Liderii Sindicatului pentru Unitatea Salariatilor CFR Calatori (SUS CFR Calatori) s-au intalnit luni, 9 octombrie 2017 cu Ministrul Transporturilor pentru a-i prezenta propunerile privind mentinerea profitabilitatii sistemului de transport feroviar de calatori de stat si masurile necesare corectarii disfunctionalitatilor sistemice ce erodeaza increderea pasagerilor care utilizeaza serviciile SNTFC CFR Calatori SA. La intalnirea de la sediul Ministerului Transporturilor, domnul Ion POPESCU - Presedintele CSN MERIDIAN, domnul Rodrigo Gabriel MAXIM - Presedintele SUS CFR Calatori, impreuna cu alti lideri ce reprezinta cei peste 3000 de membri ai SUS CFR Calatori, salariati ai SNTFC CFR Calatori SA, au inaintat si prezentat domnului Alexandru Razvan CUC – Ministrul Transporturilor o nota cu revendicari sindicale.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Centrul Regional Nord-Est, responsabil cu realizarea programului de activitati pentru implementarea Proiectului “Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania”, a organizat o Conferinta judeteana cu tema: “Dialogul social in contextul procesului de regionalizare”, care s-a desfasurat, vineri, 19 iulie 2013, la Sala de conferințe a Centrului de Resurse pentru Afaceri, din municipiul Vaslui, Str. Decebal, nr. 16.  

La eveniment au participat peste 160 de persoane, reprezentand institutiile deconcentrate judetene, administratia publica locala, organizatii sindicale si patronale, Grupuri de Actiune Locala, unitati de invatamant din jud. Vaslui, mass-media etc. 

Obiectivul conferintei a fost acela de a asigura un cadru de dezbatere si dialog social intre reprezentantii administratiei publice si partenerii sociali, pe teme ce privesc dezvoltarea durabila a judetului Vaslui, in contextul reformei administrativ – teritoriale demarate in cadrul procesului de regionalizare initiat de Guvernul Romaniei. 


Aspecte abordate pe parcursul dezbaterilor:  
  • Dezvoltarea regionala si fondurile europene in perspectiva 2014 – 2020
  • Politica Agricola Comuna a UE si impactul acesteia asupra agriculturii judetului Vaslui.  
  • Gazele de sist – oportunitate sau provocare pentru locuitorii judetului Vaslui
  • Situatia Sistemului Judetean de Gospodarire a Apelor 


Prezidiul conferinței a fost format din următoarele persoane:  

  • Ion Popescu, Presedintele CSN MERIDIAN
  • Dumitru Buzatu, Presedintele Consiliului Judetean Vaslui  
  • Andrei Puica, Subprefectul judetului Vaslui
  • Achim Irimescu, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale 
  • Costel Ichim, Federatia Agricultorilor FERMIERUL
  • Dumitru Fornea, consultant advocacy si concepte 

Moderator: Ion Albu, consultant dialog social 


Printre instrituțiile și persoanele care au participat la eveniment s-au numarat:  

