Proiectul legii salarizarii unitare a fost publicat de PSD pe pagina de web a partidului, luni, 10 aprilie 2017.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Confederatia Sindicala Nationala Meridian, impreuna cu Federatia Agricultorilor Fermierul a organizat, marti, 20 noiembrie 2012, incepand cu ora 9.30, in Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I” din Bucuresti, Conferinta Nationala de Evaluare Intermediara a Proiectului ”Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania” , cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, POSDRU/93/3.3/S/64204.

La lucrarile conferintei au participat 133 de persoane: reprezentanti ai institutiilor publice nationale si europene, parlamentari, membri ai Guvernului Romaniei, reprezentanti ai patronatelor si sindicatelor reprezentative, fermieri si mass-media.

Obiectivele principale ale Conferintei Nationale de Evaluare Intermediara au vizat promovarea rezultatelor activitatilor desfasurate in cadrul proiectului pe parcursul celui de-al doilea an de  implementare, precum si asigurarea unui cadru pragmatic de dezbatere si dialog social intre reprezentantii administratiei publice si partenerii sociali, in scopul valorificarii experientei acumulate si stabilirii directiilor de actiune pentru atingerea obiectivelor propuse prin proiect.

Avand in vedere preocuparea in cadrul proiectului pentru extinderea dialogului social si a reprezentarii sindicale in mediul rural, organizatorii au prevazut in programul conferintei o sesiune tematica cu titlul Liniile directoare ale noii Politici Agricole Comune”, care a fost onorata de interventiile domnului Mihail Dumitru, Director in cadrul Directiei Generala, Agricultura si Dezvoltare Rurala, Comisia Europeana si ale domnului Achim Irimescu, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Pozitia agricultorilor a fost sustinuta de prezentarea domnului Costel Ichim, Reprezentantul Federatiei Agricultorilor FERMIERUL.

Evenimentul a fost moderat de domnul Sorin Burtea, Realizatorul emisiunii “Interes General”, din grila de programe a Televiziunii Romane.


Chiar de la inceput, prin interventia sa, domnul Ion Popescu, Presedintele Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN, a tinut sa multumeasca pentru sprijinul constant acordat de Televiziunea Romana, prin intermediul programului “Interes General”, la promovarea in spatiul public, a temelor de actualitate puse in dezbatere de organizatiile sindicale din diverse sectoare de activitate. Televiziunea Romana a fost partener media pentru un numar semnificativ de evenimente organizate de CSN MERIDIAN, in cadrul carora s-au dezbatut probleme ce privesc: eficacitatea sistemului de justitie, sectoarele culturale si creative, educatia, managementul deseurilor miniere si industriale si securitatea aprovizionarii cu materii prime energetice si neenergetice, industria de aparare, transporturile feroviare, etc

In cadrul sesiunii tematice, Presedintele CSN MERIDIAN a prezentat sumar cateva concluzii, pe care le-a formulat ca urmare a participarii dumnealui la evenimentele prevazute in programul de activitati al proiectului, subliniind una dintre acestea - direct legata de tema pusa in discutie si anume: rolul important al invatamantului agricol pentru a se asigura pe termen mediu si lung, sustenabilitatea si performanta agriculturii romanesti.

A salutat prezenta domnului Mihail Dumitru, Director in cadrul Directoratului General pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din cadrul Comisiei Europene, multumind totodata domnului Dacian Ciolos, Comisarul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, pentru disponibilitatea de a delega un reprezentant al Comisiei Europene, sa prezinte liniile directoare ale noii Politici Agricole Comune, in sesiunea tematica dedicata agriculturii din cadrul Conferintei Anuale de Evaluare Intermediara a proiectului.

Domnul Popescu  a  incheiat prin a multumi domnului Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru colaborarea cu institutia pe care o conduce, evidentiind contributia specialistilor din cadrul MADR, la buna organizare si desfasurare a celor peste 400 de evenimente care s-au derulat pana acum prin proiect.


Pozitia Federatiei Agricultorilor FERMIERUL, a fost prezentata de domnul Costel Ichim, din cuvantul caruia, s-au retinut urmatoarele idei:

“Agricultura reprezinta principala sursa de crestere economica si sociala din Romania, care poate sa creeze in contextul actual, premizele unui avant economic real. Agricultura nu trebuie sa mai fie Cenusareasa economiei sau confundata cu un sector in care predomina munca necalificata. Astazi, activitatile agricole au devenit un domeniu de varf al cunoasterii umane ce necesita cunostinte interdisciplinare.   

Sunt sectoare ale economiei care si-au demonstrat mai mult sau mai putin vitatlitatea, si care in timp, s-au dezvoltat iar unele au disparut. Romania a demonstrat potentialul sau agricol dar acest statut trebuie mentinut si adus la cote de performanta.

Trebuie sa facem din agricultura o prioritate nationala.

