CSN MERIDIAN a solicitat si a obtinut ca perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea sa se deruleze pana in anul 2027. Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN si Sindicatul Muntele a incheiat, luni 24 aprilie 2017, o conventie cu Ministerul Energiei prin care perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea se prelungeste pana in anul 2027.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Raport de la Conferinta judeteana cu tema "Regionalizarea si impactul economico-social scontat la nivel judetean", organizata in cadrul proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, in data de 30 mai 2013, la Sala Mare a Institutiei Prefectului din Oradea 

La dezbateri au participat 65 de persoane.Printre organizatiile si institutiile reprezentate la acest eveniment: Consiliul Judetean Bihor, Institutia Prefectului Bihor, Sindicatul Libertatea de la SNTFM CFR Marfa Episcopia Bihorului, Colegiul Tehnic „Ioan Ciordas” din Beius, Colegiul Agricol Nr. 1 Valea lui Mihai, Liceul Tehnologic Nr. 1 Dobresti, Liceul Tehnologic nr. 1 din Popesti, Liceul Ortodox din Oradea, Directia de Sanatate Publica Oradea, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Bihor, Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Bihor, Directia pentru Agricultura Bihor, BNS Bihor, Directia Generala a Finantelor Publice Bihor, Inspectoratul Judetean de Politie Bihor, Liceul Tehnologic Nr. 1 din Salonta, Colegiul Tehnic „Andrei Saguna” din Oradea, Liceul Tehnologic „George Baritiu”din Oradea, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bihor, CE „Partenie Cosma” Oradea, Casa de Asigurari de Sanatate Bihor, Colegiul Tehnic „Mihai Viteazu” din Oradea, Colegiul Tehnic „Constantin Brancusi”, InspectoratulJudetean Scolar Bihor, Biroul Parlamentar Deputat Florica Cereches, Directia Judetean de Statistica Bihor, Universitatea din Oradea, Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania, Inspectoratul Teritorial de Munca Bihor, Primaria mun. Marghita, Agentia pentru Plati si Interventii in Agricultura Bihor, Primaria or. Valea lui Mihai, etc.

Minuta dezbaterilor

Lucrarile conferintei judetene cu tema "Regionalizarea si impactul economico-social scontat la nivel judetean", organizata in cadrul proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, au fost deschise de dl. Claudiu Pop, Prefectul judetului Bihor. Acesta s-a aratat convins ca discutiile si dezbaterile din cadrul conferinteI vor duce la cristalizarea unor idei care sa fie cuprinse in mapa de propuneri si observatii cu privire la procesul de descentralizare si regionalizare. Pe langa aceasta conferinta, va mai exista o dezbatere pe aceeasi tema, care va fi organizata de Guvernul Romaniei pentru Regiunea Nord-Vest, domnul prefect fiind convins, ca la finalul acestui proces amplu si accelerat, problemele care se nasc din aceste discutii vor fi sintetizate pentru a se identifica solutia cea mai potrivita de reforma administrativ-teritoriala.

Dl. Cornel Popa, Presedintele Consiliului Judetean Bihor, a adresat bun venit participantilor la aceasta conferinta, rezumandu-se doar la salutul de gazda pentru cei care au initiat aceasta intalnire in cadrul unui proiect mai larg, proiectul in sine prevazand dezvoltarea dialogului social, un obiectiv ambitios, util si binevenit. Regionalizarea, este o tema pe care si Consiliul Judetean Bihor a lansat-o public, dl. Popa fiind convins ca dezbaterile vor fi aprinse si axate pe acest proces iar punctele de vedere ale bihorenilor vor sustine ideea ca Bihorul trebuie sa fie centru de regiune. A prezentat proiectul pe care bihorenii l-au inaintat si si-a exprimat dorinta de a primi concluziile la care se va ajunge in urma acestor conferinte.

Dl. Petricean Stefan, coordonatorul regional al proiectului, a multumit autoritatilor pentru sprijinul acordat pentru organizarea conferintei si a precizat ca tematica propusa pentru dezbateri este  una de larg interes in Regiunea Nord-Vest. A facut o scurta prezentare a proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania” care presupune dezbateri publice in mediul urban si rural, crearea unui mecanism de dialog la nivel local prin care sa se identifice problemele si gasirea celor mai bune solutii de rezolvare a acestora. Referitor la rezultatele obtinute prin proiect, coordonatorul regional a mentionat ca au fost cazuri in care unele probleme au avut rezolvare locala, dar au fost si probleme care tin de administratia centrala si de sistemul legislativ din Romania. Acolo unde se impune modificarea legislatiei, printr-un raport al evenimentului problemele ridicate se transmit la Bucuresti unde colegii de la echipa centrala le vor transpune in propuneri de modificari si completari la legislatia actuala. Cu privire la tematica procesului de descentralizare si reforma administrativa a Romaniei, a aratat ca opiniile sunt diferite si se constata o insuficienta informare pana la nivel de cetatean cu privire la modul de realizare a descentralizarii si ce impact va avea acest proces. Ar trebui ca Guvernul sa popularizeze modul de functionare a regiunilor, a institutiilor regionale si judetene, astfel incat sa se demonstreze necesitatea obiectiva si utilitatea regionalizarii. Lipsa de informare determina reticenta, lipsa de incredere si unele temeri ale cetatenilor, reprezentantilor institutiilor deconcentrate si a societatii civile cu privire la rezultatele scontate in urma regionalizarii si descentralizarii. A exemplificat o parte din problemele ridicate in conferintele organizate in celelalte judete din regiune, temerile exprimate dar si unele oportunitati considerate mai importante referindu-se la infrastructura regionala si la riscul de a se mari discrepantele de dezvoltare economica si sociala intre judetele ce compun actualele regiuni de dezvoltare. A mentionat ca rolul acestei conferinte este de a dezbate tematica propusa si de a colecta opiniile, punctele de vedere exprimate care vor fi transpuse in raportul conferintei si aduse la cunostinta decidentilor cu scopul de a se tine cont la elaborarea actelor normative care vor reglementa procesul de regionalizare. In activitatea de dialog social am observat ca actele normative, dupa promulgare, cu greu mai pot fi schimbate, de aceea trebuie sa contribuim prin asemenea dezbateri la determinarea celor care elaboreaza actele normative, ca sa tina cont de opiniile si interesele cetatenilor asupra caror se rasfrang prevederile cuprinse in acele acte normative. Probabil ca e greu sa se recunoasca esecul unor legi prost facute. Trebuie sa ne implicam participativ la evitarea unor esecuri in procesul de reorganizare teritoriala a Romaniei ce poate aduce prejudicii tuturor daca nu este un proces corect si util. A atentionat colegii din sindicate ca in momentul in care se va face regionalizarea se va pune problema unui dialog social la nivel regional. De aceea trebuie sa contribuim la evitarea derapajelor, iar regionalizarea sa nu urmareasca interesele politice chiar daca este un demers care trebuie sa aiba si suport politic.

Dl. Dumitru Fornea, membru al Comitetului Economic si Social European, considera ca pentru modernizarea administratiei romanesti, trebuie sa incercam sa identificam formule noi care sa ne ajute sa crestem calitatea de viata a cetatenilor din Romania. In acest sens, toate aspectele de reorganizare administrativa trebuie dezbatute deschis si pragmatic si in comparatie cu realitatile europene. Referitor la procesul de regionalizare, dl. Fornea a prezentat un material care reprezinta un punct de plecare in dezbaterile pe care le-a avut CNS Meridian, subliniind ca exista si alte organizatii ale societatii civile care dezbat acest subiect, cum este Academia de Advocacy, dar si alte organizatii sindicale si patronale, fiecare dintre acestea vazand procesul de regionalizare din perspectiva intereselor proprii. A spus ca organizatiile sindicale vad regionalizarea ca un proces-oportunitate dar si ca un proces-amenintare, dand exemplul personalului angajat al Caselor Judetene de Sanatate. Dl. Fornea a amintit ca reforma administrativ-teritoriala face parte din Programul de Guvernare a actualului Guvern și este motivata de factorul politic prin necesitatea de a creste gradul de absorbtie a fondurilor europene, in conditiile in care de exemplu: Programul Operational Sectorial Transporturi a inregistrat o rata de absorbtie de doar 5% in perioada 2007-2013. A mentionat ca in spatele acestei motivatii concrete, pragmatice, exista riscul sa se strecoare si alte obiective de natura politica sau etnica si ca din pacate, nu avem nicio garantie ca prin regionalizare se vor atinge obiectivele de crestere a ratei de absorbtie a fondurilor europene. De asemenea, a mentionat ca problema cofinantarii si cea a guvernantei financiare a regiunilor nu se rezolva doar prin regionalizare. A mentionat ca este prematur sa se vorbeasca de rezultatele acestui proces care a fost promovat pe agenda publica. La randul lor, sindicatele ca parteneri sociali l-au introdus in zona dialogului social, ramanand de vazut daca aceasta initiativa politica va fi avizata favorabil si de catre cetateni prin amendarea Constitutiei. De asemenea, a precizat ca la nivel european nu exista o impunere cu privire la modul in care trebuie facuta organizarea teritoriala. Din punct de vedere al partenerilor sociali, se poate vorbi de regionalizare, descentralizare si politica de dezvoltare regionala in perspectiva 2014-2020, dar din pacate, pana acum, la nivel politic, nu exista o strategie pentru aceasta perioada. Domnul Fornea si-a exprimat regretul ca fata de perioada 2007-2013, cand partenerii sociali au fost amplu consultati si implicati in stabilirea planului national de dezvoltare, odata cu modificarea legii dialogului social, a venit o perioada moarta din perspectiva dialogului social. Se impune acest proces de regionalizare cu obiectivul de a creste rata de absorbtie a fondurilor europene si implicit cresterea nivelului de trai a cetatenilor si modernizarea institutiei si a guvernantei in Romania. Partenerii sociali au posibilitatea, prin intermediul acestor dezbateri, sa insereze propriile observatii legate de acest proces adresand cateva intrebari pe care multi si le pun:

  • Va fi nevoie de un Consiliul Economic si Social Regional in contextul in care nici cel national nu functioneaza?
  • Ce se va intampla cu institutiile existente care intr-un fel sau altul si-au indeplinit rolul?
  • Cum vor fi implicati partenerii sociali in Consiliile de Dezvoltare Regionala?