Consiliul Judetean Vaslui, Institutia Prefectului Vaslui, Primaria Municipiului Vaslui, Sistemul de Gospodarire a Apelor Vaslui, Inspectoratul Teritorial de Munca, Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Vaslui, Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui, Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Vaslui, dl. Mircea Scutelnicu - Primarul com. Ghirceni, dl.Valerian Hriscu - Primaria Lipovat, dl. Liviu Pirciu - Primarul com. Viisoara, dna. Enache Andreea - consilier in cadrul Consiliului Judetean Vaslui, dl.Vasilica Barbu – Primarul com. Bogdana, dl. Aurel Puitel - Primarul com. Pogonesti, dl. Constantin Pintilie – Primarul com. Valeni, dl. Diaconu Temistocle - Primaria Padureni, dna. Silviana Bahrim – Primarul com. Vutcani, dl. Marius Ciocan - Primarul com. Pochidia, dl. Victor Popa - Primarul com. Dodesti, dl. Adrian Pantea - Primarul com. Botesti, dl. Vasile Rosca - Primarul com. Perieni, dl. Costica Stupu – Primarul com. Gagesti, dl. Gigel Galatanu – Primarul com. Cretesti, dl. Ionel Munteanu – Primarul com. Ciocani, dl. Puiu Vasile – Priamrul com. Vetrisoaia, dna. Alina Iuliana Munteanu – Primarul com. Grivita, dl. Petrica Simiuc – Primarul com. Todiresti , dl. Silvestru Cirjontu – Primarul com. Costesti, Primaria Osesti, dl. Alex Didel Hutu – Viceprimarul com. Delesti, dna. Popa Catalina – Consilierul Primarului com. Balteni, dl. Gabriel Voicu – Viceprimarul com. Cazanesti, dl. Titi Porosnicu – Viceprimarul com. Dimitrie Cantemir, dl. Nistor Dumitrache – Primaria com. Inesti, dl. Doru Agafitei – Primarul com. Miclesti, dl. Vasile Novac – Primaria Ivanesti, dl. Anton Costica Adrian – Primarul com. Vulturesti, dl. George Parlog – Primaria com. Ibanesti, dl. Fanica Dumitru – Primaria Arsura, dl. Mircia Vlasa – Primarul com. Pungesti, dl. Ionel Miliare – Primarul com. Berezeni, dl. Vasile Voicu – Primaria orasului Negresti, dl. Stefan Patrichi – Consilier, Directia pentru Cultura Vaslui, dna. Carmen Chitic - Garda Nationala de Mediu Vaslui, dna. Diana Rascanu – Cabinetul Parlamentar al deputatului Victor Cristea, dna. Mihaela Vlada – Director Executiv al Directiei de Sanatate Publica a Judetului Vaslui, dl. Acomi Titi – Presedintele Uniunii Judetene a Cooperativelor de Consum din Vaslui, dna. Isabel Bogdan - Casa Judeteana de Pensii Vaslui, dl. Costel Pintilie - Camera Veterinara Tutova, dl. Liviu Gandu - Colegiul tehnic “Marcel Guguianu” din Zorleni, dna. Olimpia Tanase, Liceul Tehnologic “Petru Rares”din Barlad, Liceul tehnologic “Ion Corivan” din Husi, dl. Arsene Gelu - Liceul “Stefan Procopiu” din Vaslui, dl. Camelia Badea – Liceul “Ion Mincu” din Vaslui, dna. Mihaela Ilie – Colegiul Tehnic ”Alexandru Ioan Cuza” din Barlad, dl. Artene Irimia - Colegiul Agricol “Dimitrie Cantemir” din Husi, dl. Gabriel Matei – Liceul Tehnologic “Nicolae Iorga” din Negresti, dl. Firicel Dobrea - Liceul Tehnologic “Petru Rares”din Vetrisoaia, dna. Luiza Scintei - Liceul Tehnologic SAT VLADIA, dna. Beatrice-Henriette Giugaru - Scoala Profesionala Speciala “Sfanta Ecaterina” din Husi, dna. Andreea Buhus – Colegiul Economic “Anghel Rugina”din Vaslui, dna. Petronela Sirbu – Liceul Teoretic “Emil Racovita”din Vaslui, dl. Remus-Adrian Mustatea – SC AQUAVAS SA din Vaslui, dl. Mihail Laurentiu Mihail - Centrul de Resurse pentru Afaceri Vaslui, dl. Danut Ciobanu - Monitorul de Vaslui, dl. David Dorelian – Redactor TV TOTAL, dl. Paul Boghiu, ofițerul pentru relațiile cu mass-media al Centrului Militar Județean (CMJ) Vaslui, dl.Caragata Valeriu - consilier la cabinetul Presedintelui Consiliului Judetean Vaslui, Maria Romascanu - Oficiul Judetean pentru Studii Pedologice si Agrochimice Vaslui, dl. Alin - Dan Trifu – Director al Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Vaslui, Asociatia “Grupul de Actiune Locala Podul Inalt”, dna. Andreea Scintei, Grupul de Actiune Locala Valea Racovei”, dl. Constantin Vasilache - Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Vaslui, dna. Daniela Chiper - Directorul Oficiului Judetean pentru Cadastru si Publicitate Imobiliara Vaslui, dl. Gheorghe Boca – Directorul Executiv al Directiei Judetene de Statistica Vaslui, dl. Rosca Florinel - Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor, dna. Ramona – Maria Mocanu, Director in cadrul Consiliului Judetean Vaslui, dna. Mirela Dinu - Prim Grefier, Tribunalul Vaslui, dl. Cezar Anton - Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare Vaslui, dl. Axinte Aliosa – Clubul Sportiv “Viitorul Vaslui”, dl. Stefan Craciun – Clubul “Prietenia” din Vaslui, dna. Madalina Maria Nistor – Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui, dl. Ciprian Marzac – consilier deputat Ana Birchall, dl. Daniel Budaca – Structuri Teritoriale pentru Probleme Speciale, dl. Ionel Bunea - Directia pentru Agricultura a Judetului Vaslui.


