Presedintele FEDERATIEI SINDICATELOR TRANSPORTATORILOR FEROVIARI din ROMANIA – Maxim Rodrigo Gabriel, raspunde unui membru de sindicat ce efecte are rectificarea bugetara din luna septembrie in minus cu 90.521 lei la CFR Calatori pe anul 2017. http://www.fstf.ro/?p=1908
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Echipa Centrului Regional Nord – Vest de implementare a proiectului „Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, a organizat, marti 22 iulie 2013, la Scoala gimnaziala din comuna Borod, jud, Bihor, o intalnire pentru promovarea dialogului social la nivel local si regional.

La dezbateri au participat 28 de persoane, reprezentand personal al partenerilor sociali și ai fermierilor.

Echipa centrului regional care s-a implicat in organizarea acestui eveniment a fost formata din: 

  • Stefan PETRICEAN, Coordonator regional

  • Constantin FLAUT-COPOS, asistent local comunicare si evenimente;

  • Daniela COPOS, asistent financiar si baze de date;

  • Anca JURCAU, asistent local formare si dialog social.


Minuta dezbaterilor de la Borod, marti 22 iulie 2013

La inceputul evenimentului local, coordonatorul regional Stefan Petricean a adresat un cuvant de salut persoanelor prezente la acest eveniment local organizat in Comuna Borod si a multumit d-lui Primar Sorin Sarca pentru sprijinul acordat la organizarea acestei intalniri. A facut prezentarea proiectului, domeniul de interventie – Dezvoltarea parteneriatelor si incurajarea initiativelor partenerilor sociali si societatii civile, aria de acoperire, obiectivele POSDRU, respectiv, Egalitate de sanse, Dezvoltare durabila si Abordare interregionala. A informat despre rezultatele obtinute prin implementarea proiectului in Regiunea Nord-Vest si a vorbit despre utilitatea dialogului social, in  special in mediul rural. A facut o succinta prezentare a beneficiarului – Confederatia Sindicala Nationala Meridian si a partenerulului – Federatia Sindicatelor Agricultorilor ”Fermierul”. A prezentat scopul si obiectivele proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, cofinantat din Fondul Social European. A adus la cunostinta participantilor ca s-a infiintat prin proiect si functioneaza Centrul regional Nord-Vest cu sediul in Baia Mare, strada George Cosbuc nr. 20, parter, iar pentru cei interesati datele de contact se gasesc in cartile de vizita distribuite. A precizat ca in acest centru membrii echipei regionale pot acorda consultanta in domeniul dialogului social si al dreptului muncii pentru persoanele si organizatiile interesate.

In continuare, dl.Flaut-Copos Constantin, asistent local organizare evenimente, a aratat ca dialogul social se poate dezvolta la un nivel calitativ superior doar prin colaborare interregionala si interinstitutionala. In Romania este nevoie sa se formeze o cultura a dialogului social care sa contribuie la solutionarea eficienta si neconflictuala a problemelor sociale si economice cu care se confrunta comunitatile. Autoritatea publica locala si cetatenii trebuie sa se informeze reciproc si sa se consulte permanent in procesul decizional, deoarece administrarea locala trebuie sa se faca in interesul general al cetatenilor comunei. In acest sens, cel mai bun instrument de identificare a problemelor, nevoilor si a cailor de rezolvare a acestora este dialogul social prin participarea actorilor relevanti la nivel local.

Anca Jurcau, asistent local formare si dialog social, a facut o scurta prezentare a rezultatelor obtinute prin activitatile de formare cuprinse in proiect. A continuat cu prezentarea succinta a modului de conlucrare si colaborare cu ceilalti parteneri de dialog social din regiune. A mentionat ca prin dialog social se pot identifica solutii de dezvoltare locala, de accesare a fondurilor europene in vederea dezvoltarii unor activitati economice necesare pe plan local.