Pentru Federatia Agricultorilor FERMIERUL, Proiectul: Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, a constituit o oportunitate si cheia rezolvarii unor probleme specifice agriculturii. Pe parcursul ultimilor doi ani, prin implementarea acestui proiect, am reusit sa ne facem intelesi si impreuna cu partenerii sociali cu care am avut contacte, s-a identificam masurile necesare pentru a fi introduse in strategiile de dezvoltare ale acestui sector.

Avem convingerea ca i-am facut pe oameni sa inteleaga ca dialogul social nu se face doar la nivel de institutii, ca nu este doar apanajul intelectualilor sau doar o tema de campanie electorala. In opinia noastra, dialogul este atunci cand auzi de sus ceea ce ti se spune de jos si cobori la discutii pe acelasi nivel.

Rezultatele dialogului social incep sa apara. Au fost create deja un numar de locuri de munca in satele pe care le-am parcurs prin faptul ca unii fermieri au inteles ca trebuie sa se asocieze pentru a-si promova produsele si a le vinde in pietele de la oras.

Pentru revigorarea agriculturii, avem nevoie de investitii in centre de cercetare in domeniul agriculturii. Suprafetele de teren alocate acestor centre trebuie mentinute si aduse la un nivel optim de functionare.

Depozitele agricole sunt o prioritate.

Importurile masive reprezinta o amenintare pentru producatorii autohtoni si contribuie la subminarea capacitatilor de productie agricola din Romania

Eliberarea certificatelor de producatori trebuie sa se faca pe criterii reale si legale

Este nevoie de centre de colectare, depozitare si procesare a produselor agricole

Trebuie activata Masura 322, de renovare si dezvoltare a satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia din mediul rural"


Un punct important de pe agenda l-a reprezentat interventia domnului Mihail Dumitru, Director in cadrul  Directoratului General, Agricultura si Dezvoltare Rurala din Comisia Europeana

Pentru a vizualiza prezentarea domnului Mihail Dumitru < click aici > .

Cu privire la caracteristicile sectorului agricol din tara noastra, domnul Director a spus: “Agricultura in Romania are o structura bimodala, exista pe de o parte ferme mari comerciale care functioneaza ca afaceri ce sunt orientate catre piata si au fara indoiala, orientari si interese specifice, dar exista si un numar foarte mare, cel mai mare din Europa, de ferme mici, de gospodarii, cum le putem numi, care au cu totul si cu totul alte nevoi. A face o politica nationala care sa satisfaca ambele componente, este foarte dificil. In Romania, spre deosebire de alte state europene, mai este nevoie de construit pe tema viziunii pe termen mediu si lung.”

A urmat apoi o prezentare detaliata a pachetului de initiative al Comisiei Europene pentru reformarea Politicii Agricole Comune in perspectiva  2014-2020.

Prin reforma PAC se vizeaza in special 3 obiective:

  • Consolidarea competitivitatii sectorului agroalimentar European

  • O dezvoltare durabila mai accentuata

  • O mai mare eficienta in activitatea agricola alimentara si in economia rurala in general

De ce avem nevoie de o noua reforma a politicii agricole comune?

Uniunea Europeana si membrii ei se confrunta cu o serie intreaga de provocari noi si foarte mari: provocari economice (criza economica si financiara la nivel global si la nivelul UE), provocari de mediu (efectele schimbarilor climatice asupra vietii noastre) si nu in ultimul rand, la nivelul Uniunii Europene, avem dezechilibre teritoriale (zone afectate de saracie si de probleme structurale).

Uniunea Europeana si-a impus niste obiective in perspectiva 2020, iar in cuvinte simple acestea pot fi reduse la urmatoarea fraza: cresterea inteligenta, durabila si inclusiva. Politica Agricola Comuna trebuie sa raspunda si ea acestor obiective.

Politica Agricola Comuna, la fel ca si alte politici europene, traseaza masuri si planuri de actiune pentru o perioada de 7 ani.  Prin reforma PAC se incearca rectificarea punctelor slabe identificate in exercitiul bugetar anteriror si cresterea impactului benefic pentru sectorul agricol si agricultori.

La nivelul Uniunii Europene dar si la nivel global sunt cateva provocari importante:

O  provocare importanta o reprezinta volatilitatea preturilor in sectorul agroalimentar si mentinerea veniturilor agricultorilor la un nivel care sa-i motiveze pe acestia sa activeze in acest sector. Este important ca oamenii sa gasesca conditii acceptabile de viata si de munca in spatiul rural, pentru a nu parasi aceste zone.              

Securitatea alimentara - potrivit Organizatiei Internationale pentru Agricultura si Alimentatie, la orizontul 2050, populatia globului va ajunge la 9 miliarde de locuitori, ceea ce inseamna ca se vor inregistra cresteri importante ale cererii de produse alimentare pentru a hrani 2 miliarde de oameni in plus. Mai mult decat atat, se manifesta o cerere din ce in ce mai mare de materii prime produse de agricultura dar care sunt de uz nealimentar, cum ar fi fibrele sau materiile prime pentru surse regenerabile de energie. Acest lucru face ca presiunea asupra resurselor naturale folosite pentru productia alimentara sa creasca foarte mult. Din acest motiv, este necesar ca la nivel european sa fim pregatiti sa facem fata acestei noi situatii, ce presupune o concurenta in crestere, pentru o suprafata de teren care este fixa sau poate chiar in diminuare. In acelasi timp,  va trebui sa asiguram o crestere a ofertei de produse agricole pentru ca la orizontul 2050, se estimeaza ca va trebui sa producem cu 70% mai multe produse alimentare pentru a putea raspunde cererii.