Minuta evenimentului:

Domnul Ion Albu a prezentat contextul in care se desfasoara conferinta – dezbaterile la nivel national pe tema reformei administrativ – teritoriale demarate în cadrul procesului deregionalizare initiat de Guvernul Romaniei. Pana acum, subiectul regionalizarii s-a dezbatut doar la nivel de principiu. Discutiile pentru stabilirea conceptului de adaptarea a structurilor administrative la acest proces vor fi mult mai dificile. Regionalizarea nu presupune abordarea unor probleme de natura administrativ-teritoriala, ci si clarificarea modului in care se va finanta proiectele de infrastructura, fie ca este vorba de infrastructura de transport, de sanatate, educatie, etc  

Judetul Vaslui se afla undeva la jumatate, atunci cand ne raportam la populatie si teritoriu, insa are mult de recuperat in ceea ce priveste dezvoltarea economica. Acest aspect ar trebui sa reprezinte principala preocupare a autoritatilor locale in dezbaterile politice pe tema regionalizarii, astfel incat sa fie posibil constientizarea Guvernului Romaniei cu privire la obligatiile pe care le are fata de regiunile mai sarace ale tarii. 

Subprefectul judetului Vaslui, dl. Andrei Puica, a salutat participantii, precizand ca tema dialogului social este una de actualitate, la fel cum este si dezbaterea politica si civica pe tema procesului de regionalizare. Dialogul social a fost uitat in perioada 2010 – 2012, de aceea este foarte important ca acesta sa fie functional și autentic. S-a aratat satisfacut de faptul ca la conferinta sunt prezenti persoane ce reprezinta diverse domenii: transporturi, educatie, cultura, sanatate, protectia mediului, etc  

Domnul Dumitru Buzatu, Presedintele Consiliului Judetean Vaslui, considera ca procesul de regionalizare trebuie pus in discutie, pentru ca asa cum s-a vazut, inca de la inceputul lansarii acestei initiative politice, au existat pozitii diferite. “Dupa cum stiti, eu nu am fost niciodata un mare adept al regionalizarii. Nu am fost niciodata si nici nu cred ca am sa ma schimb foarte repede.”, a spus domnul Buzatu. Domnia sa nu pretinde ca opinia sa personala cu privire la regionalizare sa fie insusita de toti oamenii. Sunt persoane pro si contra acestui proeces. In asta consta esenta dezbaterii. O schimbare radicala de tipul celei propuse prin reforma administrativ-teritoriala, ne afecteaza pe toti, indiferent de locul in care traim. Din acest motiv, atunci cand auzim de regionalizare, prima reactie este de crispare. Stim ca intodeauna reformele administrative nu au dus la rezultate semnificative pentru regiunile care sunt mai slab dezvoltate din punct de vedere economic. De aceea a aparut aceasta reactie in judetul Vaslui, si nu numai aici, in judetele care s-au simtit amenintate. Trebuie sa ramanem calmi. Sa analizam toate coordonatele acestui plan de reorganizare administrative-teritoriala, cu toate implicatiile acestei schimbari. Sa incercam sa compensam cu masuri pozitive, tot ceea ce poate fi negativ intr-un asemenea plan si prin dezbateri, pas cu pas, sa ajungem la un final care sad ea satisfactie tuturor.

Domnul Achim Irimescu, Secretar de Stat in Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a prezentat unele aspecte referitoare la rolul agriculturii in dezvoltarea durabila a judetului Vaslui. La prima vedere s-ar putea pune intrebarea ce are agircultura cu aspectele sociale? Politica Agricola Comuna a Uniunii Europeana are si obiective sociale care se adreseaza nu numai cetatenilor din mediul rural dar si celor din mediul urban. Sa nu uitam ca agricultura vizeaza si industria alimentara, partea de comercializare a produseleor alimentare si nu in ultimul institutiile de suport social cum ar fi case de copii, azile de batrani, adaposturi pentru oamenii strazii, etc. Ca urmare este foarte important sa vedem ce poate face agricultura pentru dezvoltarea Romaniei.