In cadrul evenimentului cele mai relevante luari de cuvant au fost:

Dl. Doru Juca a multumit celor prezenti ca au dat curs invitatiei si a spus ca o tema de interes pentru comuna Borod este constructia de la mina Borod, care ar fi bine sa fie data in patrimoniu Consiliului Local pentru ca este o cladire care are un potential enorm. Dumnealui a precizat ca, desi au fost facute demersuri pentru ca aceasta constructie sa fie data in patrimoniu administratiei locale nu s-a ajuns la nici un rezultat, existand o problema cu terenul pe care aceasta este construita, care a fost concesionat de la persoane fizice si pentru care nu s-a platit concesiunea si nici nu li s-au dat terenuri in compensatie. Dl. Juca a spus ca ar dori sa beneficieze de ajutorul Confederatiei Meridian in rezolvarea acestei probleme.

Dl. Petricean a intervenit si a precizat ca problema imobilelor aflate in patrimoniul minelor este o problema generala, deoarece dupa ce minele sunt in insolventa imobilele de interes pentru comunitate nu mai pot fi date in patrimoniu administratiilor locale decat prin vanzare-cumparare. A dat exemplul companiei Remin Baia Mare, care se confrunta cu aceeasi problema, o mare parte din bunurile companiei fiind puse sub sechestru de catre AVAS Bucuresti si prin urmare procedurile sunt mult ingreunate, desi sediul companiei ar putea fi dat autoritatilor publice locale in compensatie cu datoriile pe care Remin le are catre acestea. Aceleasi probleme exista si in Baia Sprie, Satu Mare, Bistrita, Turt, Rodna, legislatia actuala ingreunand mult rezolvarea acestora. Dl. Petricean a subliniat ca ar fi pacat ca aceste imobile sa nu treaca in patrimoniul comunitatilor locale pentru ca altfel se degradeaza si ar fi bine sa le fie data o destinatie in folosul comunitatilor.

Dl. Fildan Valentin, seful de post a precizat ca a lucrat si in timpul functionarii minei de la Borozel, iar cu privire la cladirea in care a fost sediul minei a spus ca starea acesteia s-a degradat foarte mult din faza in care era functionala si pana in prezent, iar instituirea pazei dupa ce mina nu a mai fost functionala a fost tardiva. Dansul a fost de parere ca cel mai bine ar fi fost ca imobilul sa fie dat Primariei si sa fie utilizat pentru industria usoara, atragandu-se investitori si creandu-se astfel locuri de munca in zona. De asemenea, dl. Fildan a precizat ca fenomenul infractional nu a explodat in comuna Borod dupa inchiderea minei deoarece majoritatea fostilor angajati s-au indreptat spre agricultura sau spre industria usoara, dar sunt nevoiti sa faca naveta. Dansul a mentionat ca problema infractionalitatii apare in cadrul comunitatii de romi, predominand infractiunile minore, insa a ridicat si problema legislatiei in domeniu care este ineficienta si a dificultatii in incasarea amenzilor.

Dl. Petricean a intervenit in discutie spunand ca, in urma unei intalniri care a avut loc la Tinca, unde exista o comunitate foarte mare de romi, a constatat ca problemele acestora privind integrarea pe piata muncii sunt destul de grave deoarece pe de o parte societatea nu le ofera foarte multe, iar pe de alta parte ei refuza sa lucreze. Totodata, acestia se confrunta cu o problema specifica, rar intalnita in alte parti, si anume discriminarea pozitiva, romi de la Tinca solicitand sprinjin in eliminarea acestei discriminari deoarece de scoala si spitalul care au fost construite pentru ei ar putea beneficia si comunitatile romane si maghiare.

D-na Mihaela Tole a spus ca exista o discrepanta intre romii din zona Alesd, care sunt mult mai civilizati, si cei din comuna Borod care chiar daca ar avea posibilitatea sa lucreze nu vor deoarece se bazeaza pe ajutoarele sociale ei prefera sa fure sau sa cerseasca.