Cetatenii trebuie sa fie implicati in programul de realizare a noului plan de dezvoltare regionala 2014 -2020 care va fi diferit de ceea ce a fost inainte, cand s-a lucrat pe linii tematice, acum fiind necesar sa ne prezentam in fata Comisiei Europene cu proiecte concrete, adaptandu-ne conceptului de specializare inteligenta a regiunilor. Astfel, fiecare regiune trebuie sa-si identifice foarte clar proiectele pe care doreste sa le implementeze, bugetul acestora si nu se va mai merge pe linii de finantare, evitandu-se astfel dublarea proiectelor pe aceeasi tema. A subliniat importanta dialogului social si a precizat ca aceasta cultura a dialogului depinde de cetateni, in Romania existand doar o aparenta a dialogului social. Cu toate acestea, pentru a mentine o societate democratica, este indispensabila consultarea cetatenilor și reprezentarea interesele acestora in deciziile care se iau la nivel administrativ local, regional sau central. Aceasta conferinta este dedicata identificarii opiniilor societatii civile a partenerilor sociali si a altor institutii pentru a le integra intr-un document de pozitie care va fi inaintat sub forma scrisa Guvernului Romaniei.

D-na Claudia Timofte, Director de Cabinet al Prefectului judetului Bihor, a multumit pentru prezentarea facuta de antevorbitori si a subliniat ca actualul guvern trebuie sa faca ceea ce nu s-a mai facut demult de catre celelalte guverne. A precizat ca au fost invitati la aceasta dezbatere pe tema regionalizarii, pe langa membri ai Comisiei de Dialog Social si personalitati marcante ale Judetului Bihor carora le multumeste ca au acceptat invitatia.

Dl. Ioan Horga, Decan al Facultatii de Istorie, Relatii Internationale, Stiinte Politice si Stiintele Comunicarii si Directorul Institutului de Studii Euroregionale din Oradea, prezinta faptul ca acest institut este un partener al Comitetului Regiunilor si consultant al Consiliului Europei pentru administratie publica si locala. A precizat ca in ultima perioada se vorbeste foarte mult depre regionalizare in media dar din pacate nu de catre oameni avizati in acest domeniu. Dansul a fost de acord ca regionalizarea este o chestiune politica si vrea sa demitizeze ideea ca regionalizarea rezolva absorbtia fondurilor europene prin doua aspecte concrete, unul rezultat din activitatea de evaluare pe care a facut-o pe programul de cooperare Romania-Ungaria si al doilea aspect, aratand ca regionalizarea asa cum o gandim acum, este paralela cu ce se va intampla in Europa in urmatorii ani. Desi se implementeaza proiecte, problema este ca relevanta, eficienta si efectivitatea acestor proiecte este indoielnica. Exista insa si o alta dimensiune in ciclul programarii si al proiectelor si anume evaluarea. Din anul 2014 se va schimba nu doar modul de acordare al finantarilor, Comisia Europeana preferand proiecte mari, ci se va schimba si mecanismul de evaluare care va fi facuta pe masura implementarii proiectelor. A precizat ca din perspectiva stiintei dezvoltarii regionale, exista modele de dezvoltare regionala si exista regiuni in Europa care sunt, fie regiuni de inovatie (ex.regiunea Milano), fie regiuni de cunoastere (regiunea Lorraine) sau regiuni de dezvoltare durabila. Intrebarea care se pune este care va fi profilul celor 8 regiuni din Roamania? Din pacate nu se pun in dezbatere aceste aspecte care sunt cerute de catre Uniunea Europeana prin pachetele de programe pentru care se va solicita finantare. In urma evaluarii ce s-a facut cu privire la modul in care au fost indeplinite obiectivele programului Romania-Ungaria pe perioada 2007-2012, prin proiectele implementate s-a constatat ca in partea maghiara, campionii in accesarea fondurilor de cooperare transfrontaliera Romania-Ungaria erau judetele Csongrád cu aproximativ 40% si Hajdú-Bihar cu aproximativ 35% din fonduri atrase, iar pe partea romaneasca a fost judetul Bihor cu cca. 65% din proiectele de cooperare transfrontaliera, Timisul fiind mult in urma. Diferenta aceasta foarte mare intre Bihor si Timis isi are explicatia in faptul ca Timisul fiind centru de regiune nu este interesat de cooperarea transfrontaliera pentru ca isi satisface nevoile financiare din alte surse, comparativ cu Bihor. Astfel, in loc sa se asigure o dezvoltare echilibrata in regiune exista un exemplu concret ca unul dintre judete s-a orientat spre o alta structura de finantare ca sa-si satisfaca dezvoltarea. UE a lansat in perioada 2007-2013 o componenta conexata cu dezvoltarea regionala dar care capata o importanta tot mai mare in ciclul 2014-2020 si anume cooperarea teritoriala, asta insemnand ca UE isi doreste ca prin intermediul regiunilor sa se satisfaca si interesele Romaniei.

In continuare intreaba daca cei care discuta despre regionalizare au putere de decizie in privinta regionalizarii, daca au luat in calcul despre cum vor relationa regiunile romanesti din zona transfrontaliera cu cele din Ungaria, Bulgaria, Ucraina etc. Regiunile romane pot deveni motoare care sa promoveze proiecte de cooperare teritoriala. Cea de a doua intrebare care se pune este cum vor putea aceste regiuni sa intre in ceea ce se cheama cooperare teritoriala interregionala, asta insemnand sa se ceeze niste retele de regiuni care promoveaza niste proiecte foarte mari. Mentioneaza ca perioada 2007-2013 a fost ca un experiment in acest sens si ca pe viitor se au in vedere crearea unor structuri de cooperare cum ar fi Structura de Cooperare a Dunarii, astfel zonele din sudul tarii vor putea sa joace un rol extrem de important in acest sens. Concluzia pe care a tras-o dansul este ca, datorita faptului ca nimeni nu ia in considerare lucrurile amintite mai devreme, regionalizarea nu se face pentru a servi cetateanul, iar acest lucru trebuie schimbat, trebuie discutat cu oamenii care chiar au ceva de spus in privinta aceasta si care pot sa aduca plus valoare in acest proces, salutand in acelasi timp faptul ca prin declaratiile de intentie ale guvernului s-a prevazut comunicarea cu oamenii din teritoriu pe tema regionalizarii. O alta intrebare pe care a adresat-o a fost „care sunt parghiile pe care le poti folosi pentru a face auzite si transpuse in decizii politice ceea ce audienta transmite?” 

Dl. Goga Ioan doreste sa abordeze problema din punct de vedere sintetic, cat se poate de concentrat, pentru a se retine anumite aspecte care i se par foarte delicate si foarte neclare in ceea ce priveste abordarea problemei regionalizarii. Urmarind emisiuni in mass-media si fiind atent la discutiile care s-au purtat la aceasta intalnire a precizat ca problema trebuie abordata in baza unui rationament foarte bine
fundamentat pentru a nu intra intr-o capcana. Crearea regiunilor i se pare o cale spre subdezvoltare, fiind sceptic in privinta absorbtiei fondurilor, in privinta finantarii si directionarii banilor si a distantei pe care o presupune deplasarea unui cetatean de la marginea unei regiuni pana la centrul acesteia pentru a-si rezolva anumite probleme. Din punct de vedere managerial si administrativ activitatea de coordonare, control si administrare se poate realiza cu atat mai bine cu cat zona este mai mica. Un alt aspect pe care doreste sa il scoata in evidenta este cel referitor la faptul ca aceasta regionalizare poate sa duca la un moment dat catre niste idei care pot aduce atingere statului national unitar roman. Aplicand metoda SWOT, singurul punct forte care se observa ar fi acela al absorbtiei fondurilor europene, insa si aceste fonduri au un grad mare de incertitudine in ceea ce priveste posibilitatea de a beneficia de ele.

Dl Petricean solicita ca in timpul dezbaterilor sa se incerce identificarea avantajelor competitive ale judetului Bihor in batalia pe care autoritatile publice au inceput sa o duca pentru dobandirea unor competente pe care guvernul vrea sa le descentralizeze la nivel regional, mentionand faptul ca nu ar fi corect ca aceste competente sa ramana numai la nivelul capitalei de regiune. Fiecare judet ar trebui sa obtina competentele pe care le poate pune in aplicare prin resursele si avantajele proprii. A anuntat ca la initiativa domnului Secretar de stat Gigel Paraschiv din Ministerul Invatamantului, la acesta intalnire au fost invitati muti colegi din invatamantul tehnic si profesional deoarece la nivel de regiune exista probleme in acest sector, iar corelarea formarii profesionale cu activitatile economice din regiune este foarte importanta. Se stie ca un procent ridicat dintre absolventii de licee si universitati nu isi gasesc loc de munca sau nu isi gasesc loc de munca in domeniile in care au fost formati. Problema se pune daca prin programele de 3 luni si 6 luni de formare profesionala finantate din fondurile europene, se poate compensa formarea fortei de munca facuta de sistemul de invatamant pentru domeniile cerute pe piata muncii. Resursa umana este cea care aduce profitul, oricat de performanta ar fi echiparea cu utilaje a unei intreprinderi, daca nu ai un personal bine format si specializat nu vei reusi sa aduci profit doar cu baza tehnologica.