Scopul guvernarii trebuie sa fie ridicarea nivelului de trai al populatiei, fie ca vorbim de mediul urban sau rural. In perioada 2007 – 2012 s-au cheltuit 250 milioane de euro in primii ani, dar am ajuns la 10 miliarde de Euro prin Politica Agricola Comuna si 5 miliarde de euro la Guvernul Romaniei. Astfel, avem deja 15 miliarde de euro cheltuiti pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Daca zburam cu avionul deasupra Romaniei, putem observa ca in mare parte suprafetele sunt cultivate si am avem productie buna. Orice sector care inregistraeaza cresteri contribuie direct sau indirect la bunastarea populatiei. 

Cu privire la problema banilor, am ajuns ca prin cresterea absorbtiei, pentru ca nu din 2007 au fost bani cheltuiti, sa fim astazi in sitautia de a transfera 3 miliarde de euro pentru dezvoltare rurala. Acestia sunt bani foarte multi daca ar fi sa facem o comparatie cu ceea ce se intampla in ministerul agriculturii pana la aderarea la UE. Pana in 2007, bugetul alocat agriculturii nu depasea 300 de milioane de euro. Se observa ca avem o crestere de 10 ori cu privire la fondurile destinate agricuturii si dezvoltarii durabile. Aceasta cifra vorbeste de la sine si reflecta o imbunatatire pe ansamblu a situatiei din agricultura. Inca avem probleme in ceea ce priveste dotarea cu utilaje a fermierilor romani. La acest capitol stam pe ultimul loc in UE. Spre comparatie la 100 de ha, Polonia are 9,5 tractoare, Romania 1,4. Nu ne comparam cu Austria pentru ca suntem in zona viselor.

Agricultura nu se mai poate face cu calul si caruta. Agricultura fara tehnica noua, cercetare si inovare, nu poate sa evolueze si sa asigure cel putin autosuficenta, adica consumul national de produse agroalimentare.  

Revenind la aspectele financiare, perspectivele Romaniei sunt bune si pentru perioada 2014-2020. Vom avea circa 20 de miliarde de euro, bani alocati numai prin bugetul european. Pe perioada 2007-2014, au fost alocati doar 14 miliarde de euro, deci o crestere de 6 miliarde de euro. La acesti bani, se adauga alocatiile anuale din bugetul national de 700 – 800 milioane de euro. Facand calculul se poate observa ca se ajunge la 25 de miliarde destinate agriculturii Romaniei pentru perioada mai sus mentionata.

In ceea ce priveste reorganizarea administrativa, institutiile din sector sunt practic regionalizate. Agentiile de Plati au structuri regionale, la nivel de judet, la nivel local. Intr-un fel, putem spune ca suntem pregatiti. Totul insa trebuie sa fie cantarit pentru ca o decizie pripita nu poate dacat sa bulverseze. In tari ca Franta sau Portugalia, s-a ajuns la situatii nedorite pentru ca s-au luat decizii pripite. 

Programul pentru Dezvoltare Rurale 2014-2020 trebuie conceput si transmis Comisiei Europene pana la sfarsitul anului. Din pacate, noi sesiuni de lansare a proiectelor nu vom mai avea decat din 2015 deoarece Comisia Europeana este foarte aglomerata si nu va putea sa ne dea aprobarile necesare decat la sfarsitul anului 2014, inceputul anului 2015. Daca urmariti situatia exacta a Programului de Dezvoltare Rurala, observati ca avem o sesiune pe masura 211 fermele de familie care este in desfasurare, pana la sfarsitul lunii septembrie este sesiune de depunere a proiectelor. Cu 58% rata de absorbtie a fondurilor pe dezvoltare rurala fata de 33 % pentru dezvoltare regionala, putem spune ca stam destul de bine fata de alte programe operationale. Totusi, chiar si asa, suntem sub media europeana care este de 66%. In fata noastra sunt italienii iar dupa noi, doar bulgarii.