Dl. Petricean a sustinut ca nici atitudinea aceasta prea sociala a statului roman de a oferi bani fara munca nu e tocmai buna deoarece incurajeaza nemunca, iar aspectele sociale creaza o presiune foarte mare pe primarii deoarece acestea nu pot suporta din punct de vedere financiar atat cat trebuie sa dea pentru protectia sociala in comunitate.

D-na Mihaela Tole este de parere ca educatia copiiilor romi nu trebuie sa se faca prin integrarea acestora in clasele normale, deoarece acestia sunt marginalizati de restul copiiilor si se pierd, ci ar fi mai benefic sa se realizeze in clase speciale, asa cum a fost si scoala de la Alesd. Mai mult, un rol foarte important il au si parintii acestor copii care trebuie sa se implice mai mult in educatia lor.

D-na Butiri Ileana a facut o diferentiere intre modul in care sunt tratati copiii romi si adultii de etnie roma, spunand ca, in cazul copiiilor, discriminarea este facuta strict in functie de etnia acestora, fara sa se tina cont de capacitatile fiecaruia, iar in cazul adultilor se tine cont si de atitudinea acestora in societate, de faptul ca refuza sa munceasa si prefera sa cerseasca.

Dl. Venter Petru a sustinut ca cea mai mare vina cu privire la atitudinea romilor o au oamenii din jurul lor, deoarece li se face mila de romi si ii ajuta, cumpara de la ei bunuri furate deoarece sunt mai ieftine si dupa aceea tot ei se plang ca sunt victime ale infractiunilor comise de acestia.

Dl. Venter Petru considera ca oamenii genereaza problemele cu privire la romi incurajand furtul prin cumpararea bunurilor furate, si prin urmare solutia ar fi educatia cetatenilor. Dansul a mai spus ca exista mai multe categorii de romi: ciurari, lingurari, teglari, caldarari, aurari etc, intre care exista o mare diferenta, unii fiind oameni responsabili, care se ocupa de educatia copiiilor lor, si ca nu putem sa-i judecam pe toti in acelasi mod. Din pacate, foarte putini dintre romi mai practica mestesugurile amintite anterior. Dl. Venter Petru a mai precizat ca, dupa parerea dansului, decat sa fie irositi pe bani europeni pe proiecte sociale, de dezvoltare a resurselor umane, ar fi mai bine ca acestia sa fie investitti in infrastructura.

Dl. Petricean a intervenit precizand ca banii pe care ii da Uniunea Europeana sunt alocati pe segmente diferite, iar asociatiile, fundatiile reusesc sa-i atraga pe cei care ii sunt destinati scriind proiecte, iar cei care se ocupa cu infrastructura, cu initierea sau dezvoltarea unor afaceri, cu dezvoltarea comunitara nu reusesc sa depuna proiecte pe liniile de finantare prin care ar putea ei sa obtina fonduri europene. Mai mult, banii care se dau pe POSDRU nu pot fi folositi pentru dezvoltarea regionala (reabilitare de drumuri, cladiri, dotarea unor scoli etc) pentru ca fiecare au linii de finantare separate si din pacate foarte multe institutii nu au capacitatea de a elabora proiecte si de a gestiona fonduri europene, pierzand astfel foarte mult. Dl. Petricean a dat exemplul unei dezbateri pe agricultura care a avut loc la Bistrita in care agricultorii au spus ca nu ei sunt cei care au pierdut fonduri europene ci lor nu le ajung fondurile, ei au gestionat foarte bine proiectele dar banii sunt insuficienti pentru dezvoltarea agriculturii pentru ca UE sprijina agricultura de subzistenta. Agricultura ar trebui sa se dezvolte mult mai puternic prin asocierile intre agricultori, dar din pacate in zona Ardealului exista o mare reticenta la asociere, agricultorii asimiland-o cu colectivizarea. Dansul a mai spus ca marile fonduri europene se atrag prin GAL-uri, prin asocierile intre agricultori. Exista bani dar oamenii sunt reticenti.