O alta problema majora o reprezinta erodarea solului si deteriorarea mediului inconjurator datorita activitatilor din agricultura. De exemplu: la nivel european, 45% din soluri sunt afectate de anumite procese de degradare: eroziune, pierderea substantei organice, etc. De asemenea, vorbim de o deteriorare a calitatii apei si aerului, agricultura contribuind si ea la poluarea acestor doua medii. Vorbim de pierderea habitatelor si a biodiversitatii. Exista state in UE care au pierdut foarte mare parte din biodiversitate.

Studiile si cercetarile privind evolutiile pentru agricultura europeana in contextul schimbarilor climatice, arata ca regiunile Europei vor fi afectate diferit pe termen mediu si lung, ceea ce reclama din partea autoritatilor publice, pe de o parte, o adaptare la aceste schimbari climatice si pe de alta parte, masuri de ajustare, astfel incat sa se diminueze impactul economic si social al acestora.

Obiectivele principale ale PAC pentru viitor: 

  • Asigurarea unei productii alimentare viabile

  • Gestionarea durabila a resurselor naturale pentru ca si generatiile viitoare sa poata beneficia de acestea
  • O dezvoltare teritoriala echilibrata

Istoricul si stadiul actual al procesului de reforma:

Totul a inceput cu o dezbatere publica care a fost lansata in prima jumatate a anului 2010 de catre Comisia Europeana, prin intermediul domnului Dacian Ciolos, Comisarul pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Cetatenii au fost intrebati cum vad viitorul Politicii Agricole Comune. Aceasta etapa s-a incheiat printr-o conferinta publica in iulie 2010. In baza acestui proces de consultare, Comisia a elaborat o Comunicare cu titlul: PAC in perspectiva 2020, dupa care a inceput o consultare pe baza celor trei scenarii identificate si s-a propus un proiect de buget.

In octombrie 2011 s-a lansat procesul de decizie politica pentru a fi discutat de Consiliul Europei si Parlamentul European. Adoptarea tuturor masurilor pentru reformarea PAC este prevazuta sa se faca, astfel incat, cadrul legislativ necesar sa fie operational incepand cu 1 ianuarie 2014.

Exista semne de intarziere a acestui proces, cel putin la nivelul Parlamentului European, insa Comisia considera ca avem inca timpul necesar pentru adoptarea deciziilor politice astfel incat sa avem la inceputul anului 2014, cadrul legislativ necesar ca sa punem in aplicare noua Politica Agricola Comuna.

Cu privire la bugetul necesar PAC, exista o propunere facuta de Comisie care propune mentinerea bugetului destinat agriculturii in perioada 2007-2013 si pentru perioada 2014-2020. Aceasta propunere este in dezbatere si exista multe discutii si controverse.  

Elemente esentiale ale Pachetului de reforma a Politicii Agricole Comune 2014-2020

Mentinerea structurii politicilor agricole existente si anume cei doi piloni ai PAC, pilonul I care constituie Platile Directe, subventiile pentru sustinerea veniturilor agricultorilor si mecanismele de piata, pe de o parte, iar pe de alta parte, al – II –lea pilon al PAC care este dezvoltarea rurala, programele de dezvoltare rurala si sustinerea pe care agricultura o aduce economiei rurale in general.

Ceea ce este nou in acest pachet: in primul rand se propune o coordonare a tuturor politicilor si fondurilor europene pentru perioada 2014 – 2020. Astfel, in perioada urmatoare, politica de coeziune si fondurile structurale se vor afla intr-un mecanism de coordonare cu Politica Agricola si cu Politica de Afaceri Maritime si de Pescuit.

Romania va trebui sa se angajeze intr-un acord de parteneriat prin care sa contribuie la realizarea obiectivelor comune ale Uniunii Europene.

Principala modificare a Pilonului I a PAC consta intr-o noua structura a platilor directe. La momentul actual, in Europa, nivelul platilor directe este foarte diferit de la un stat la altul, este foarte diferit de la o regiune la alta si foarte diferit de la un fermier la altul, chiar daca este vorba de aceleasi conditii de lucru si de activitate. Aceasta situatie vine din istoricul PAC, in care aceasta forma de sprijin a evoluat in timp, de la un sistem in care se sprijinea nivelul preturilor, catre o forma absolut decuplata de sprijin, in care se sustine nivelul veniturilor. Beneficiarii acestui program de suport, au avut ceea ce s-a dat la un moment dat cand s-a luat aceasta decizie. Deci, ei si-au creat niste drepturi pe care si le-au mentinut.