Avem de lucrat foarte mult pentru imbunatatirea celor doua mari componente de care depind absorbtia fondurilor europene. Cea mai importanta – lipsa fondurilor de cofinantare a beneficiarului. Anul trecut am anulat contracte de 300 de milioane de euro pentru ca beneficiarii nu au bani sa se cofinanteze. Aici propunem aprofundarea unor discutii cu bancile in sensul de a urma unele modele de finantare si garantare ce exista deja in unele state membre. De exemplu, in Franta sau Germania, fermierii beneficiaza de credite cu dobanda de 3-4% comparativ cu 12% cat este in Romania. In conditiile in care prin bancile din tara, in perioada urmatoare se vor rula 3 miliarde de euro ce vor presupune niste comisioane substantiale, ar fi cazul sa se vina cu o oferta din partea acestora pentru imprumuturile necesare cofinantarii proiectelor pentru agricultura si dezvoltare rurala.  

Bancile nu agreeaza inca ideea impunerii unui plafon privind dobanzile la creditele pentru cofinantarea proiectelor, insa argumentul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ca fondurile anuale rulate prin banci sunt si vor fi subtantiale, va trebui sa contribuie la o schimbare pozitiva de atitudine in ceea ce priveste dobanzile pentru beneficiarii de fonduri alocate prin PAC, astfel incat sa se poata cofinanta mai usor viitoarele proiecte si sa nu mai pierdem sumele alocate tarii noastre.

Orice euro adus de la Bruxelles in Romania, inseamna locuri de munca suplimentare, inseamna bunastare, nu doar pentru mediul rural ci pentru toata tara. Aceasta ar fi prima componenta. Partea de cofinatare este principala cauza a unei absorbtii slabe in Romania. A doua componenta este legata de complexitatea programelor si mentalitatea beneficiarilor. Din pacate, perioada comunista a omorat initiativa privata. Chiar daca dai unui om 50000 de euro sa faca un proiect, vei avea surpriza sa vezi ca persoana respectiva nu stie ce sa faca cu banii. De aceea este important sa reusim cu aceste proiecte sa schimbam mentalitatea beneficiarilor nostri. De asemenea, trebuie sa schimbam mentaliatea administratiei care considera ca banii sunt ai nostri, cand de fapt banii acestia sunt dedicati beneficiarilor, administratia avand rolul de a veghea daca sunt cheltuiti in mod legal. Inca mai avem de lucrat cu mentalitatea functionarilor nostri. Ne-a ajuns la ureche zvonuri ca in unele judete, angajati din cadrul administratiei solicitau pentru aprobarea unui proiect 20 %. Bineintelesc ca acolo unde-i prindem, ii dam imediat afara dar asta nu este suficient.

Datorita franelor si excesului de zel din unele agentii de plati nu reusim sa absorbim la nivel optim fondurile europene. De exemplu, dna. Grapini, Ministrul Turismului spunea ca in perioada de depunere a cererilor pentru plati, la APIA Timisoara, oamenii stau in ploaie, iar in sediu, salariatii picior peste picior la cafea. Maniera asta de ati bate joc de oameni nu trebuie sa fie acceptata. Este foarte important sa constientizam aceste aspecte si sa ne corectam greselile.

Pe langa acestea, ar mai fi si problema consultantilor: au cunostinte reduse, s-au trezit peste noapte ca au devenit consultanti, iar experienta lor redusa a contribuit semnificativ la esecul unor proiecte. De multe ori, atunci cand se intentioneaza elaborarea si implementarea unui proiect, toata lumea pierde, mai putin consultantul. Acesta este motivul pentru care, pe viitor, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurarle, va urmari cu deosebita atentie daca consultantii din proiectele cu finantare europeana indeplinesc conditiile necesare pentru acordarea de consultanta de specialitate.  

Domnul Ion Albu, consultant dialog social si activitati sindicale, precizeaza ca dezbaterile organizate in prima jumatate a anului curent, in cadrul Proiectului: "Imperuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania", au introdus pe agenda publica si problema regionalizarii, atat din punct de vedere al oportunitatilor, dar mai ales din perspectiva provocarilor pentru comunitatile locale din diverse Regiuni de Dezvoltare ale tarii. Domnul Presedinte al Consiliului Judetean Vaslui s-a pozitionat de la inceput ca un adversar al acestei idei. Participantii sunt interesati sa afle care este viziunea dumnealui cu privire la dezvoltarea judetului in anii ce vor veni.