D-na Maria Venter a spus ca in zona exista foarte multe persoane in varsta care au terenuri dar pe care nu le mai pot lucra si crede ca ar fi foarte bine daca ar exista asociatii care sa le ia in arenda si sa le dea o cota-parte din recolta.

Dl. Petricean a precizat ca trebuie ca oamenii din zona sa aiba initiativa, sunt ingineri agricoli care ar putea sa se ocupe de formarea unei asociatii si sa practice o agricultura eficienta. De asemenea, a dat exemplul zonei Carei-Petresti din judetul Satu Mare unde fostul presedinte de CAP a arendat foarte multe terenuri si face o agricultura performanta cum in putine locuri exista in Romania, iar oamenii sunt multumiti deoarece primesc cote de produse si chiar si bani. Din pacate, in multe cazuri si acolo unde exista forme de asociere acestea nu sunt functionale deoarece oamenii sunt reticenti, nu au incredere in eficienta lor. Dl. Petricean a mai dat exemplul unei dezbateri care a avut loc in judetul Satu Mare, in localitatea Racsa, unde s-a incercat realizarea unei asocieri deoarece erau foarte multi oameni care au fost in Anglia la munca si aveau bani cu care ar fi putut demara o afacere, dar nu s-a ajuns la un consens pentru ca exista o lupta intre agricultori cand ar trebui sa fie o competitie intre un grup de agricultori si fondurile care ar putea fi atrase.

Dl.Venter Petru a ridicat o problema in ce priveste asocierea si fondurile europene, si anume aceea a pietei de desfacere care este acaparata de comerciantii care aduc marfa din import si nu comercializeaza marfa romaneasca.

Dl. Petricean a explicat ca niciodata supermarketurile nu ar incheia contracte cu persoane fizice pentru ca nu le pot asigura cantitatea de marfa de care au nevoie, dar daca agricultorii s-ar asocia ar putea oferi cantitatea de marfa solicitata de catre marile lanturi de desfacere si ar avea o sansa in a-si vinde productia si atunci nu s-ar mai incheia contracte cu furnizori care aduc marfa din import. Dl. Petricean a mai spus ca la Suceava, persoanele care implementeaza in acea zona proiectul “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania” au facilitat, in urma unei dezbateri organizate impreuna cu presedintele Consiliului Judetean de la acea data, dl. Gheorghe Flutur, la care au fost invitati directorii de supermarket-uri si primarul orasului Suceava, ca 20% din marfa vanduta in supermarket-urile din Suceava sa fie furnizata de producatori autohtoni, acestia fiind insa asociati. Directorii de supermarket-uri au acceptat acest lucru, alternativa fiind ca producatorii autohtoni sa-si deschida tarabe in parcarile lor, varianta care nu ar fost favorabila pentru ei. Dl. Petricean a mai declarat ca in zona Moldovei, mai ales sudul ei, exista asociatii mari care au realizari bune si lucreaza eficient cu fonduri externe.

Dl.Groza Nicolae a intervenit spunand ca a vazut producatori care si-au distrus productia de rosii pentru ca nu au avut piata de desfacere, cu toate ca au avut suprafete mari cultivate cu rosii in urma asocierii.

Dl. Petricean este de acord ca in agricultura din Romania marea problema este desfacerea dar este de parere ca trebuie sa existe o planificare a ceea ce se produce pentru ca altfel se creaza supraproductie si oferta este mai mare decat cererea. Trebuie sa se ajunga la un echilibru intre cerere si oferta pentru ca altfel, daca oferta este mai mare decat cererea exista pierderi, iar daca cererea este mai mare decat oferta comerciantii se indreapta spre furnizorii care ii pot asigura cererea chiar daca sunt produse importate.

Dl. Groza Nicolae a adaugat ca pe langa aceste probleme mai exista si problema intermediarilor.