Aceasta reforma vizeaza o reasezare a modului in care se acorda ajutorul, intre state si intre fermieri in cadrul unui stat. In conditile actuale, Comisia Europeana, considera ca nu se poate face o egalizare, dintr-o data a nivelului platilor intre toate statele, intrucat exista tari contributoare nete si care beneficiaza fara indoiala intr-o mult mai mare masura si noile state membre care au primit un nivel mai redus de plati directe, dar care au primit o compensare pe dezvoltare rurala. Se propune o reducere a acestui decalaj in timp, astfel incat intr-o perioada viitoare sa se poata produce cat de cat o egalizare.

Un element important al acestui pachet de reforma al PAC este faptul ca fermierii vor primi pe langa platile directe, niste fonduri in plus, daca se vor angaja sa respecte practici agricole durabile. Adica vor furniza societatii servicii publice de mediu. Fermierii prin activitatea lor contribuie la pastrarea si la sustenabilitatea resurselor naturale de care societatea dispune. Ei contribuie la pastrarea biodiversitatii, pastrarea peisajelor foarte frumoase create de mediul agricol. Astfel, acestia vor putea sa primeasca aceaste sume suplimentare daca se vor angaja sa respecte anumite conditii.

O componenta care s-a diminuat in politica PAC datorita acestei reforme, este instrumentul pentru echilibrul pietii. Acest instrument a fost ajustat la noul cadru global existent ca urmare a negocierilor multilaterale in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului. Se propune ca aceste instrumente sa fie continuate si adaptate pentru a raspunde mai bine evolutiilor pietii.

Pentru Pilonul II, se propune un nou cadru pentru pregatirea programelor de dezvoltare rurala care sa raspunda la 6 prioritati specifice. Se vorbeste de simplificare, reducerea birocratiei si a timpului pierdut de fermieri cu procedurile administrative.

Cum doreste sa atinga Comisia Europeana obiectivele propuse?

Pentru cresterea competitivitatii, se vor perfectiona instrumentele de raspuns la evolutiile pietii, gestionarea riscului , precum si un fond de rezerva pentru situatiile de criza.

Cercetarea, inovarea, transferul de cunostinte, imbunatatirea sistemului de consiliere agricola – se doreste o coordonare intre cercetare si aplicatiile acesteia in productia agricola. Se propune un Parteneriat European pentru Inovare la care si sectorul agricol sa participe.

O alta preocupare este legata de innoirea generationala in agricultura printr-o serie de stimulente.

In cadrul politicii de dezvoltare rurala vor exista doua prioritati legate de mediu si se va pune un accent deosebit pe cercetare si transferul de cunostinte.

Se doreste ca in perioada urmatoare sa se asigure o legatura obligatorie intre asigurarea ajutorului financiar si consilierea beneficiarilor. Fiecare stat membru trebuie sa-si dezvolte un serviciu de consultanta agricola si de dezvoltare de afaceri astfel incat sa se poata incadra ca beneficiar.

Exista posibilitatea sa se transfere fonduri de la Pilonul I la Pilonul II si invers, in functie de situatia statului membru.

Incepand din 2014, fermierii europeni vor avea acces la scheme obligatorii, care inseamna o schema de plata de baza si plati pentru practici agricole durabile. Fiecare stat membru va trebui sa retina o parte din alocatia nationala pentru a realiza o schema de ajutor pentru tinerii fermieri. De asemnea statele membre vor avea posibilitatea sa aplice niste plati voluntare si anume, un ajutor cuplat in anumite zone si sprijin pentru zonele defavorizate, sau orice stat membru care are structuri farmitate si ferme mici, poate aplica o schema simplificata pentru micii fermieri.

Cum se va realiza simplificarea?

  • Exista o posibilitate de a simplifica la nivelul platilor directe prin constituirea unei scheme pentru micii fermieri care va fi mult mai simpla

  • Exista masurile verzi care se vor aplica pe baza respectarii unor actiuni specifice limitate

  • In ceea ce priveste platile, se propune o singura agentie de plati pentru fiecare stat membru si o gama ampla de posibilitati de rambursare


Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a fost reprezentat de domnul Serghei Mesaros, Director pentru Dialog Social

In ceea ce priveste consultarea societatii civile, obiectivul principal al MMFPS este eficientizarea acestui proces si trecerea la un stadiu calitativ superior fata de ceea ce intelegem acum prin dialog social. A trece din planul confruntarii in planul dialogului real si al parteneriatului concret in domeniul dialogului social este principalul deziderat al Guvernului Romaniei.