Dl. deputat Cseke Attila a declarat ca spera sa isi exprime opinia astfel incat aceasta sa nu aiba legatura cu sfera politica. A precizat ca este membru in comisia consultativa a guvernului pe tema regionalizarii, comisie care nu s-a intrunit pana acum, insa s-a implicat in dezbateri, inclusiv in aceea care s-a tinut la Academia Romana, iar ultima din aceste intalniri a avut loc la Tulcea in prezenta vicepremierului. Pe masura ce trece timpul, este tot mai reticent in privinta regionalizarii. Principiile care se regasesc in memorandumul privind regionalizarea sunt foarte generale, ar fi trebuit sa se fi avansat deja in aceasta perioada la niste lucruri mai concrete. Principiul de la care trebuie sa se plece este descentralizarea fiscala. Pana nu se incepe cu ceea ce ramane la nivelul regiunilor, nu se poate discuta decat despre principii. Despre descentralizare fiscala, in ultimele cinci luni, nu s-a discutat nimic. Nu se impune regionalizarea de la nivelul Uniunii Europene, sunt state care au regiuni si altele care nu au. Daca Romania isi doreste o astfel de organizare pentru a aduce plus valoare in procesul sau de dezvoltare, este libera sa o faca. Singurul motiv plauzibil pentru sfera publica, care sta la baza demararii acestui proces, il reprezinta necesitatea de a avea o mai buna absorbtie a fondurilor europene. Exista tari ca Ungaria, care nu au regiuni administrative ci doar de dezvoltare si care au o rata de absorbtie de trei ori mai mare decat noi. Deci, doar prin crearea de noi regiuni administrative nu se rezolva automat si problema absorbtiei. Se pomeneste foarte mult de modelul polonez, care intr-adevar, are avantajele lui pe care nimeni nu le contesta, dar pentru a-l aplica in tara noastra, este nevoie ca acest model sa fie prezentat si sa se incerce a invata din greselile altora. Aici zonele mai sarace au putut accesa fonduri europene si resurse financiare mai mari in urma regionalizarii, insa zonele care erau dezvoltate anterior regionalizarii au devenit si mai puternice, marindu-se decalajul intre ele si zonele mai sarace. Crede ca propunerea de a integra Bucurestiul intr-o alta regiune si sa nu fie de sine statatoare nu este buna si a dat ca exempluPolonia care a integrat Varsovia intr-o regiune mai mare iar acum regreta acest fapt deoarece s-a creat o mega-regiune de 5,1 milioane de locuitori. Mesajul pentru toti cei care discuta despre regionalizare ar fi sa aiba responsabilitate foarte mare, deoarece in cazul in care se greseste acum aceasta greseala va merge in istorie. In privinta mega-regiunii in care ar trebui sa fie integrat si Bucurestiul, a spus ca exista o regula europeana care spune ca regiunile de dezvoltare care depasesc pragul de 75% din media europeana beneficiaza de mai putine fonduri structurale, iar azi Bucurestiul trece acest prag, astfel ca introducand capitala in regiunea Sud-Muntenia, toata mega-regiunea de 5,5 milioane de locuitori va fi sub nivelul 75%. Se va face un bine Bucurestiului dar se va face rau celorlalti din Regiunea Sud-Muntenia. Judetul Bihor este singurul judet care este despartit de munti de capitala regionala fiind singura exceptie in acest sens si este singurul alaturi de judetul Cluj care este peste media de dezvoltare a regiunii de Nord-Vest, insa tendinta este de scadere, iar daca se merge pe acest drum, Bihorul va scadea sub nivelul de dezvoltare in timp ce Clujul se dezvolta exponential. A mai mentionat ca la nivelul platilor taxelor si impozitelor, Bihorul este pe locul sapte in tara depasind judete precum Iasi si Dolj care se pretind a fi mari centre regionale. A punctat avantajul de judet aflat la granita tarii si despre oportunitatea de a accesa fondurile speciale destinate acestor judete, cum ar fi de exemplu accesarea unor proiecte dedicate zonelor transfrontaliere, dar a subliniat in acelasi timp, faptul ca nu ar trebui sa se neglijeze factorul de mediu. Domnul Csekea folosit prilejul pentru a face trimitere la structura de organizarea Administratia Bazinala de Apa Crisuri, care este una din putinele institutii publice din Romania, care s-au organizat pe un principiu corect, adica posibilitatea de a interveni in caz de probleme de mediu, fara sa tina cont de granita judetelor. Atrage atentia asupra faptului ca in Romania nu se acorda atentia cuvenita mediului si faptul ca in Polonia exista un singur program operational regional care este administrat de regiuni, restul fiind administrate la nivel central.

D-na Maria Sabin, economist, a spus ca sunt anumite lucruri tehnice pe care dansa nu le-a inteles si este curioasa sa afle daca exista un studiu vis-a-vis de regionalizare, cum este realizata in alte tari europene, care sunt avantajele si dezavantajele pentru fiecare stat in parte, ce inseamna in sine regionalizarea cu diferitele ei caracteristici din diferite zone, daca exista studii facute referitor la tara noastra, ce anume poate sa determine o mai buna functionalitate in cadrul regionalizarii comparativ cu modelele anterioare. Vrea sa stie daca exista instrumentele de implementare a acestor programe, daca exista comisii care sa se ocupe de diferitele domenii, de la politic la administrativ, finaciar-bugetar, invatamant, economic si daca se stabileste punctual pe fiecare domeniu in parte ce se va intampla in viitor, pentru ca aceste lucruri trebuie puse in dezbateri publice ca sa poata analiza fiecare in parte pe domeniul sau care este cel mai bun model de urmat si de implementat.

Dl. Nicolae Morgovan, Presedinte al BNS Bihor, s-a bucurat de faptul ca cei care se ocupa de acest proiect au ajuns si in judetul Bihor pentru a avea o dezbatere care impune dialogul social. Dansul a subliniat faptul ca sindicatele trebuie sa aiba un dialog social similar cu cel al statelor europene la care trebuie sa ne raportam ca tara. De asemenea, a mentionat ca pe vremea cand domnul Cseke era Ministrul Sanatatii, acesta a incercat sa faca eficiente anumite spitale inchizadu-le pe cele neeficiente si rentabilizandu-le pe altele. Dupa plecarea de la minister toate spitalele inchise s-au redeschis, au aparut si altele noi, iar din 2008 de cand a aparut criza, bugetele au scazut anual cu toate ca inflatia a crescut in aceasta perioada. Nu intelege de ce este atata graba in realizarea procesului de regionalizare pana la sfarsitul anului, cand de fapt acesta ar trebui finalizat pana in 2016. Va tine cont guvernul de discutiile care se poarta in teritoriu? De descentralizare se discuta de 20 de ani, insa nu s-a facut nimic in acest sens. Exista disponibilitate la Bucuresti de a lasa descentralizarea sa isi urmeze cursul firesc? In privinta neincrederii vis-a-vis de absorbtia fondurilor, acesta a adus in discutie faptul ca unii ministrii au fost condamnati si ca exista o stare generala de neincredere in factorii de decizie. De ce in Romania sunt alte reguli fata de restul uniunii pe acelasi tip de proiecte? Regionalizarea facuta fara bani si in pripa, ce va rezolva?

Dl. Petricean a spus ca in toate discutiile purtate in toate celelalte judete s-a pus foarte serios problema fondurilor europene, in sensul ca trebuie sa se faca o simplificare a procedurilor tehnice de implementare. Este foarte necesar ca sa se faca pregatirea de specialisti in mediul rural pentru a putea sprijini activitatile din agricultura si agentii economici ca sa acceseze fonduri europene mai mari. Este nevoie de resurse umane pregatite in domeniul accesarii si administrarii fondurilor europene. Se fac proiecte integrate in mediul rural pentru canalizare si utilitati, iar cetatenii nu-si pot permite costurile de racordare la aceste utilitati sau nu pot plati utilitatile. Cat de eficiente sunt acele proiecte integrate daca nu sunt accesibile cetatenilor? Trebuie ca strategia de dezvoltare regionala sa fie orientata spre potentialul si resursele reale din zonele pentru care se elaboreaza. In dezbaterile organizate prin proiect s-a mentionat deficitul de informatii transmise de guvern privind argumentarea si fundamentarea procesului de regionalizare. Daca regionalizarea si actele normative care vor reglementa acest proces nu vor fi elaborate tinand cont de interesele cetatenilor, atunci regionalizarea risca sa devina un esec pe care guvernul va trebui sa si-l asume.

D-na Neli Negrut, profesor inginer la Liceul Tehnologic George Baritiu din Oradea, aduce in discutie probleme legate de situatia invatamantului tehnologic si a problemelor cu care se confrunta scolile. Regionalizarea pe termen lung din punctul de vedere al scolilor tehnologice nu este un lucru rau, insa acest proces trebuie facut treptat, analizat in amanunt, lucrurile sa nu se faca in graba, altfel vor aparea erori care in viitor vor duce la foarte multe discontinuitati. A facut referire la situatia directorilor de scoala, deoarece in momentul in care acestia isi realizeaza planul de scolarizare pe o anumita perioada de timp si cu anumite specificatii care sa fie in corelatie cu piata fortei de munca, au foarte mari probleme fiindca pana cand elevul termina cei patru ani de liceu, datorita dinamicii profesionale existente pe piata, respectivul elev nu isi mai gaseste un loc de munca in domeniul studiat. In acest context, cum va reusi regionalizarea sa rezolve aceasta problema, mai ales ca exista diferente intre necesarul de forta de munca ca si specializare intre judete? Forta de munca produsa in Cluj nu corespunde nevoilor judetului Bihor si invers. Sustine ca in prima faza trebuie identificate si rezolvate problemele pe plan local si mai apoi sa se faca extrapolarea pe regiuni. In judetul Bihor industria grea este spre faliment, in industria usoara salariile sunt foarte mici, constructiile au scazut si ele, singurele programe pe care o scoala tehnologica le poate oferi ar fi in industria turismului si in industria usoara. Intrebarea este cum se va putea face un racord intre programele educationale care sa raspunda nevoilor pietei muncii pe intreaga zona geografica a viitoarei regiuni. Referitor la faptul ca in Bihor au fost proiecte transfrontaliere si ca au avut succes, mentioneaza faptul ca doar un numar foarte mic de oameni au avut acces la acestea, impactul economic fiind destul de mic si este sceptica cu privire la beneficiile pe care ar putea sa le aiba judetul in urma regionalizarii, considerand ca Bihorul nu va avea prea multe de castigat in comparatie cu Clujul.