Dl. Petricean a spus ca aproximativ 80% din produsele de prima necesitate din agricultura sunt importate, iar marea problema este ca acestea vin nefiscalizate fiind imposibil agricultorilor romani care sunt inregistrati din punct de vedere fiscal sa le faca o concurenta loiala. A mai declarat ca agentii economici privati au solicitat sa se intervina pentru ei pentru a le usura povara fiscala, in special pentru IMM-uri si pentru demararea unei afaceri, pentru ca povara fiscala pentru munca este atat de mare incat daca nu se face evaziune fiscala sau nu se practica munca la negru sau la gri nu mai ies la liman cu activitatea lor.

Dl.Venter Petru a spus ca povara fiscala este foarte mare inca de la demararea unei afaceri cand, ca mic meserias, te obliga sa-ti declari norma de venit si sa platesti impozit de 16% desi inca nu ai realizat nici un venit si nici nu stii cat vei realiza sau ce cheltuieli de aprovizionare si administrare vei avea. Mai mult, dansul a fost revoltat de controalele efectuate de catre organele fiscale cand inca nici nu ai inceput bine afacerea.

Dl. Cacuci Ionel consilier local, a mai ridicat o problema legata de discrepanta care exista in valorile declarate in planurile de afaceri si cele realizate, fiind-ui neclar dupa care din aceste valori vor fi controlati.

Dl. Sarca Sorin a declarat ca in comuna Borod exista foarte multe proiecte dar de 6-7 luni nu au mai primit nici un ban, iar cheltuielile cu salariile trebuie platite. Nu isi pot continua activitatea, nu au cu ce sa faca investitiile.

Dl. Sarca Sorin a completat ca problema cu asocierile este ca oamenii se simt furati, se cumpara de la ei un produs cu un anumit pret si se vinde de 2,5 ori mai scump.

Dl. Petricean a precizat ca exista mari probleme financiare, bugetul Romaniei nu are resursele financiare necesare pentru a se face platile la termen si asta impiedica buna desfasurare a proiectelor in termenele prevazute. In momentul de fata se lucreaza la acte normative care sa vina si sa pasuiasca beneficiarii de fonduri europene si sa nu le perceapa penalitati pentru intarzierile la plata cauzate de ei. Din pacate, aceste intarzieri ale platii cererilor de rambursare vor influenta curajul pe care beneficiarii actuali de fonduri europene il vor mai avea in perioada 2014-2020 de a depune proiecte. Mai mult, in perioada 2007-2013 gradul de absorbtie a fondurilor europene este de aproximativ 21%, fiind sub cel inregistrat de tarile vecine Bulgaria, Ungaria si Polonia.

Dl. Cacuci Ionel a dat exemplul Austriei si Germaniei care au centre de colectare a produselor agricole, asigurandu-se astfel desfacerea produselor obtinute de agricultori, care de acolo se livreaza catre supermarket-uri.

Dl. Caba Petru a adaugat ca in alte tari statul se implica direct la colectare, fara a fi nevoie de asociere. Mai mult, legat de fondurile europene, dumnealui a mai spus ca nu este de acord cu atatea firme de consultanta care iau 10% din valoarea proiectului si ca aceasta consultanta ar putea fi acordata de stat si sa ia el banii acestia.

Dl. Petricean i-a multumit pentru participare primarului comunei Borod, dl.Sorin-Petru Sarca, si l-a invitat sa vorbeasca despre strategia de dezvoltare a comunitatii Borod si despre perpectiva comunei Borod.