Domnul Dumitru Buzatu, Presedintele Consiliului Judetean Vaslui, a facut cateva aprecieri cu privire la acest subiect. Agricultura in judetul Vaslui este un dat. Noi ne-am nascut cu agricultura. Devenim maturi cu agricultura. Pentru dezvoltarea unei judet insa, nu este suficient sa ne bazam doar pe aceasta resursa,care desi este foarte importanta, nu poate sa creeze locuri de munca suificiente pentru toti locuitorii judetului. Trebuie sa incercam sa devenim un judet industrial. In Vaslui au fost multe intreprinderi care nu au avut o istorie indelungata, ceea ce a facut ca acestea sa nu reziste prea mult pe piata dupa ce ordinea sociala s-a schimbat in 1989. Fara dezvoltare industriala, locuitorii judetului vor fi
in permanenta expusi la somaj si lipsa de oportunitati. Sectorul agricol este foarte importanta, este destul de bine tratat din punct de vedere politic si implicit al ajutorului financiar, numai ca pe termen lung, dependenta de subventii se poate dovedi a fi riscanta. Din acest motiv este necesar sa gasim tipul de activitati care sa ne permita o dezvoltare continua pe termen cat mai lung, fara sa fie nevoie sa apelam la subventii. A ne margini doar la un domeniu care ne este la indemana, nu poate fi un lucru bun pentru dezvoltarea acestui teritoriu. 
 

Domnul Ion Popescu, Presedintele Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN, a tinut sa precizeze faptul ca la conferinta particpa unul dintre cei mai mari specialisti pe probleme de agricultura din Romania, datorita faptului ca subprefectul judetului Vaslui, la ultima vizita pe care a facut-o la sediul confederatiei, a solicitat acest lucru. In prezidiu si in sala sunt specialist din diferite domenii: agricultura, invatamant, resurse minerale, gospodărirea apelor, etc. Nu am venit intamplator in judetul Vaslui. Experienta noastra acumulata de-a lungul timpului cu privire la managementul resurselor naturale ne-a permis sa introducem constant in dezbateri acest subiect, care in cazul judetului dumneavoastra, este mai mult decat de actualitate. Pe unde am fost, greu am scapat pentru ca sunt intrebari multe puse de participanti. Este bine sa fac mentiunea ca in organizarea unui asemenea eveniment, daca nu exista suflet, daca nu exista cunoastere, daca nu ne informam corect, daca nu avem rabdare in consultare, daca nu avem armonie in discutii, daca nu avem echilibru in abordare, plecam cum am venit. Noi va stam la dispozitie, pentru a asculta si transmite mai departe problemele pe care le ridicati. Suntem o organizatie implicata, prin intermediul federatiilor sindcale afiliate, in diverse domenii de activitate.

Domnul Achim Irimescu, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Nu doresc sa-l contrazic pe domnul presedinte al consiliului judetean. Este adevarat ca nu ar fi scopul ca agricultura sa devina cel mai important sector economic din judetul Vaslui si din Romania in general, dar daca tineti cont de cateva lucruri, veti putea constanta ca ar fi bine sa ne concentram pe agricultura, ca pe una dintre oportunitatile pe care le are Roamnia. Daca va uitati pe datele Organizatiei Mondiale pentru Alimentatie, cererea pentru produse agricole se va dubla pana in 2050. Pe fiecare z ice trece, resursele naturale, apa si terenuri se reduc, deci mancarea va devein din ce in ce mai scumpa. La Consiliul de Ministri de la Bruxelles, s-a spus ca fara bombe nucleare s-a dovedit ca se poate trai dar fara mancare nu. Cine va produce in viitor mancare, va avea un rol important. De ce credeti ca vin arabii sau alti straini in Romania ca sa investeasca in agricultura. Ei au inteles mult mai bine decat noi acest lucru pentru ca loi ne avem ca un dat. Punem graul si a crescut. Avem noroc de un an bun de la Dumnezeu s-a rezolvat problema si avem productia si mancarea asigurate, dar ganditi-va ca sunt state care nu au pamant arabil sa-l cultive si atunci pentru noi la minister nu a fost o surpiza sa ne intalnim cu oameni din statele arabe care sa doresca sa cumpere zeci de mii de hectare agricole. Chiar s-au oferit sa vina sa construiasca sisteme de irigatii, ca noi in contrapartida sa le dam pentru 20 de ani, grau, porumb, etc  