Dl. Mielut Florian, reprezentant al Inspectoratului Scolar, responsabil cu invatamantul tehnologic, a precizat ca in judetul Bihor exista cea mai mare populatie care urmeaza studii preuniversitare din regiune. Legat de corelarea ofertei educationale cu cerintele pietei muncii, a aratat ca judetul a avut un consortiu regional care se ocupa de aceasta problema, insa acum aceasta preocupare cade exclusiv in sarcina Inspectoratului Scolar. Judetul Bihor a fost multa vreme al doilea pe tara in ceea ce priveste rata somajului, in jur de 2%, fapt care se datoreaza si invatamantului tehnlogic care dupa anul 1990 nu a calificat forta de munca de dragul calificarii. De asemenea, acesta a identificat o problema existenta la nivelul judetului Bihor, dar nu numai si anume aceea ca agentii economici nu sunt foarte puternic dezvoltati ca si in judetul Cluj, neexistand consortii si intreprinderi multinationale. Mai mult, preocuparea pentru calificarea fortei de munca a celor din judetul Bihor nu este semnificativ vizibila, mizand mai mult pe ceea ce este in sistem pregatit acum, dar a mentionat ca se are in vedere semnarea unui protocol intre primaria Oradea si Inspectoratul General de Invatamant care presupune crearea unei scoli eurobusiness in care vor fi implicati aproximativ 150 de elevi pentru a fi calificati ca forta de munca pentru parcul industrial din Oradea. Au fost preocupari in acest sens si sunt pe mai departe, existand la nivel de judet un organism care este destul de putin vizibil, si anume CNTFS-urile, care fac o coagulare a pozitiilor sindicatelor, patronatelor, agentilor economici, institutiilor publice cu privire la aceste probleme. Spera ca in viitor agentii economici mari, de genul multinationalelor, se vor interesa mult mai mult de pregatirea fortei de munca tinere iar colaborarea intre institutiile judetene si regionale in ceea ce priveste invatamantul sa dea roade. De asemenea, a precizat ca situatia cu privire la somajul in randul tinerilor din Romania este de 25% la nivel national, respectiv de 17% in judetul Bihor, comparativ cu cifrele vehiculate in Grecia si Spania, unde 2/3 dintre tineri, respectiv ½ din tineri nu lucreaza, dar chiar si asa trebuie facut ceva pentru a scadea acest procent. Judetul Bihor este unul din judetele puternice ale Romaniei, fiind al saselea contribuabil la bugetul de stat, dar din pacate, nu are aceeasi pondere atunci si la intoarcerea fondurilor catre autoritatile locale. In ceea ce priveste invatamantul tehnologic, jud. Bihor a avut noroc, neavand scoli care depindeau de intreprinderi mari, din industria grea, care s-au desfiintat, cum s-a intamplat in judetele Galati, Targoviste, Dambovita, unde scolile care depindeau de combinatele siderurgice s-au desfiintat. In judetul Bihor, scolile tehnologice au reusit sa iasa din impas dupa 1990 si au reusit sa se adapteze la ceea ce se cerea pe piata la vremea respectiva.

Dl. Laurentiu Tent, Director executiv adjunct al Casei Judetene de Pensii Bihor, a spus referitor la regionalizare ca exista o ceata informativa foarte mare la nivelul deconcentratelor. Nimeni nu stie ce se va intampla cu acestea, nu este clar daca o parte din atributele judetene vor merge la regiune, nu este clar daca vor fi afectate locurile de munca. La nivelul Casei Judetene de Pensii nu a aparut nici un proiect si nu s-a purtat nici o discutie pe tema aceasta, adica ne exista un proiect la nivel de minister in care sa se spuna: regionalizarea in privinta dumneavoastra inseamna asta, urmeaza sa va trasformati sau sa ramaneti asa cum sunteti. Exista o ceata informationala care creaza in randul functionarilor neliniste, iar aceasta nu ajuta niciodata performanta, fiind de inteles sentimentul de nesiguranta pe care-l manifesta oamenii. A facut referire la modelul polonez de regionalizare, mentionand ca in Polonia s-a discutat pe marginea acestui subiect 3 ani, iar noi incercam sa parcurgem acest proces intr-un singur an. Despre modelul cu opt regiuni, a spus ca lui i se pare excesiv de simplu. In toate tarile care au regiuni, lucrurile nu sunt atat de simple, anumite orase au statute speciale, districte, autonomii speciale, nu regiuni mari care sa incorporeze zone care sunt despartite de munti. Pe de alta parte, nu s-a discutat deloc cu privire la modul in care se va organiza puterea judecatoreasca, in contextul in care deja exista o regionalizare judecatoreasca – de exemplu, avem o Curte de Apel la Oradea si una la Cluj.

Dl. Petricean a spus ca s-a facut o masa rotunda la una dintre casele de pensii din Regiunea Nord-Vest, unde s-a desprins ideea ca din punct de vedere administrativ s-ar putea face descentralizare dar, din punctul de vedere al obiectului muncii al casei de pensii nu se poate face, motivandu-se cu faptul ca toata lumea contribuie la sistemul national de pensii. Sunt judete de exemplu unde numarul contribuabililor este mai mic sau aproape egal cu al pensionarilor, iar fondurile care se colecteaza nu ar fi suficiente pentru plata pensiilor. Nu se stie daca la nivelul viitoarei regiuni se pot constitui fondurile necesare pentru plata pensiilor? Cum se va proceda la nivel regional sub acest aspect?. Cum va fi reglementata la nivel regional plata pensiilor? Cum va fi reglementata la nivel regional activitatea caselor de pensii, vor ramane casele de pensii sau va fi un alt sistem? De aceea consideram ca din punct de vedere al informarii Guvernul Romaniei va trebui sa faca mult mai mult.

Dl. Viorel Lup, seful Administratiei Contribuabililor Mijlocii din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Bihor, a spus ca judetul Bihor este al saselea judet privind volumul veniturilor atrase la buget. Din punct de vedere al incasarilor lunare sunt pe locul sapte. Nu ar fi normal, din perspectiva dansului, ca aceasta institutie sa fie mutata la Cluj. Ar trebui ca sediul acestei institutii deconcentrate, a finantelor publice regionale sa fie in Oradea.

Dl Tent a afirmat cu referire la casele de pensii, ca pe plan financiar se poate face regionalizarea, insa in ceea ce priveste relatia cu pensionarii este mai greu deoarece nu poti sa ii explici acelui pensionar ca tu nu ai autoritatea necesara, ca si casa locala de pensii, in a lua o decizie in privinta unei contestatii de exemplu. O alta problema ar fi organele abilitate pentru diferite probleme referitor la plata pensiilor. Chiar si cu modelul actual, transmiterea unui dosar de pensie de la Casa de Pensii Bihor la Casa de Pensii Cluj dureaza in jur de 60 de zile, asadar crearea unei regiuni atat de mari precum cea de Nord-Vest nu va fi in interesul cetateanului, acesta fiind pus in situatia de a nu avea acces rapid si facil la serviciile furnizate de administratia publica.

Dl. deputat Cseke Attila a mai completat ca inainte de a se face regiunile de dezvoltare, unul dintre judetele in care la ora actuala se afla un centru regional – judetul Alba, era alaturi de judetul Harghita ultimul judet ca nivel de dezvoltare economica. La finalul anului 2011, judetul Alba este pe locul 3 in regiunea sa si este intr-o continua dezvoltare in ultimii 15 ani. Asadar cifrele arata ca este important pentru fiecare judet sa devina centru de regiune. Referitor la modelul polonez a spus ca polonezii nu au acceptat modelul propus initial, iar noi trebuie sa invatam din aceasta intamplare un lucru si anume sa nu ne grabim cu aceasta regionalizare, fiindca cel putin deocamdata nu exista nimic clar decat niste principii foarte generale.

Dl. Dumitru Fornea, a tras concluziile acestei conferinte, multumind participantilor pentru rabdarea de a
sta pana la final si de a-si exprima punctele de vedere. A remarcat si prezenta unor cadre universitare care si-au adus o contributie deosebita si a d-lui Cseke Atilla care a fost reprezentantul UDMR-ului in aceasta discutie. A felicitat participantii la dezbateri pentru modul civilizat si profesionist in care si-au sustinut interventiile. A mentionat ca la nivel global exista transformari profunde, societatea civila globala vorbeste despre guvernul mondial, europenii vorbesc despre Statele Unite ale Europei, iar in Romania se vorbeste despre regionalizare, fiecare incercand sa-si urmareasca propriile interese. In contextul acestor transformari, puterea economica la nivel global trece usor usor de la SUA la alte grupuri de putere ( cum ar fi grupul BRICS). Incercand sa raspunda la intrebarea d-lui Horga, cu privire la parghiile care ar putea fi folosite pentru a impune un anumit punct de vedere a spus ca legal sunt foarte multe parghii care pot fi folosite:

  1. In primul rand este referendumul – Forumul Constitutional organizat in acest scop a incercat sa inainteze un document de pozitie dar reprezentativitatea data de jure nu este aceeasi cu reprezentativitatea de facto - adica una este sa exprimi o pozitie in numele unei organizatii neguvernamentale reprezentative, care poate este relevanta pentru anumite categorii sociale si alta este pozitia majoritatii cetatenilor. Fiecare cetatean are la dispozitie acest instrument, dar este o chestiune de atitudine pana la urma, depinde cum se raporteaza fiecare la aceasta tema si care va fi raspunsul cetatenilor. Cu cat va fi mai sincer acest referendum, cu atat va folosi mai mult Romaniei, chiar daca rezultatul nu va fi pe placul tuturor.
  2. In al doilea rand sunt actiunile de lobby si advocacy pe care fiecare organizatie a societatii civile sau institutie pot sa le faca. In afara exista o cultura a unor astfel de actiuni pe care si cetatenii Romaniei vor trebuie sa o invete pentru a-si apara interesele.

