acesteia in alte scopuri. Propune ca proprietarii de terenuri care nu gasesc arendasi sa fie obligati sa le declare la primarie, sa fie introduse intro baza de date nationala cu scopul de a fi lucrate de catre cei care cauta pamant. Atrage atentia ca buruienile de pe terenurile nelucrate afecteaza si terenurile cultivate din jurul lor. In invatamantul agricol trebuie sa se puna baza pe formarea practica ca in tarile din occident. Au trecut 20 de ani si inca nu s-a gasit un sistem performant de formare a resursei umane  pentru agricultura. Solicita ca asociatiile producatorilor din agricultura sa fie mai puternic sprijinite.

Dl. Secretar de Stat Albu a remarcat ca s-au ridicat multe probleme specifice zonei, dar care au si un caracter general si a mentionat dorinta de implicare a conducerii Ministerului Agriculturii pentru rezolvarea problemelor din aceasta ramura economica. A precizat ca schemele si masurile de sprijin trebuie sa tina cont si sa se incadreze in regulile stabilite la nivel european. Cu referire la motorina spune ca de mai multi ani se discuta aceasta problema a motorinei pentru agricultura, dar va fi rezolvata pana la urma. O modalitate ar fi acordarea motorinei pentru agricultori pe baza de carduri. A prezentat schemele actuale de sprijin pe care le aplica Ministerul Agriculturii in toate domeniile din agricultura si a mentionat ca subventia pe care o vor primi agricultorii va ajunge in jur de 165 de euro la hectar. Agricultura ecologica este un domeniu cu potential in Romania si trebuie dezvoltat acest sector si mai bine reprezentat. A informat ca se pune un accent important pe sprijinul acordat pentru organizatiile de producatori din sectorul legume si fructe. In acest sector, sumele alocate sunt de la Uniunea Europeana si trebuie realizata absorbtia si pe acest capitol. Pentru zonele viticole, masura de sprijin va fi mentinuta si dupa anul 2012 si exista oportunitatea de a inlocui toate plantatiile viticole cu material saditor de calitate, iar sumele alocate prin acest program de reconversie sunt de pana la 14.000 de euro pe hectar.  Cu privire la reconversia din pomicultura, domnul Secretar de Stat  Albu, a propus o intalnire de analiza a situatiei cu specialistii din domeniu pentru asigurarea materialului saditor pentru programul care se va derula din 2014. A prezentat Masura 125, prin intermediul careia sunt alocate 60 de milioane de euro pentru formele asociative ce pot accesa fonduri in vederea modernizarii sistemelor de irigatii. Se stabileste cuantumul platilor nationale directe complementare in sectorul vegetal pentru anul 2012. Suma totala alocata pentru cuantumul platilor care se acorda pentru anul 2012 in sectorul vegetal, prin aplicarea schemei de plati nationale directe complementare, este in cuantum de 1.006.912 mii lei si se suporta din bugetul aprobat  Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anii 2012 si 2013. Pentru platile nationale complementare pentru ovine, bovine si caprine Comisia Europeana a alocat 119 milioane de euro pentru bovine si 92 milioane de euro pentru ovine si caprine. Pentru apicultura se vor aloca 40 milioane de euro printr-un program ce se va derula pe o perioada de 3 ani si va constitui un real sprijin pentru apicultori. Mai sunt si ajutoare financiare pentru bunastarea porcinelor si a pasarilor care pot fi folosite de fermierii care au crescatorii in aceste sectoare. Dupa prezentarea masurilor de sprijin, domnul Secretar de Stat Gheorghe Albu, a raspuns intrebarilor puse de participantii la conferinta si a dialogat in scopul clarificarii situatiilor discutate si totodata pentru a se gasi solutii pentru problemele prezentate si discutate.

Dl. Marius Matei Dumitru, Consilier personal al Secretarului de Stat din Ministerul Mediului, a precizat ca a dorit sa participe la eveniment, pentru a identifica problemele din judetul  Bistrita-Nasaud, in scopul de a fi analizate punctual in vederea rezolvarii lor. Informeaza participantii ca are disponibilitate sa-i primeasca la minister si sa-i sprijine pentru rezolvarea unor probleme din domeniul mediului si padurilor. Aduce la cunostinta participantilor, ca in prezent la Ministerul Mediului si Padurilor se lucreaza la o Strategie Nationala Forestiera pentru perioada 2012-2022, impreuna cu toate institutiile de profil, universitati, ONG-uri si a celor care lucreaza in exploatare. Se va intocmi Registrul Cadastrului Forestier, fiind sprijiniti si de Ambasada Statelor Unite ale Americii in acest scop. In Uniunea Europeana gradul de impadurire este de 31%, iar in Romania avem un grad de impadurire de 27%. Dupa rectificarea bugetara, incepand de luna urmatoare se va da curs unui program de reimpadurire cu 40.000 de puieti. Pentru problemele ridicate cu referire la Curtea de conturi recomanda o intalnire punctuala cu Presedintele Curtii de Conturi, domnul Nicolae Vacaroiu. Pentru infrastructura forestiera sunt necesare proiecte finantate din fonduri europene iar consiliile judetene ar trebui sa se implice in elaborarea  proiectelor printr-o structura organizatorica, alta decat APIA, deoarece aceasta institutie prin persoanele cu functii de decizie blocheaza proiectele de guvernare propuse de Guvern. Exista o problema grava in apicultura datorata caldurii excesive din vara aceasta deoarece albinele nu au avut ce sa culeaga, nu exista puiet pe rame, iar la primavara nu o sa mai avem albine stiind ca o albina nu traieste mai mult de 6 luni. Este nevoie de un act normativ prin care sa fie sprijiniti si apicultorii. La Ministerul Mediului este in lucru strategia pentru implementarea platii certificatelor de CO2, dar mai dureaza pana se aproba prin hotarare de guvern sau printr-o lege speciala modul in care se va face plata.

La incheierea conferintei, coordonatorul regional Stefan Petricean, a concluzionat ca obiectivele conferintei judetene de la Bistrita au fost atinse si a multumit tuturor pentru participare si pentru interesul manifestat.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design