Pana aici s-a ajuns. In zonele de pe planeta in care se confrunta cu dificultati in procurarea hranei, ei au inteles mult mai bine decat noi. Sper sa nu ajungem in situatia sa depindem de importurile masive de alimente. Desi avem potential mare pentru productia de carne de porc, 50%  se importa. Nu va spun ca datorita evaziunii fiscale, noi desi avem productia de legume fructe care acopera necesarul, importam 70% din fructele si legumele pe care le consumam. Nu este bine. Avem resurse si ne batem joc de ele. De aceea este foarte important ca fiecare judet sa-si intareasca foarte bine potentialul, pentru ca prima problema va fi cea sociala, pornita de la disponibilitatea alimentelor. Cand se va ajunge ca mancarea sa reprezinte peste 80% din veniturile unei familii atunci vor fi mari probleme. Inca nu suntem acolo, dar datorita evolutiilor la nivel mondial, in special cresterea populatiei, va trebui sa utilizam mult mai bine si eficient resursele pe care le avem.

Nu trebuie sa facem prea multe pentru a ne transforma dintr-o tara net importatoare de produse alimentare, asa cum suntem acum daca ne uitam la statisticile privind comertul exterior, intr-o tara autosuficienta sau chiar exportatoare. In fiecare an platim 700-800 de milioane de euro pentru produsele alimentare importate.  

Media multianuala la productia de grau in Romania este de 3 tone, in Germania 5-6 tone. Ei frecvent pot sa obtina pana la 10 tone grau/ha. Avem posibilitatea ca prin investitii ce nu sunt faraonice, de exemplu prin intermediul fondurilor puse la dispozitia Romaniei de UE, sa crestem productia si nivelul de trai din zonele rurale. Pentru aceasta este nevoie insa de un efort comun, in care rolul autoritatilor publice locale este deosebit de important. 

Domnul Dumitru Buzatu, Presedintele Consiliului Judetean Vaslui – sunt convins ca agricultura reprezinta un sector deosebit de important dar asta nu inseamna ca trebuie sa neglijam dezvoltarea industriala. 

Domnul Gheorghe Gavrila, Presedintele Federatiei APEHID – va rog sa observati ca aproape intodeauna resursele natural sunt enumerate de fiecare data, dar se scapa una: apa. Judetul Vaslui chiar are niste probleme legate de apa. Presedintele consiliului judetean spunea ca agricultura este un dat. Eu spun ca la Vaslui apa este o mare problema. In primul rand, trebuie aduse in atentie posibilitatile pe care le are judetul Vaslui la asigurarea resurselor de apa pentru aprovizionarea populatiei. Nu intamplator, am subliniat in prezentarea mea, faptul ca din cele 458 de localitati din judetul Vaslui, doar 84 de localitati au sisteme centralizate de aprovizionare cu apa. Din acestea, doar 26 de localitati au si sisteme de canalizare. Aceasta inseamna ca in judet exista un real potential de poluare a acestei resurse vitale. La nivel national, gospodarirea apelor este asigurata de 10 000 de persoane. La nivelul judetului Vaslui foarte putini. Pe o lungime de retea hidrografica de 2168 de km, daca veti imparti la numarul de agenti care trebuie sa vegheze la pastrarea acestei resurse deosebit de importante, se poate observa ca un agent trebuie sa supravegheze 70 de km de curs de apa. Va spun ca nu o poate face, pentru ca nici bicicleta nu are. Situatia economica a tarii nu ne permite sa alocam fondurile necesare pentru gospodarirea optima a sistemlui hidrografic, dar pentru un judet ca Vaslui ar trebui ca sa fim mult mai atenti pentru ca sursele de alimentare cu apa sunt preponderant subterane. Din 46 de surse de apa 45 sunt subterane. Pentru a se asigura in judet o agricultura in continua dezvoltare, trebuie sa aiba neaparat in vedere securitatea aprovizionarii cu apa. Din totalul de aproximativ 100 milioane de metri cubi de apa ce pot fi stocati in acumulari, doar 7 % sunt disponibili pentru irigatii. In judetul Vaslui sunt 220 km de diguri, care in mare parte au rol de regularizare, iar unele dintre acestea indeplinesc functia de aparare impotriva inundatiilor. In perioada 2005-2013, 16 000 ha din judetul Vaslui au fost afectate de inundatii, 293 de localitati, 723 de case.

Oamenii considera de regula, ca activitatea de gospodarire a apei inseamna a lua apa din natura si a o livra la robinet. Calitatea apei este foarte importanta. Foarte multa lume nu realizeaza ca spalarea masinii in rau sau deversarea unor substante utilizate in menajul casnic, afecteaza parametrii calitativi ai acestei resurse naturale vitale pentru viata oamenilor. 