In ceea ce priveste polurile regionale si importanta lor, a raspuns doamnei Negrut cu o zicala ruseasca: “Daca stai prea aproape de foc – te arzi. Daca stai prea departe – ingheti”. Mai bine zis, fiecare incearca sa se puna la distanta optima, in asa fel incat sa nu aiba prea multe responsabilitati, dar daca este posibil, sa aiba numai beneficii financiare. Esenta dezbaterii consta in descentralizarea fiscala de care amintea si dl. Cseke. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de o gandire limpede si un efort stiintific, care sa conduca la identificarea unui algoritm si la crearea unei baze de date, ce va permite premierea sau penalizarea administratiilor sau a cetatenilor, care contribuie sau nu la efortul statului. Mai mult, a precizat ca nu exista un mecanism transparent, echitabil si proportional de reintoarcere sub forma unor investitii sau servicii, a contributiilor fiscale catre cei care le-au produs. Exista disparitati la nivelul UE: intre marile regiuni europene, intre statele membre, in interiorul statelor – intre regiuni si intre mediul urban si rural - acestea din urma fiind cele mai mari disparitati in Romania. Legat de studiile privind regionalizarea, a mentionat ca studiile realizate in tara noastra insista foarte mult pe chestiuni geografice, istorice sau sociologice dar din pacate nu dau raspunsuri la provocarile concrete pe care le presupune un asemenea proces. Daca guvernanta electronica (e-guvernare, o populatie educata si dotata cu capacitati IT si acces la internet) ar fi fost o realitate, s-ar fi rezolvat mai multe probleme ale cetatenilor decat ar putea sa o faca regionalizarea. Din pacate, oamenii nu sunt inca pregatiti pentru o astfel de guvernanta electronica, majoritatea nedispunand de capacitati IT si acces la internet. Regiunile de dezvoltare care sunt in prezent s-au stabilit in urma unui proiect guvernamental care a fost implementat in colaborare cu parteneri europeni in perioada 1996-1998. Conturul regiunilor stabilite atunci se regaseste in clasificarea europeana NUTS II iar toate hartile cu care lucreaza la ora actuala Comisia, respecta aceasta clasificare. Considera ca pentru a se putea realiza regionalizarea este nevoie de foarte multa incredere din partea cetatenilor fata de clasa politica la putere – ori acest lucru este putin probabil in actualul context economic si social din tara noastra. Modelul cel mai potrivit de organizare teritoriala pe care Romania ar putea sa-l urmeze, ar fi cel francez deoarece din punct de vedere institutional semanam foarte mult. Timpul este insa prea scurt pentru a realiza ceva serios si de durata. In contextul unei rate de somaj de 25% in randul tinerilor la nivelul Romaniei, principala preocupare a Guvernului ar trebui sa fie crearea de locuri de munca. George Friedman, intr-o interventie avuta la Banca Nationala a Romaniei, a afirmat ca nu este normal ca 100% din strategia de dezvoltare economica a Romaniei sa se bazeze doar pe accesarea de fonduri europene. Crearea de locuri de munca nu se poate realiza doar in sectorul serviciilor. Este nevoie de o politica industriala gandita la nivel national, regional sau local, care sa permita crearea sau mentinerea unor unitati economice pe baza carora se poate consolida capacitatea financiara a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale. Toti trebuie sa fim constienti ca buna functionare si finantare a sectorului public are la baza rezultatele obtinute in economia reala.


Raport de la Conferinta judeteana cu tema "Regionalizarea si impactul economico-social scontat la nivel judetean", organizata in cadrul proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, in data de 29 mai 2013, la Sala de sedinte a Institutiei Prefectului Judetului Satu Mare

La dezbateri au participat 64 de persoane. Printre organizatiile si institutiile reprezentate la acest eveniment: Primaria mun. Satu Mare, Consiliul Judetean Satu Mare, Institutia Prefectului Satu Mare, Primaria Barsau, Primaria Beltiug, Liceul Tehnologic “UNIO”, SC UNIO SA, Sindicat UNIO (afiliat CSN MERIDIAN), Inspectoratul Teritorial de Munca Satu Mare, Blocul National Sindical – Filiala Satu Mare, Primaria VAMA, Colegiul Economic “Gh. Dragos”, Patronatul National Roman, CNSLR Fratia –Uniunea Judeteana Satu Mare, Primaria Botiz, Colegiul Tehnic de Transporturi si Telecomunicatii ”Ion I.C. Bratianu”, Inspectoratul Judetean de Politie Satu Mare, Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Satu Mare, Primaria com. Viile Satu Mare, Parlamentul Romaniei, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Satu Mare, Primaria com. Terebesti, Liceul Tehnologic „G.E.Palade”, SNTFC CFR CALATORI S.A., Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare, Primaria com. Paulesti, Primaria com. Sauca, CFR SA INFRASTRUCTURA, Primaria com.Tarna Mare, Primaria com. Valea Vinului, Primaria com. Odoreu, Inspectoratu Judetean de Jandarmi Satu Mare, SC PALAT JUD SATU MARE, SC FOLDA SECURITY, etc

La prezidiu s-au aflat urmatoarele persoane: Cristian ANGHEL – Consilier al Preºedintelui Consiliului Judetean Satu Mare, Cristian SASU – Subprefect Satu Mare, Csaba PATAKI – Senator, Dumitru Fornea – Consultant advocacy si concepte, Stefan PETRICEAN – Coordonator regional proiect, Ramona ANTONESCU – Sef Serviciu Management Institutional, Marcela PAPICI – Viceprimar Municipiul Satu Mare.

In dezbateri au intervenit urmatoarele persoane: Cristian ANGHEL – Consilier al Presedintelui Consiliului Judetean Satu Mare, Cristian SASU – Subprefect Satu Mare, Stefan PETRICEAN – Coordonator regional proiect, Csaba PATAKI – Senator, Dumitru Fornea- Consultant advocacy si concepte, Secan Ioan, presedinte al Aliantei Judetene a Sindicatelor - CSDR Satu Mare, Adrian Oros, Presedinte al Sindicatului Unio si reprezentantul CSN Meridian la nivelul Judeþului Satu Mare, Burulea Dan, Presedinte CNSLR-Fratia Satu Mare, Costea Ciprian Dan, Presedintele Patronatului National Roman - Satu Mare, Bojan Aurel, primarul comunei Bogdand.

Minuta dezbaterilor

Dl. Cristian Sasu, Subprefect al judetului Satu Mare, Considera ca actorii prezenti la aceasta intalnire sunt vocile care pot sa creioneze si sa se manifeste cu privire la procesul de reforma administrativ-teritoriala a tarii. Prin urmare, astfel de intalniri sunt importante și de bun augur pentru autoritãți, deoarece da ocazia factorilor de decizie, sa cunosaca opiniile cetatenilor si societatii civile organizate cu privire la acest proces de reforma.

Dl Cristian Anghel, Consilier personal al Presedintelui Consiliului Judetean Satu Mare, a facut precizarea ca dezbaterea este consacrata unei teme de consistenta in perioada actuala si care ne va preocupa si in viitor. A facut o scurta prezentare procesului de regionalizare si descentralizare care a inceput la nivel de concept si fundamentare in Romania, cu toate consecintele care decurg din aceasta idee. A precizat ca pornind de la pachetul legislativ al Comisiei Europene privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, trebuie elaborat un cadru strategic comun care impune fiecarui stat membru sa isi elaboreze un set de documente de programare, si anume acordul de parteneriat si programele subsecvente. De asemenea, exista doua procese care sunt foarte importante:

  1. Reorganizarea administrativ-teritoriala care sa permita stabilirea cadrului legal si institutional pentru functionarea regiunilor administrativ-teritoriale;
  2. Continuarea descentralizarii si a reformei in administratia publica, in asa fel incat sa se respecte principiile de baza pentru o buna guvernanta: subsidiaritate, resurse asigurate conform competentelor, responsabilitate locala, cheltuirea eficienta a banilor publici. 

A prezentat cateva masuri care au fost luate in vederea regionalizarii, si anume: S-a creat Consiliul Consultativ pentru Regionalizare care functioneaza pe 3 paliere:

  • Grupul de lucru academic, care a elaborat un document intitulat “Disparitati si fluxuri in fundamentarea sociala si economica a regionalizarii administrative a Romaniei”;
  • Grupul de lucru format din alesi locali si primari, aici intervenind structuri asociative administratiei publice locale cum ar fi Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania, asociatia municipiilor, a oraselor, a comunelor, care reprezonta un alt sector delucru;
  • Grupul de lucru al societatii civile, ceea ce presupune inclusiv actiunea noastra de astazi. S-au creat si alte structuri cum este Comitetul Tehnic Interministerial si un Secretariat Tehnic care se ocupa de tot ce inseamna partea aceasta de regionalizare si descentralizare.