Sorin-Petru Sarca, Primarul comunei Borod, a declarat ca a existat o strategie de dezvoltare a comunei, pe care a elaborat-o impreuna cu o mare parte dintre cei prezenti la dezbatere, strategie care a dat roade deoarece s-au materializat pana in prezent 6 proiecte din care 4 cu finantare europeana, unul cu finantare de la Banca Mondiala si unul cu privire la zonele miniere defavorizate. Proiectele sunt in curs de derulare, unul dintre ele este pe Programul Operational Regional, altul pe fondul European de Agricultura si Dezvoltare Rurala, exista proiectul de cadastru care este gratuit, proiectele realizate cu spijinul ANDZM (Agentia Nationala pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere). Dl.Sarca este de parere ca daca ai o strategie, ti-ai conturat punctele tari, punctele slabe , vei fi in masura sa intelegi ce trebuie sa faci pentru a rezolva problemele urgente ale comunitatii. Dumnealui a declarat ca au fost si dificultati deoarece prioritatile erau diferite pentru oamenii din comuna, dar dialogul care a fost intre oameni a dus la un rezultat pozitiv. In ceea ce priveste fermele, odata cu proiectele europene au existat foarte multi care au accesat finantare europeana, fie ca este vorba de programul Tineri Fermieri, fie ca este vorba de Ferme de subzistenta, dar problema mare este ca statul incurajeaza nemunca deoarece oamenii sunt descurajati de lipsa pietelor de desfacere. Mai mult, dl. Sarca a spus ca exista o competitie de bun augur intre oameni care este benefica pentru comunitate.

Dl. Petricean l-a intrebat pe domnul primar ce crede ca ar trebui modificat cu privire la legislatia actuala privind administratia publica pentru a veni in ajutorul administratiei publice locale.

Dl. Sarca a declarat ca desi se tot vorbeste despre descentralizare si despre regionalizare, a caror sustinator este, ii este teama ca se va ramane la acelasi stadiu. A precizat ca judetul Bihor este al cincilea contributor pe tara la bugetul de stat dar cand vine vorba de primirea fondurilor nu se mai tine cont de cat contribuie fiecare si crede ca daca s-ar constitui regiunile nu s-ar mai pierde fonduri si nu s-ar distribui in alta parte, iar cei care administreaza fondurile ar fi mult mai atenti. In ceea ce priveste fondurile europene, dansul a declarat ca acestea reprezinta o sansa pentru dezvoltare si ca au fost foarte atenti ca sa nu le piarda, insa considera ca nu este normal ca statul sa perceapa penalitati pentru intarzierea platilor ci ar trebui ca beneficiarii sa dea in judecata statul pentru ca nu plateste la timp sumele solicitate spre rambursare fapt care cauzeaza intarzierile la plata. De asemenea, dl. Sarca a mentionat ca exista foarte multe intarzieri la plata generate de actiunile in instanta care au loc pe parcursul implementarii unui proiect legate fie de licitatii fie de corectiile, penalitatile percepute de catre stat.

Dl. Suciu Nicolae a spus ca daca se trage linie beneficiarul e pagubit dar in acelasi timp si statul e pagubit pentru ca nu incaseaza impozite si taxe daca beneficiarul nu-si poate derula activitatea.

Dl. Petricean considera ca statul este o institutie abstracta daca nu judecam prin persoanele care au atributii in numele statului. Pana la urma neputinta se manifesta prin neputinta celor care sunt reprezentanti si conducatori din partea statului. Dl. Petricean a precizat ca nici domnul Presedinte al Consiliului Judetean Bihor nici domnul Prefect nu imbratiseaza regionalizarea in contextul vazut de la Bucuresti - centru de dezvoltare si capitala de regiune la Cluj-Napoca.

Dl. Sarca a punctat ca dezacordul Presedintelui Consiliului Judetean Bihor si al Prefectului este legat doar de capitala de regiune si a spus ca i se pare normal ca fiecare sa-si sustina judetul pe care il reprezinta.

Dl. Petricean a declarat ca ar fi buna descentralizarea daca s-ar merge in spiritul descentralizarii, adica de a aduce de la nivel de ministere nivelul decizional la nivel de regiune, pentru a nu mai fi nevoie sa se mai mearga la Bucuresti pentru orice problema de la nivelul regiunii. Exista inca o confruntare intre conducatorii administrativi ai judetului pentru a dobandi cat mai multe dintre competentele care vor fi descentralizate de la nivel de ministere catre regiuni.