Daca in ultimii 20 de ani, in domeniul dialogului social, accentul a fost pus pe negocierile directe sau de reprezentare la nivel sectorial sau national, astazi este necesar sa trecem de la aceasta faza traditionala caracterizata in special pe confruntarea partilor, la o etapa prin care eficientizarea dialogului social sa fie posibila prin intermediul parteneriatelor. Din punct de vedere institutional, problema ar fi formal rezolvata. La nivel national exista structurile si institutiile dialogului social, in care partenerii au posibilitatea de a desfasura ceea ce intelegem prin dialog social, dar anumite canale si forme de dialog nu au fost valorificate pe deplin, cum ar fi de exemplu sistemul de dialog social existent in plan teritorial (comisiile de dialog social judetene sau locale). Acesta este un canal prin care partenerii sociali ar putea valorifica superior aceasta forma de dialog prin dezvoltarea formelor de parteneriat. Una dintre cele mai importante forme de parteneriat ce putea sa fie la indemana actorilor sociali si in interesul acestora, este exact ceea ce a propus si Comisia: contractele de parteneriat si de utilizare a fondurilor europene pentru dezvoltarea regionala si rurala.

Printre deficientele majore care impiedica dezvoltarea acestor forme, este pe de o parte, necunoasterea posibilitatilor parteneriatelor in domeniu, pe de alta parte, este vorba si de un dezinteres al partilor si lipsa unei culturi a dialogului.

Procesul de dialog social trebuie sa urmareasca obtinerea unui rezultat concret si cuantificabil.

Cultura dialogului nu se face prin lege. A invata oamenii ca este in interesul lor sa se asocieze, tine si de factorul timp

Ministerul poate sa genereze un cadru in care partenerii sa-si promoveze si sa-si sustina interesele dar si sa sprijine pe cat este posibil, atat din punct de vedere metodologic, cat si din punct de vedere al pregatirii profesionale, formarea unor specialisti in acest domeniu.


Domnul Achim Irimescu, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a prezentat pozitia Guvernului Romaniei cu privire la impactul pachetului de reforme al Politicii Agricole Comune pentru tara noastra

Principalul impact al PAC este asupra bugetului ce va fi destinat agriculturii din Romania.

Romania nu este multumita de propunerea de reducere a bugetului agriculturii cu 70 de miliarde de euro pentru ca risca sa piarda cateva miliarde, atat in ceea ce priveste politica de coeziune, cat si la politica agricola comuna. Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 se ridica la 940 miliarde de euro, la credite de plata si la circa 1000 de miliarde euro, credite de angajament. Agricultura are bugetul cel mai important, aproximativ 386 de miliarde.

Nu doar aceste reduceri au un impact, la acestea se mai adauga si propunerile care insotesc cererile de reducere a bugetului.

In ceea ce priveste bugetul agricol, avem perspective bune vizavi de propunerea initiala a Comisiei, pentru ca pe perioada actuala, avem 14 miliarde, 6 miliarde masuri de piata si plati directe si 8 miliarde dezvoltare rurala. Pe perioada urmatoare ar urma sa creasca cu aproape 7 miliarde, deoarece se va ajunge la 180 Euro/ha, plati directe in 2016 si datorita convergentei. Romania va avea insa dificultati in a asigura partea de cofinantare necesara accesarii acestor fonduri substantiale.

La nivel european se tinde sa se ajunga la o plata unica dar acesta este un proces foarte lung (cel putin 20 de ani). La ora actuala, media europeana a platilor directe este de 270 de euro/ha. Statele care sunt sub medie au dreptul sa acopere 1/3 dintre media europeana si platile pe care le avem noi acum. Este simplu 60 euro/ha impartit la 3, rezulta 20 de euro. Romania va castiga in situatia in care reforma se va aplica in forma actuala propusa de Comisie, ajungandu-se astfel la 200euro/ha in 2016 la plati directe.

Prin propunerea de reducere se pot pierde 3 miliarde de euro, suma care in contextul actual este deosebit de importanta pentru economia si agricultura tarii noastre.

Principalul obiectiv al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale este de a creste competitivitatea agriculturii Romaniei in raport cu celelalte state din UE. Nu poti sa fii competitiv la o productie pe cap de vaca de 3 tone in comparatie cu Germania in care media este de 10 t.

Avem 75% bani absorbiti prin plati directe dar avem fonduri neutilizate pe dezvoltare rurala. Suntem un caz unic din acest punct de vedere la nivel european.

Daca sumele vor fi folosite corespunzator, va fi posibil sa crestem competitivitatea sectorului agricol si nivelul de dezvoltare al mediului rural. In Belgia, de exemplu, mediul rural este uneori mai dezvoltat decat orasele belgiene.

Politicile agricole se fac la Bruxelles dar statul poate adopta masuri pentru utilizarea cat mai eficienta a fondurilor disponibile.

La nivel international, se fac presiuni mari pentru modificarea PAC, mai ales din partea unor state din America de Sud, cat si Statele Unite ale Americii, care solicita reducerea nivelului subventiilor acordate de Uniunea Europeana agricultorilor sai.

30 % din platile directe vor fi conditionate de indeplinirea a 3 conditii. Doua dintre ele vor avea impact direct asupra agriculturii romanesti, mai ales asupra fermelor mari. Una dintre cerinte este ca 7% din teren sa fie dedicate zonelor de interes ecologic. Aceasta inseamna, fie ca sunt perdele de protectie, fie ca suprafetele respective vor trebui sa fie lasate nelucrate, sau vor fi cultivate  cu plante care fixeaza azotul sau au alte efecte benefice pentru ameliorarea calitatii mediului inconjurator.