Considera ca acest dialog social pe care-l propunem asigura o informare reciproca, o relatie directa intre toti componentii societatii civile. Exista doua obiective importante care se urmaresc, si anume reorganizarea administrativ-teritoriala si continuarea reformei institutiilor statului. Scopurile sunt foarte frumoase pe hartie dar trebuie sa le gasim si in practica. Se vorbeste despre reducerea disparitatilor regionale printr-o dezvoltare echilibrata, recuperarea intarzierilor, utilizarea conditiilor specific locale, fie ca sunt istorice, geografice, economice, socio-politice sau de alta natura, corelarea completa intre strategiile sociale la nivel guvernamental si cele regionale, respectiv locale. A atras atentia asupra faptului ca nu exista un document european care sa impuna statului membru acest proces de regionalizare. Avand in vedere ca in momentul de fata Romania are 8 regiuni de dezvoltare, nu vede cum anume s-ar putea modifica in acest moment componenta acestor regiuni mai ales ca inca sunt in vigoare programe statuate pe actuala impartire regionala a Romaniei. Alocarea financiara pe un plan de sapte ani se face pe impartirea care exista la momentul respectiv, drept urmare, pentru a nu pierde posibilitatea de a accesa fondurile europene, data de 1 ianuarie 2014, trebuie sa ne prinda cu impartirea pe care o dorim, fiindca tot ceea ce inseamna finantare ulterioara va fi bazata pe harta administrativ – teritoriala pe care o vom prezenta Comisiei Europene pana la inceputul anului viitor. Dl.Petricean Stefan, coordonator regional, a aratat ca scopul conferintei judetene este de a asigura un cadru de dialog social pentru a identifica si colecta opiniile si punctele de vedere ale participantilor cu privire la tematica regionalizarii. A invitat participanti sa incerce sa identifice pericolele si oportunitatile procesului de regionalizare, daca prin intermediul acestuia se se va realiza cu adevarat o apropiere a nivelului decizional de cetateni si daca va contribui regionalizarea la eliminarea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala a judetelor din regiune. Elaborarea actelor normative privind descentralizarea si regionalizarea trebuie sa se faca in asa fel incat sa se evite pericolele identificate de cetateni, de reprezentantii institutiilor si autoritatilor publice precum si de societatea civila prin organizatiile si reprezentantii acestora. S-a vazut de-a lungul timpului ca actele normative se schimba greu si tocmai de aceea trebuie sa contribuim la evitarea derapajelor politice si eliminarea unor interese care nu ar fi benefice acestui proces important pentru Romania.

Dl. Dumitru Fornea, consultant advocacy si concepte, membru in Comitetului Economic si Social European, a declarat ca problema regionalizarii a intrat in atentia organizatiilor sindicale si a diverselor organizatii ale societatii civile in contextul in care se vorbeste despre un impact al acestui proces de reorganizare. In Romania, acest proces a inceput odata cu inceperea negocierilor de aderare a tarii noastre la Uniunea Europeana, cand in perioada 1996-1998, in urma unui proiect guvernamental care a fost finantat si implementat in colaborare cu parteneri europeni, s-au stabilit regiunile de dezvoltare care sunt si astazi. Inca de la inceput, s-a spus ca este vorba despre un proces de adaptare a structurii institutionale a statului roman la ceea ce exista in UE. De asemenea s-a mai spus ca este un proces ce trebuie sa implice consultarea obligatorie a societatii civile. La nivel european exista o diferite concepte (ideologii) cu privire la modul in care ar trebui sa fie organizata aceasta structura multistatala.Comisarul European Delors vedea Uniunea Europeana ca o confederatie de state natiuni. Alti politiceni, in special din tari cu traditie federalista, considerau ca UE ar trebui sa evolueze catre o federatie de regiuni. Alegerile din 2012 si Programul de Guvernare al coalitiei care a castigat puterea politica, au angajat Romania pe drumul reformei administrativ-teritoriale. Avand in vedere performantele modeste din perioada 2007-2013, cand rata de absorbtie a fondurilor europene a fost foarte scazuta (de exemplu 5% la transporturi), s-a motivat ca principala miza a procesului de regionalizare – descentralizare, o reprezinta o mai buna absorbtie a fondurilor europene puse la dispozitia Romaniei prin intermediul Cadrului Financiar 2014-2020. Intrebarea care se pune, este daca procesul de regionalizare in sine rezolva aceasta problema, in conditiile in care negocierile privind cadrul financiar 2014-2020 sunt foarte avansate iar Romania ar trebui sa semneze Acordul de parteneriat cu Comisia Europeana pana luna februarie 2014. A mentionat ca exista riscul ca in ochii cetatenilor, o actiune de genul celei organizate la Satu Mare, sa poate fi interpretata ca fiind o incercare de distragere a atentiei publice de la subiectele cu adevarat importante pentru viata de zi cu zi a oamenilor. Dezbaterile publice avute in teritoriu, au aratat ca cetatenii sunt mai preocupati de teme ce privesc sanatatea, locurile de munca sau educatia, decat procesul de reforma administrativ-teritoriala. In urma acestor dezbateri, din preocuparile primarilor, admistratiilor, sindicatelor, organizatiilor descentralizate, s-au identificat 3 dimensiuni ale regionalizarii:

  1. Regionalizarea pe criterii politice – care are o miza politica, si anume numirea guvernatorului unei regiuni si concentrarea puterii la nivel regional.
  2. Regionalizarea pe criterii etnice – care are o miza etnica, fiind bazata pe organizarea in regiuni care sa raspunda aspiratiilor culturale si etnice ale unor cetateni.
  3. Regionalizarea functionala – care este asumata de toate partile acestui proces si care presupune restructurarea la nivel regional a unor capacitati administrative si o utilizare mai buna a resurselor, astfel incat sa se reduca costurile si sa se maximizeze eficienta, dar nu cu un impact nesemnificativ asupra fortei de munca implicata in proces.

Dupa parerea d-lui Fornea, aceasta regionalizare functionala ar putea fi exploatata in scopul stabilirii unui cadru institutional mai eficeint pentru a atrage fonduri europene, dar si pentru utilizarea mai judicioasa a resurselor umane si materiale din administratia publica, disponibile la nivelul unei regiuni. A mai precizat ca toate dezbaterile conduc la ideea ca pana nu exista o amendare a Constitutiei Romaniei, acest proces este in afara cadrului constitutional. La nivel european nu exista o conditionare cu privire la modul in care trebuie organizate unitatile adminsitrativ teritoriale, dar exista standarde de buna guvernanta si masuri obligatorii pentru politica de coeziune. Dl. Fornea a facut cateva comentarii cu privire la termenul de regiune, asa cum este el prezentat in Tratatul Comunitatii Europene, unde acest termen face referire la regiunile defavorizate (de ex.: fostele regiuni industriale, zone agricole, zone cu tensiuni etnice), nefiind vorba de regiuni asa cum se incearca sa se defineasca astazi. Este normal ca multe din politicile Romaniei sa se raporteze la Uniunea Europeana, insa poate fi riscant ca intrega politica de dezvoltare a tarii pentru perioada urmatoare, sa se bazeze exclusiv pe utilizarea fondurilor europene, fara a se asigura si alte masuri alternative pentru punerea in valoare a potentialului uman si natural al Romaniei. Modul in care se va trasa si implementa politica regionala, depinde de cetateni, de implicarea acestora si de votul lor la referendumul pentru modificarea Constitutiei Romaniei. A atentionat asupra faptului ca partenerii sociali ar trebui sa se gandeasca la aplicatiile concrete ale acestei proouneri si sa vada la rece care este impactul acestei reorganizari in special cu privire la serviciile de interes public.

Dl. Csaba Pataki, Senator, a adresat cateva intrebari cu privire la regionalizare, si anume: 1. Fiind intr-o perioada de programari la nivelul UE pentru perioada 2014-2020, documentul de programare al Romaniei ar trebui acceptat de catre Bruxelles pana in februarie 2014. Daca noi doar acum dezbatem pe ce entitate administrativa sa se faca acest program operational, cum anume ne vom incadra in acest termen?

Dl. Pataki este de parere ca pentru realizarea acestui document ar fi fost nevoie de cel putin 1 an. 2.Daca este gata deja aceasta conceptie de a fi cele 8 regiuni existente neadministrative atunci de ce ne mai jucam de-a consultarea? Dl. Pataki considera ca in conditiile in care, in fiecare saptamana in Parlamentul Romaniei, se aproba cate o lege care contribuie la o si mai mare centralizare in Romania, este de asteptat ca procesul de descentralizare sa fie ingreunat. Este de acord ca este nevoie de o reforma administrativa, la nivel de tara existand la momentul actual 3.200 de unitati administrativ teritoriale publice, din care 2.800 nu au venituri suficiente nici macar pentru a-si plati salariile, deci este nevoie de o eficientizare. Acest lucru insa nu are nici o legatura cu regiunile. Mergand pe principiile UE, primul principiu este ca toate deciziile sa se ia cat mai aproape de cetateni, insa aceasta axioma pusa in paralel cu ideea regionalizarii, de a aduce la nivel regional toate institutiile, ridica un semn de intrebare. In ceea ce priveste o mai buna absorbtie a fondurilor europene, crede ca regionalizarea nu are nici o legatura cu aceasta, iar daca se va intarzia cu pregatirea programelor operationale din cauza regionalizarii va fi foarte dificil, programele operationale nefiind operabile pana cand nu va exista un pachet coerent de programe cu care se va merge la UE. Acum nu este momentul pentru regionalizare, dar se pot face imbunatatiri pe partea de fluxuri de absorbtie, cum ar fi deblocarea financiara a acestor proiecte. Considera ca daca se va introduce un nou sistem administrativ, avand in vedere starea de faliment in care sunt unele unitati administrativ teritoriale, s-ar putea ca eventualele regiuni administrativ-teritoriale sarace sa intre in faliment si ele. De asemenea, este de parere ca regionalizarea ar trebui sa se ia in calcul din 2020 si sa se mearga de jos in sus. A mentionat ca exista un proiect de lege privind regionalizarea Romaniei, depus in Parlament in urma cu aproximativ 3 ani, foarte bine argumentat profesional care contine 16 regiuni si nu doar pe criterii etnice.

Dl. Cristian Anghel a mentionat ca se doreste ca o parte din Programele Operationale Sectoriale care erau gestionate de ministere sa fie duse catre regiuni, lucru care se va face la un moment dat cu riscul de a amana data la care va fi disponibil ghidul de finantare. Pe de alta parte, exista propuneri de alocare diferentiata a resurselor europene in functie de regiuni, lucru care poate sa compenseze o parte din lipsa de resurse pentru cofinantare care ar exista acolo sau sa echilibreze dezvoltarea. In ceea ce priveste pragul la referendum, dl. Anghel a spus ca aceasta a ajuns la 30% din motive de neparticipare la vot.