Dl. Sarca a adaugat ca Bucurestiul nu doreste sa piarda unele competente, el este marele impediment al descentralizarii.

Dl. Petricean a declarat ca daca la ora actuala s-ar face referendum pentru modificarea Constitutiei nu ar trece deoarece cetateanul de rand nu a reusit sa perceapa castigul procesului de regionalizare si daca nu se va face o campanie de informare a cetatenilor cu privire la rolul regionalizarii si unde se va ajunge prin regionalizare nu vor reusi sa o realizeze decat prin asumare guvernamentala, dar cu conditia sa treaca modificarea Constitutiei prin referendum. Dansul este de parere ca nici macar cu cei 30% nu se va modifica nimic pentru ca lumea nu doreste sa se implice. Dl. Petricean l-a intrebat pe reprezentantul bisericii, care este un sustinator continuu a dialogului social in comunitate, cum vede legatura in Borod intre membrii comunitatii, institutiile publice, biserica si ce crede ca ar trebui sa se imbunatateasca intr-o comunitate avand in vedere ca este neutru din punct de vedere al vietii economice si legislative dar este implicat in aspectul social al unei comunitati?

Dl. Carol Ilies a declarat ca legatura pe care o are cu confratii este destul de buna dar exista si unele impedimente, cum ar fi Legea 167 care a fost emisa recent de guvernul Ponta legata de averea bisericii, care afecteaza bunul mers al bisericii, lucru care nu i se pare corect si este de parere ca ar fi trebuit sa se ceara consimtamantul cultelor religioase care traiesc in comunitate. Din aceasta cauza apar unele incidente legate de procesele pe care le are Biserica cu privire la retrocederea unor spatii care le apartineau.

Dl. Petricean a adresat urmatoarea intrebare: Ce credeti ca ar trebui facut intr-o comunitate ca sa fie cat mai putini saraci si cat mai putini oameni care sa intinda mana la Primarie dupa ajutor ca sa beneficieze de venitul minim garantat, astfel incat banii care se dau pe ajutorul social sa poata fi folositi de Primarie in alte scopuri pentru a sustine proiecte care sa fie in interesul tuturor?

Dl. Stancea Ghe. a spus ca nu doreste sa faca discriminare, dar majoritatea celor care beneficiaza de ajutoare sociale sunt romi si nu este de acord cu acest lucru deoarece toti cei care sunt sanatosi si au capacitatea sa lucreze pot sa-si faca o mica gospodarie, o mica ferma si sa nu traiasca de pe urma ajutoarelor sociale. Dar romii prefera sa faca multi copii si sa traiasca de pe urma alocatiilor primite de acestia si astfel statul roman incurajeaza nemunca prin venitul minim garantat pe care-l acorda.

Dl. Venter Petru a mai spus ca toate facilitatile, toate drepturile sunt acordate romilor.

Dl. Petricean a constat ca daca la bugetul local nu se aduna suficiente fonduri pentru a cofinanta proiecte, pentru a sustine aparatul propriu al Primariei, pentru a face tot ceea ce trebuie pentru comunitate, nici Primarul nu are rezultate si nici Primaria ca institutie nu poate sa se dezvolte, pentru ca economicul este motorul socialului.

Dl. Cacuci Ionel a reluat discutia cu privire la cladirea de la Borod, in care a fost sediul minei care ar fi un atu pentru comunitate, pentru autoritatile publice locale deoarece sunt spatii libere la suprafete de 300-400 m2 unde s-ar putea atrage agentii economici care sa creeze locuri de munca.