De exemplu, pentru o ferma de 50 000 ha, 7% inseamna 3500 ha, deci o suprafata foarte mare pe care marii fermieri vor trebui sa o lase neprelucrata sau s-o dedice altor culturi, ce nu prea pot sa fie valorificate in scopuri comerciale.

45% din terenul arabil din Romania este lucrat de cele 12 000 de ferme comerciale care au o suprafata medie mare, motiv pentru care, este posibil ca impactul cumulat sa fie semnificativ.

Acordarea de 30 % din plata directa este conditionata de cele trei masuri: mentinerea pasunilor pe care le au in prezent statele membre, 7% din suprafata agricola dedicata zonelor de interes ecologic si rotatia culturilor.

Plafonarea platilor directe: de la 150 000 euro in sus, se vizeaza reducerea platilor care se transfera catre fermier, astfel incat, la peste 300 000 de euro care ii primeste anual, practic nu se mai acorda decat componenta de inverzire. Concret, la 50 000 de ha, in loc sa primeasca 10 milioane de euro, primeste 3,3 milioane de euro.

In cazul fermelor mari, pentru a ocoli aceasta masura, o solutie teoretica ar fi, ca inainte sa se adopte reforma sa se imparta ferma in bucati pentru a nu fi afectati de plafonare.

Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura are 4800 de angajati. La plata medie mica pe care o da Romania la hectar, in comparatie cu alte state (Olanda plateste 459 euro/ha iar Romania plateste in acest an doar 119 euro/ha), APIA este cea mai scumpa agentie din UE pentru ca avem 1milion de beneficiari si plata medie este foarte mica comparativ cu alte state membre. Drept urmare, orice masura care introduce birocratie, aduce probleme suplimentare.

Plata unica pe suprafata este mult mai simpla decat cele 6 plati care ar trebui sa fie incepand cu 2014 (Plata de baza, Plata verde, Plata pentru fermele mici, Plata pentru fermele defavorizate, Plata pentru tinerii fermieri Plata cu plata)  

Plata pentru tinerii fermieri inseamna 25 % in plus la plata directa pentru tinerii pana in 40 de ani care au pana la 25 ha. Plata pentru fermele mici, in cazul fermierilor care primesc sub 1000 euro/an, sunt exceptate de cerintele de eco-conditionalitate.

Referitor la impactul pozitiv al PAC 2007-2013 pentru agricultura din tara noastra, Domnul Secretar de Stat a subliniat faptul ca inainte cu cativa ani de la aderarea Romaniei la UE, bugetul Ministerului Agriculturii era de 300 de milioane de lei pe an, iar astazi, acesta a ajuns la 300 de miliarde de lei/an platiti catre agricultura.

Cu privire la Fondul pentru Dezvoltare Rurala, este lamentabil faptul ca un potential aplicant pentru o finantare prin intermediul acestui instrument, nu va trebui sa se confrunte numai cu birocratia europeana dar si cu artificiile birocratice din Romania.

Romania trebuie sa aiba o masura de investitii pentru infrastructura din mediul rural.


Doamna Maria Ursu, Managerul de proiect, a prezentat o sinteza a activitatilor realizate in al doilea an de implementare a Proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania” si a oferit cateva informatii cu privire la activitatile ce se prefigureaza sa se desfasoare in ultimul an de proiect ( anul III).

Pentru a vizualiza prezentarea facuta de doamna manager < click aici >.

Consultantul pentru management operational din cadrul proiectului, domnul Victor Alistar, a facut o prezentare a contextului international si national ce va influenta fara indoiala modul in care se va desfasura dialogul social in perioada urmatoare.

In opinia dumnealui, modelul de actiune prin Centre de Resurse pentru Dialog Social, propus prin proiect, ar putea sa reprezinte solutia pentru consolidarea unei abordari de jos in sus, cu avantajul ca implica toate partile interesate, ceea ce are ca beneficiu urmatoarele trei lucruri:

Partile carora li se adreseaza politicile publice sunt informate pentru ca au participat la formarea cerintei si nu doar au fost consultate cu privire la o optiune foarte tehnica venita de sus in jos

Oamenii sunt dispusi sa puna din propriile lor resurse pentru ca este modelul lor cultural si social care se proiecteaza ca solutie integrata

Creeaza o mapa de advocacy si de negociere atat pentru promovarea cat si pentru apararea intereselor comunitatilor

Modelul acesta poate sa previna crizele sociale si de legimitate cu care se confrunta la un moment dat orice structura statala. Dialogul social este cel care poate sa aduca pacea sociala si bunastarea si nu la nivel de teorie, ci la nivel de raspuns la provocarile pe care le avem in acest moment in redefinirea paradigmelor din societate. Aceste Centre de Resurse ar putea sa fie principalul furnizor de mediere la nivel regional, ar putea sa fie principalul instrument prin care sa se asigure serviciile de consultanta pentru programele de dezvoltare - fara sa devina niste ADR-uri (agentii regionale de dezvoltare), ar putea sa devina principalul vehicul prin care societatea civila sa aiba posibilitatea sa-si introduca prioritatile in agenda publica.