Dl. Secan Ioan, presedinte al Aliantei Judetene a Sindicatelor - CSDR Satu Mare, a spus ca modul in care este facuta regionalizarea este influentata politic, iar ca interesele politice sunt atat de mari incat argumentele invocate de cei care se opun regionalizarii sau care vor sa se realizeze in alt mod, nu vor fi luate in considerare. Cu cat sunt mai multi factori de decizie, cu atat cresc sansele sa se ia decizii gresite. Vede regionalizarea ca o sansa de debirocratizare la nivel judetean si mutarea puterii de decizie dar si a raspunderii la nivel regional. A afirmat ca din anumite surse ar fi aflat ca de fapt regiunile vor fi create pentru ca politicienii sa aiba mai mult control asupra autoritatilor locale si ca de fapt judetele nu se vor desfiinta, regiunile fiind doar un paravan intre puterea centrala si cea locala. In continuare, acesta si-a manifestat dezamagirea afirmand ca partidele politice nu fac un compromis politic intre ele pentru bunastarea oamenilor ci dimpotriva se lupta unele cu altele in defavoarea cetateanului. Referitor la pragul de 30%, necesar pentru validarea unui referendum, acesta s-a aratat sceptic in privinta oportunitatii scaderii pragului la acest nivel de la cel precedent de 50%, argumentand ca multi oameni nu inteleg ceea ce voteaza deoarece nu sunt corect sau destul de bine informati, chiar daca exista multe modalitati de comunicare. O parte din electorat este dezinteresat de ceea ce se intampla in societate, prin urmare electoratul nu este suficient de matur in acest moment incat sa se justifice coborarea pragului de validare al unui referendum, insistand asupra faptului ca si acest nou prag foloseste de fapt tot intereselor partidelor politice, a intereselor de grup si individuale. Pentru succesul regionalizarii este nevoie ca oamenii de la cel mai jos nivel sa fie implicati in luarea deciziilor si sa dispara judetele, prefecturile si consiliile judetene deoarece sunt prea multe, reiterand ideea ca sansele sa se ia decizii gresite cresc odata cu numarul mare al factorilor de decizie implicati.

Dl. Adrian Oros, Presedinte al Sindicatului Unio si reprezentantul CSN Meridian la nivelul Judetului Satu Mare, si-a manifestat multumirea fata de faptul ca in sfarsit la noi in tara o tema se dezbate inainte de a se lua o decizie si nu invers. De asemenea, a mentionat faptul ca este placut impresionat de prezenta si de interesul pe care domnul senator Pataki il manifesta fata de aceasta tema importanta si anume regionalizarea. Nu intelege absenta celorlalti parlamentari ai acestui judet subliniind faptul ca acestia ar trebui sa fie mai implicati, fiindca judetul lor este cel mai inapoiat din punct de vedere economic din viitoarea Regiune Nord-Vest si ca, pentru a ajunge din urma din punct de vedere economic celelalte judete, fondurile regiunii pe primii 3-4 ani ar trebui directionate numai catre acest judet, iar celelalte sa stagneze. Un alt fapt asupra caruia domnul Oros s-a aplecat este cel conform caruia lumea nu cunoaste inca cu adevarat ce este aceea o regionalizare si ca prima data ar trebui sa se studieze aceasta problema mai indeaproape si mai apoi sa se inceapa cu adevarat o dezbatare pe aceasta tema.

Dl. Petricean a intervenit pe marginea celor spuse de domnul Secan, precizand ca vor fi transferate o parte din competentele actualelor ministere catre regiuni, iar in memorandumul Guvernului Romaniei sunt mentionate punctual aceste competente. La ora actuala exista publicat pe portalul MADR raportul consiliului consultativ (CONREG) cu privire la regionalizare. A aratat ca autoritatile judetene incearca sa demonstreze si sa argumenteze ca pot dobandi unele competente care vor fi transferate la nivel regional, de altfel nici nu ar fi indicat ca totul sa ramana doar in capitala de regiune. Cu siguranta ar fi mai bine ca proiectele europene si multitudinea de probleme administrative ale autoritatilor locale sa poata fi rezolvate la nivel regional si sa nu fie nevoie de drumuri la Bucuresti, dar inca nu este bine definit daca intradevar nivelul decizional si resursele vor putea fi asigurate la nivel regional. Regiunea va putea negocia direct cu Uniunea Europeana fondurile europene si proiectele de anvergura?Inca nu sunt suficiente informatii transmise de Guvern care sa clarifice pe deplin modul de organizare si functionare a institutiilor regionale si judetene, responsabilitatea acestora precum si modul de asigurare a fondurilor necesare functionarii lor. Sunt unele institutii care nu-si pot asigura sustenabilitatea financiara necesara functionarii lor. La ora actuala am observat reticenta si indoiala in dezbaterile organizate in Regiunea Nord-Vest cu privire la realizarea scopului dorit prin procesul de regionalizare. Sa speram ca acest proces va fi pana la urma realizat in concordanta cu interesele cetatenilor.

Dl. Anghel si-a manifestat scepticismul in privinta faptului ca o regiune va putea sa negocieze direct cu Uniunea Europeana, acesta fiind un atribut al Guvernului Romaniei, insa regiunile vor avea libertate deplina in accesarea si administrarea acestor fonduri, dar numai pe domenii de competenta. In privinta faptului ca judetul Satu-Mare este cel mai indepartat de probabil viitoarea capitala (Cluj-Napoca), a mentionat ca acesta se poate axa pe programele care privesc exclusiv zonele frontaliere si cooperarea transfrontaliera transformand acest handicap al distantei fata de centrul regiunii intr-un avantaj. Proiectele in perioada 2014-2020 vor fi numai proiecte integrate, nu vor mai fi pe domenii separate. Un proiect integrat pe un anumit areal geografic va include toate categoriile de infrastructura:transport, cultura, sanatate, mediu, etc. Din acest motiv, acum se discuta de programe strategice, care sa includa o zona geografica cat mai larga cu un impact cat mai mare, investitiile fiind pe masura pentru ca dezvoltarea sa fie cea dorita. Prima prioritate prinsa in agenda de lucru este dezvoltarea policentrica integrata, adica incurajarea dezvoltarii polilor sau centrilor care sunt in general urbani, insa si rurali, mai ales comunele care sunt bine dezvoltate care au un mare investitor in arealul respectiv.

Dl. Dan Burulea, Presedinte CNSLR-Fratia Satu Mare, arata ca este exact invers, oferind exemplu spusele anterioare ale d-lui Anghel prin care le cerea reprezentantilor autoritatilor locale sa isi pregateasca proiectele pentru perioada care va urma. A afirmat ca orice lucru evolueaza natural sau impus, iar lor li se cere sa treaca de la o stare de drept administrativ la o alta prin impunere, iar aceasta ne va duce cativa ani inapoi din punct de vedere al civilizatiei in comparatie cu ceilalti membrii ai Uniunii Europene, deoarece aceasta modificare in administratia teritoriala va crea disfunctii extrem de mari in relatiile si raporturile sociale, in ansamblul lor si nu doar cele institutionale, pentru ca Romania la ora actuala are o problema de mentalitate si responsabilitate administrativa. Acesta mai spune ca ideea regionalizarii vine tot de la U.E. Suntem oarecum santajati ca daca nu se face regionalizarea nu mai primim fonduri europene si ca unii functionari de la noi impun acest proces fara ca autoritatile locale sa fie pregatite si fara ca acestea sa isi doreasca asa ceva.

Domnul Anghel a precizat ca U.E. nu obliga pe nimeni sa faca nici o regionalizare, insa Romania din 1998 functioneaza pe 8 regiuni, oferind ca exemplu Programul Operational Regional care s-a derulat la nivel de regiuni, alocarea fondurilor facandu-se la nivelul regiunilor de dezvoltare, proiectele fiind depuse de catre unitatile administrative si aprobate de catre Consiliul Regional sau de catre CRES. A mentionat ca in cazul in care regionalizarea nu ar mai avea loc, Romania tot pe baza celor 8 regiuni va continua sa functioneze fara a avea insa autoritatea si capacitatea administrativa.

Dl. Dan Burulea a intrebat de ce este nevoie de reorganizare teritoriala si administrativa in contextul in care exista un plan de dezvoltare durabila a tarii integrat in planul european de dezvoltare regionala, considerand ca acest proiect de regionalizare presupune costuri in plus.

Dl.Petricean a spus ca Dl. Vicepremier Dragnea a precizat la un moment dat ca actul normativ care va reglementa regionalizarea s-ar putea sa fie promovat prin asumare guvernamentala, iar Dl. Victor Ponta Prim-Ministrul Romaniei a mentionat ca nu se va promova prin asumare guvernamentala. Considera ca acest proces trebuie dezbatut pentru a preintimpina pericolele si esecul acestuia. In favoarea regionalizarii da exemplul infrastructurii rutiere din judetul Salaj si din judetul Maramures. In primul, drumurile fiind de buna calitate, pe cand in cel de al doilea acestea se prezinta intr-o situatie precara, iar regionalizarea ar oferi posibilitatea implementarii unor proiecte de infrastuctura care sa acopere o arie geografica mai mare. Sunt unele domenii in care regionalizarea este clar benefica, dar sunt si lucruri inca insuficient clarificate.

Dl.Burulea a spus ca in dezbatere le este propusa doar ideea de regionalizare fara a avea elementele tehnice suficiente pentru a putea lua o decizie, iar comunitatile pot realiza singure proiecte clare de dezvoltare fara sa fie aceste regiuni incadrate intr-o lege fundamentala.