Dl. Petricean a subliniat din nou ca legislatia actuala din Romania creaza atatea probleme incat nu poti face pasi inainte cu privire la spatiile detinute de fostele companii miniere. Din pacate, cu toata bunavointa conducerii companiilor miniere si a administratiilor publice locale, acestea nu pot face nimic impotriva legislatiei care este la ora actuala. Legea insolventei este legea “banditismului” in Romania prin care s-a distrus toata economia deoarece odata ce o intreprindere a intrat in insolventa nici o firma de administrator judiciar nu lucreaza in interesul acelei intreprinderi. In prezent, se lucreaza la modificarea legislatiei dar din pacate este prea tarziu, deoarece raul facut nu se mai poate indrepta. In anii 1990-1991 premierul de la acea data a declarat ca industria Romaniei este un morman de fier vechi, toata lumea a imbratisat idea si am vandut industria la fier vechi in loc sa o facem performanta astfel ca am ajuns sa fim cersetorii si sclavii Europei. Dl. Petricean a mai spus ca daca nu se produce, nu se creaza plus-valoare, nu exista nici contribuabili la bugetul statului care sa sustina o crestere salariala, o protectie sociala sau chiar generarea de alte locuri de munca. Daca economia fost distrusa nu mai este cine sa contribuie la bugetul statului pentru ca angajatorul este principalul contribuabil. Din pacate romanii contribuie la PIB-ul altor state pentru ca toti specialistii din Romania merg gata formati, specilizati la cele mai mari institutii, universitati si companii din lume - forta de munca ce a fost pregatita de statul roman cu costuri mari. Dl. Petricean este de parere ca ar trebui ca statul roman sa-si schimbe optica si ca este strigator la cer sa se recunoasca public ca 40% din PIB-ul Romaniei este inghitit de eveziune fiscala in conditiile in care Guvernul Romaniei este condus de un procuror.

Dl. Cacuci Ionel a spus ca problema este la nivel mental, toata lumea cauta inavutirea rapida si acestea sunt consecintele si nu se iau masurile necesare.

Dl. Petricean a precizat ca de vina este legislatia care este prea permisiva, dand exemplul altor tari unde amenzile pentru nerespectarea legislatiei sunt atat de mari, atingand nivelul a 2-3 salarii, incat oamenii nu-si permit sa le plateasca si mai bine respecta legea. Pana la urma legislatia este cea care impune si civilizatia.

D-na Pantis Dana a adaugat ca ar trebui sa se impuna ca macar legislatia care este buna sa se respecte, dar nici macar aceea nu este respectata.

Dl. Cacuci Ionel a spus ca ar fi bine ca la nivelul comunei sa existe o scoala profesionala unde tineri sa mearga sa se specializeze in diferite meserii.

Dl. Petricean a mentionat ca la o sedinta a Pactului Social pentru Dezvoltare si Incluziune Sociala aproape 50% din elevii si studentii formati in regiunea nord-vest nu isi gasesc locuri de munca sau nu isi gasesc in domeniile pentru care au fost formati. Problema este ca daca o intreprindere mare are nevoie de forta de munca specializata intr-un anumit domeniu pana sa ajunga sa acea forta de munca sa fie scolarizata, specializata prin intermediul unei scoli profesionale intreprinderea se desfiinteaza si nu mai ai ce sa faci cu acea forta de munca. Dl. Petricean a mai adaugat ca au fost puse in aplicare legi care au distrus IMM-urile in loc sa incurajeze dezvoltarea lor, cand este bine stiu ca o mare parte din economie este sustinuta de acestea. De asemenea, a spus ca unul dintre obiectivele proiectului este de a culege tot ceea ce este benefic pentru a schimba legislatia, pentru ca atunci cand se dau legi si nu sunt consultati cei de jos, nu se tine cont de efectele pe care le are legislatia asupra cetatenilor, exista mare risc ca legea sa nu fie buna. Dl Petricean a aratat ca scopul acestei intalniri a fost de a se crea un mecanism local de dialog, care este necesar intr-o comunitate si care trebuie permanentizat. Prin dialog, informare si consultare reciproca intre cetateni si autoritatile locale, cetatenii pot participa la luarea deciziilor, la stabilirea prioritatilor comunitatii si la planificarea dezvoltarii locale.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design