Domnul Ion Albu, Presedintele Executiv al Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN a avut o interventie in care a prezentat contextul european si national de manifestare a dialogului social, insistand foarte mult pe situatia relatiilor industriale dupa adoptarea Legii Dialogului Social nr. 62 din 2011

Prezentam in randurile de mai jos cateva aspecte ridicate de domnul Albu:

In Romania, nimic nu mai obliga la negocieri colective. Sunt zeci de mii de intreprinderi, sub 21 de angajati, care nu vor negocia niciodata, salariatii acelor intreprinderi nu vor fi acoperiti niciodata de negocieri, contractele lor de munca nu vor fi sustinute niciodata de o negociere colectiva.

Ce scrie in Constitutia Romaniei, acolo unde se spune ca ”salariatii romani au dreptul la protectie si la negocieri colective”. Cum este legea, daca incalca la modul teoretic Constitutia Romaniei?

Au fost prefecturi care au spus asa: “ Nu ne mai intalnim pentru ca ne-a trimis Ministerul Muncii un proiect sa ne dam cu parerea. Ne adunam aici ca nebunii. Scriem observatii, le facem cum trebuie, le trimitem la Bucuresti si probabil ca cineva le baga intr-un sertar. Nu este pacat de munca si de timpul nostru ?”

Prin abordarea noastra, am reusit sa schimbam aceasta atitudine a prefectilor si a presedintilor de consilii judetene. Acestia fac o munca cu  buna credinta in tara asta, dar este pacat ca munca lor nu este apreciata corespunzator.

Este greu sa convingi un om sa intre in asociere cand Statul biruitor sta la panda.

La evenimentele organizate prin intermediul proiectului in teritoriu, am beneficiat de colaborarea si prezenta reprezentantilor Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerului Sanatatii, Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,  Ministerului Mediului si Padurilor

Dialogul social are nevoie de reglementare pentru a fi relevant.

Interesele legitime ale cetatenilor cum ar fi sanatatea, cultura, educatia, trebuie sa fie promovate prin intermediul dialogului social.

Romania poate mai mult si romanii merita mai mult “


In sesiunea de dezbateri s-au ridicat urmatoarele probleme:

Domnul inginer Dinulescu, jud. Buzau

Intrebare:

“Printr-o hotarare de guvern, s-a blocat emiterea titlurilor de proprietate. Reforma reconstituirii proprietatii dureaza de vreo 11 ani si este inca neincheiata. Cum se poate duce la bun sfarsit acest proces? Comisiile de fond funciar nu au bugete, nu au specialisti cadastrali angajati iar comisiile speciale din cadrul consiliilor locale nu pot sa angajeze functionari in domeniu.

Raspunsul domnului Secretar de Stat de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale:

“Romania este printre putinele state membre care nu au cadastrul la Ministerul Agriculturii si din acest motiv au fost si sunt probleme pentru platile directe. Conform dorintelor agricultorilor, cadastrul ar trebui sa fie platit de catre stat pentru a se finaliza mai repede problemele legate de titlurile de proprietate. Mai intai trebuie sa fie rezvolvate o serie de probleme institutionale. Se doreste sa se aduca cadastrul la Ministerul Agriculturii”

Domnul Gica Ceausu, fermier din com. Vidra, jud. Ilfov

Interventie

“Se vorbeste foarte frumos despre platile directe primite de fermieri dar nu se discuta cu privire la problemele datorate secetei. Este nevoie de un sistem de irigatii fara de care se pune in pericol siguranta populatiei. Milioane de hectare sunt nelucrate in intreaga tara. Tebuie sa se gaseasca o formula prin care aceste terenuri sa fie lucrate. De ce subventia pentru fermierii din Romania este asa de mica ?”

Raspunsul domnului Secretar de Stat de la Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Durabile:

“Este adevarat, o problema importanta o reprezinta lipsa unui sistem de irigatii performant care sa permita accesul la apa la un pret optim. Reabilitarea celor 800 000 de ha ar necesita aprox 3 miliarde de euro.

Teoretic subventia la hectar trebuia sa rezolve problema terenurilor necultivate dar din pacate nu s-a finalizat problema proprietatii si nu avem inca dezvoltata o piata funciara.

De ce fermierii romani au aceste subventii asa de mici comparativ cu cele acordate in celelalte state ale Uniunii Europene? Pentru calculul subventiei in perioada 2007-2013, s-a luat perioada de referinta 1998 – 2003 si  productia medie obtinuta in acesti ani ( am avut o productie proasta). Subventia medie se calculeaza foarte simplu: se inmultesc 60 de euro cu productia la hectar. In Germania productia medie era de 5 tone, in Romania 2, 67 tone. Inmultiti si vedeti ca aceasta este subventia pe care am obtinut-o.