Dl.Costea Ciprian Dan, Presedintele Patronatului National Roman a spus ca procesul regionalizarii e clar ca se va realiza si ca nu exista cale de intoarcere, insa problema este in privinta costurilor pe care le presupune aceasta regionalizare deoarece acestea nu sunt cunoscute si trebuie sa iasa la iveala. Aceste costuri sunt importante in contextul in care Ministerul Finantelor a anuntat ca deficitul a luat-o razna in primele 4 luni si daca aceste costuri ale regionalizarii sunt extrem de mari nu este oportun ca acest proces sa aiba loc acum. A doua problema care se impune a fi rezolvata si la care patronatele asteapta un raspuns este in ce masura procesul de regionalizare ajuta societatile comerciale si in care latura a activitatii lor. Romania nu trebuie sa se bazaze numai pe fondurile europene, insa orice infuzie de lichiditate este binevenita si atata vreme cat sunt fonduri europene toti cei din sectorul privat vor fi si mai departe interesati sa le acceseze, dar se doreste ca in exercitiul bugetar 2014-2020, cu sau fara regionalizare, cu sau fara descentralizare, accesarea fondurilor sa fie mai usoara, sa nu se puna piedici beneficiarilor si sa nu fie pusi la perete de catre autoritatile de management. Acest lucru este legat intr-o oarecare masura si de regionalizare si de descentralizare, dar problema fundamentala pe care patronatele o ridica in atentia autoritatilor publice este debirocratizarea aparatului de stat. In acest context punctul de vedere al patronatelor este de a nu se crea aceste regiuni daca ele vor reprezenta doar inca un nivel al aparatului birocratic. A mai precizat ca aceasta reforma trebuie sa tina cont de parerea populatiei, sa nu fie o decizie exclusiv politica si ca pragul de 30% nu trebuie adoptat doar pentru ca sa avem un referendum validat.

Dl.Petricean a precizat ca la majoritatea dezbaterilor publice organizate prin proiect, s-a cerut simplificarea procesului tehnic de implementare si gestionare a proiectelor si fondurilor europene. Modul deficitar de implementare a proiectelor creaza probleme in atragerea fondurilor europene. Primarii din zona solicita sa aiba la nivel local persoane instruite si specializate pentru accesarea, implementarea, si gestionarea fondurilor europene. Degeaba sunt resurse la nivel local, daca nu sunt si specialisti care sa ajute cetatenii si institutiile locale in administrarea proiectelor si gestionarea fondurilor alocate acestora. Un impact pozitiv il pot avea fondurile alocate dezvoltarii activitatilor din agricultura, ramura care poate reabilita Romania din punct de vedere economic, dar trebuie asigurata coerenta programelor pentru acest domeniu.

Dl.Anghel a declarat ca in ceea ce priveste structurile de tip OIR, AM si altele, acestea au in componenta lor persoane care nu sunt foarte bine pregatite si care printr-un fel de sistem de autoprotectie incearca sa introduca suplimentar niste bariere, din aceasta cauza fiind amanate la plata o serie de proiecte iar altele respinse fara sa existe argumente, oferind exemplu un proiect scris de dansul pentru Consilul Judetean Satu-Mare pentru DGASPC, un proiect aprobat de altfel, insa cei doi experti care au facut o evaluare dupa aprobare au taiat banii pentru spatiul din proiect, lasand bani pentru pregatire, bani pentru utilaje insa i-au lasat fara spatiul unde sa le amplaseze. A mai oferit si alte exemple in acest sens. Are convingerea ca pe viitor aceste lucruri se vor indrepta si se va ajunge la o simplificare a birocratiei si la o pregatire suplimentara pentru ceea ce inseamna functionarii din structurile care gestioneaza fondurile europene. In ceea ce priveste primarii, acesta a mentionat ca in Maramures se fac 4 intalniri cu edilii locali in care se incearca sa ii invete pe acestia sau persoane abilitate din cadrul primariilor, ce inseamna fisa localitatii, ce inseamna documente strategice, ce inseamna urmatoarea transa de finantare si sa se adreseze acolo unde trebuie pentru sfaturi si asa mai departe, acest lucru este foarte probabil sa se intample si in Judetul Satu-Mare.

Domnul senator Pataki a mai precizat ca este foarte important ca sa se impuna un comision de succes firmelor de consultanta, nu sa vina sa faca un proiect doar sa-si ia banii, fara sa le pese daca proiectul a reusit sau nu. Aceste firme sa fie obligate sa pregateasca un om sau doi din primarie care sa conduca mai departe toate celelalte si sa asigure contract de asistenta sau de consultanta ulterioara pana la finalizarea proiectului. Altfel, ne alegem doar cu niste documentatii.A mentionat ca s-a intrat in discutia regionalizarii fara sa se discute cine cu cine sa faca regionalizarea si cum ar fi mai bine din acest punct de vedere. Conform legislatiei actuale, indiferent daca se modifica Constitutia sau nu, orice comunitate locala are dreptul la un referendum prin care poate sa decida unde vrea sa adere si unde nu. In iunie 2011, cand au aparut discutiile cu privire la regionalizare, mai multe consilii judetene au votat impotriva. O alta problema ar fi nu ca avem 30% prag la referendum, problema e ca avem 30% din ce? Si 50% din ce? Daca facem trimitere la capacitatea administrativa la nivel de judet, care e cum e, daca mergem sa intrebam acum de la somaj, de la pensii si de la statistica cati angajati sunt la nivel de judet si cati pensionari, primesc 3 cifre, daca aceste lucruri se comaseaza la nivel regional va dati seama cate cifre vom primi. In alta ordine de idei, cum se intelege regionalizarea “a la Dambovita”? ANAF-ul se pregateste sa fie transformat, sa nu aiba 41 de directii judetene ci 8 directii regionale, dar Marii Contribuabili se transforma in Directia Generala a Marilor Contribuabili si ramane la Bucuresti, mai pe romaneste peste 50% din taxele pe care le platesc patronatele raman la Bucuresti si tot 50% se impart la nivel regional. Nu este impotriva regionalizarii, am vazut pe pielea mea ce inseamna sa mearga un judet din Romania la Adunarea Regiunilor Europei, este prea mic ca si entitate. ADR-ul nu are personalitate juridica sa reprezinte regiunile, deci cumva trebuie rezolvata problema, dar necesita o dezbatere lunga, trebuie vazut daca se poate sa fie ceva eficient si ceva apropiat de oameni, ca noi intotdeauna uitam ca ei ar trebui sa fie castigatorii, nu o forta politica, nu un nivel administrativ. La ora actuala sunt 27 de ministere, nici ei intre ei, nu stiu care de ce raspunde, daramite sa se mai inteleaga la o masa si sa fie clar pentru toata lumea ce competente vin din cele 27 de ministere in jos. Noi trebuie sa avem ca obiectiv sa fim cat mai competitivi, macar pe perioada 2014-2020, dar asta ar insemna sa stam in dezbateri, sa fim aproape de finalizare pe toate programele operationale, altfel ne vom uita unul la altul pana in 2017.

Dl.Cristian Anghel a precizat ca Programul Operational Regional este cel mai accesat si iata ca modelul regional a functionat din acest punct de vedere. In al doilea rand, orasele sub 10.000 de locuitori, multe dintre ele au avut de suferit fiindca s-au transformat din comune in orase. S-a dorit transformarea din comuna in oras cu referendum local si in momentul respectiv au iesit de la SAPARD, nu au intrat in alt loc si au ramas pe afara, in plus au crescut taxele pentru cetateni.

Dl.Bojan Aurel, primarul comunei Bogdand cu o populatie de 3.200 de locuitori a intervenit in discutie precizand ca este foarte greu sa administrezi o comunitate cu salariile mici care sunt in prezent. Nu poate sa tina angajat un om care a terminat facultatea cu 688 de lei si sa-l specializeze pentru accesarea fondurilor. Acesta a declarat ca „acestea sunt problemele de la baza, care trebuie rezolvate. Vin legi care ne tot dau competente, dar fondurile pentru acestea unde sunt? Parca in tara aceasta toata lumea stie ce are de facut dar nimeni nu face ce ar trebui facut”.

Dl.Petricean l-a intrebat pe domnul primar Bojan cum vede din calitatea sa de conducator al comunitatii locale solutionarea acestei probleme, cum s-ar putea asigura sustenabilitatea primariilor din comunele mici?.

Dl.Bojan spune ca ar fi bine sa se descentralizeze la Cluj gestionarea proiectelor si nu la Bucuresti pe la ministere, insa personalul regiunii sa nu se suprapuna cu cel de la judete fiindca altfel nu s-a rezolvat nimic.

Dl.Anghel a lansat propunerea de a se face un act normativ prin care angajatii care lucreaza pe un proiect european sa fie platiti la un anumit nivel astfel incat sa fie evitata situatia in care se afla primarul din Comuna Bogdand. O alta propunere este sa se infiinteze un fond judetean care sa ofere cofinantare la proiecte, care sa-i sprijine pe cei care nu au posibilitatea de a se cofinanta decat sa ia un credit de la banca si sa impovareze comunitatea pentru nu stiu cat timp.

Dl.Petricean a adus in discutie descentralizarea intreband care ar fi avantajele competitive ale judetului Satu-Mare in vederea dobandirii unor competente care vor fi descentralizate si transferate la nivel regional? Sunt sanse ca Judetul Satu Mare sa dobandeasca competente regionale sau autoritatile vor lasa sa ramana toate competentele in capitala de regiune.

Dl.Cristian Sasu, Subprefect, este de parere ca Satu-Mare a avut, are si va avea in continuare institutii care vor ramane ca centru regional Satu-Mare. Cu siguranta, fiecare judet va cauta sa atraga cat mai multe sedii de institutii si probabil se va merge si pe aparatul institutiilor, pe profesionistii care sunt acolo.

Dl.Adrian Oros a spus ca circula tot mai multe informatii legat de modul in care se face controlul si supracontrolul la unele societati mai mici, avand in vedere ca economia satmareana este precara nu ar trebui omorati investitorii mici si mijlocii cu supracontroale, ci ar trebui sprijiniti pentru a putea mentine forta de munca activa.

Dl.Costea Ciprian Dan, a intervenit completand ca firmele private sunt hartuite de catre autoritatile publice din disperarea de a face bani pentru buget.

La incheierea conferintei, coordonatorul regional Stefan Petricean, a concluzionat ca obiectivele conferintei judetene au fost atinse, opiniile si punctele de vedere exprimate vor fi cuprinse in raportul conferintei, vor fi transmise la Bucuresti si a multumit tuturor pentru interes si participare.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design