De ce trebuie sa aratam cu degetul catre fermieri? Anul trecut a fost un an foarte bun. Intreb un fermier: cat ai obtinut? El raspunde: Hm!A fost bine, am scos 4 t. Dupa care intre patru ochi imi spune. A fost un an excelent. Am obtinut 7 t. Unde este diferenta de subventie ? Nedeclararea productiei agricole pentru care se platesc taxe. Acest lucru si cu seceta din anii 1998 -2003, au condus la numai 2, 67 tone productia medie la hectar. Daca am fi avut performante la productie si am fi declarat productiile la hectar corect, atunci ar fi existat si o subventie mai mare pentru fermierii romani."

Raspunsul reprezentantului Comisiei referitor la cuantumul subventiei:

“Exista o taxare mult mai limitata in Romania. Forta de munca este mai ieftina, impozitul pe teren in Franta sau Germania este mult mai mare."

Domnul Lipar Gheorghe, mic fermier din comuna Punesti, care lucreaza 25 ha a ridicat urmatoarele probleme:

  • Liberalizarea pretului la toate cerealele este necesar;

  • Lucrarile pe care le face COMCEREALUL ar trebui sa fie subventionate pe un an de zile;

  • Marirea subventiei la motorina – ar trebui sa se coloreze asa cum se face si in alte state europene;

  • Sprijinirea fermierilor pentru achizitionarea de utilaje ( in Italia, fermierii platesc in 20 de ani utilajele pe care le achizitioneaza). Nu mai facem utilaje dar facem “ gura multa”;

  • Procedurile administrative pentru asociere sunt foarte dificile;

  • Micii producatori nu au nicio sansa sa intre in supermarketuri fara asociere;

  • Sectorul fructelor si legumelor nu functioneaza fara asociere;

  • Sunt bani pentru sprijinirea asocierii care nu sunt folositi – este nevoie de activitate fiscalizata in agricultura;

  • S-au anulat proiecte de 800 de milioane de euro deoarece beneficiarii nu au avut banii necesari pentru cofinantare;

  • Dobanzile la credite pentru utilaje in Franta sunt 3.5% iar in Romania sunt 15%.

Secretarul General al Federatiei Agricultorilor FERMIERUL, domnul Alin Bogdan Buzescu, a adresat doua intrebari domnului Mihail Dumitru si domnului Achim Irimescu:

  1. Ce noutati aduce Politica Agricola Comuna cu privire la raportarea si controlul pentru platile pe suprafata?
  2. Romania are cea mai mare si vie comunitate rurala din Uniunea Europeana. Daca dezvoltarea rurala impreuna cu conservarea valorilor traditionale ( valorile naturale) pot fi incluse intr-o strategie de dezvoltare a Romaniei?

Domnul Adrian Nania, Coordonatorul Regional pentru implementarea Proiectului in Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia a subliniat prin interventia sa rolul important pe care l-au jucat coordonatorii regionali in atingerea obiectivelor proiectului.

Intarirea structurilor organizatorice ale sindicatelor a fost unul dintre principalele obiective urmarite in cei doi ani de desfasurare a proiectului.

Salariatii sunt nemultumiti pentru ca legea dialogului social le-a adus numai detrimente

Salarii mici si problemele legate de locurile de munca in industrie

Daca nu distrugeam industria, agricultura nu trebuia sa stea la mila Europei  

Coruptia inseamna in primul rand saracie in randul populatiei.


Inainte de incheierea Conferintei Nationale de Evaluare Intermediara a Proiectului “Impreuna pentru Dezvoltarea Dialogului Social in Romania”, domnul Ion Popescu, Presedintele CSN MERIDIAN a concluzionat:

  • “Fara agricultura, nu putem progresa.

  • Climatul de cooperare si invatare intre cele doua organizatii partenere a fost creat cu ajutorul domnului Costel Ichim.

  • Fara o comunicare corecta, dialogul nu este posibil.

  • Putem obtine performanta, dar avem nevoie de seriozitate.

  • Lipsa de competitivitate din economia romaneasca se datoreaza si faptului ca munca nu este organizata corespunzator.

  • Criza a creat conditii la furat pentru cei care administreaza banul public.

  • Fara colaborarea si receptivitatea institutiilor statului, dialogul social nu poate sa aiba relevanta si efectul pe care-l asteapta cetatenii si societatea civila organizata.

  • Guvernele trebuie sa atraga specialisti pentru implementarea proiectelor de dezvoltare economica si sociala.

  • Meritocratia trebuie sa guverneze in administratia publica si in politica, iar parlamentarii trebuie sa fie impiedicati sa mai faca legi in favoarea lor.

  • Infrastructura de transport feroviar nu trebuie neglijata daca vrem sa avem un mediu sanatos si o dezvoltarea economica durabila

  • Dialogul social trebuie sa apropie oamenii si sa-i stimuleze sa lucreze impreuna pentru o activitate mai eficienta in slujba progresului economic si social al Romaniei."


 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design