Auoritatile locale si judetene, trebuie sa tina cont atunci cand adopta masuri cu privire la agricultura si de opiniile specialistilor in domeniul gospodaririi apelor.  

Domnul Costel Ichim, Federatia Agricultorilor FERMIERUL - Ne propunem prin acest proiect sa coboram dialogul social la nivel rural. Dupa cum stiti, pana acum nu avem reglementat un cadru institutional privind dialogul social in mediul rural. In comisiile de dialog social la nivel judetean nu intodeauna se discuta problemele reale ale comunitatilor. Se periaza o institutie, dar se evita discutiile la obiect ce privesc diverse sectoare de activitate.  

Dezvoltarea judetului vine de la sate. Daca satele mor, ce mai ramane? Sunt probleme inca cu restituirile. Proiectele au stagnat. Cum vom putea sa mentinem tinerii sa munceasca sis a traiasca in zonele rurale? Solutiile trebuie sa fie gasite prin consultare de jos in sus. Numai asa pot fi insusite de toate partile. 

Domnul Achim Irimescu - doresc sa reactionez la ceea ce s-a spus despre gospodarirea apelor. Agricultura este cel mai mare consumator de apa din lume. Abordarea poate fi destul de complexa. Gestionarea sursei de apa este foarte importanta. La seceta trebuie sa venim cu soiuri rezistente si cu crestere rapida. Seceta se instaleaza de obicei in lunile iulie-august, daca ai soiuri performante, se pot evita pagubele produse de o eventual seceta. Ne putem gandi si in Romania la perdelele de protectie, ca o masura de protective impotriva secetei.

Cipru are cateva ploi pe an, dar si-au construit unele dintre cele mai mari baraje din Europa pentru stocarea apei. Se vorbea de inundatii…cine ne opreste sa construim lacuri de acumulare. Turcii si-au propus sa construiasca 1000 de lacuri de acumulare, din care 500 sunt deja construite, pentru protectia impotriva inundatiilor si a secetei. Sunt solutii dar trebuie o colaborare interinstitutionala pe termen lung.   

Domnul Andrei Puica, Subprefectul judetului Vaslui - Nu am avut seceta nu am avut inundatii si totusi in raportarea pe care am trimis-o Ministerului Afacerilor Interne, numai in perioada mai-iunie am avut 5000 de ha afectate de inundatii. Domnul Gavrila vorbea despre irigatii. Anul acesta in perioada mai – iunie, 5000 ha de cultura au fost afectate de inundatii. S-a facut referire la canale de irigatii, canale de desecare, reprezentantii Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare si de la Gospodarirea Apelor care sunt in sala, precum si primarii, pot sa confirme cu nu prea exista asa ceva sau daca exista, canalele de desecare sunt colmatate. In completarea a ceea ce spunea dl. Ichim – daca le spunem primarilor din sala ca trebuie sa facem pentru agricultura si dezvoltare rurala, ne vor spune ca au doar cinci oameni in primarie. Cu acestia se asigura servicii de asistenta sociala, Legea 165, Registrul Agricol, mai vin si atributii cu privire la Camerele Agricole, etc. Pe ce resurse umane se pot baza? Noi am transmis si transmitem la Bucuresti, pentru fiecare minister de resort, problemele cu care ne confruntam, in speranta ca se va veni cu solutii pentru rezolvarea acestora, mai ales in plan financiar. Din pacate nu prea s-au gasit. Este adevarat insa, ca in fondurile pentru plata ajutoarelor sociale au fost asigurate la timp dar mai departe de acest orizont nu prea stim ce este de facut.

Domnul Vasile Puiu, Primarul com.Vetrisoaia - Am vazut ca s-au abordat problemele institutiilor publice locale, ale fermierilor. Asa cum spunea si domnul presedinte Buzatu, judetul Vaslui este eminamente agricol. O agricultura moderna nu se poate face fara existent unor capacitate industriale moderna. S-a vorbit despre accesarea fonsurilor europene, in special pentru proiecte pe domeniul agricol. Aceste fonduri sunt foarte greu de accesat, in special de catre tinerii fermieri, care la inceput de drum nu au posibilitati financiare si se zbat in a comasa terenuri si a areda pe la diferiti proprietari. Sunt fermieri care lucreaza intre 100 – 500 de ha, care nu au accesat pana la ora actuala niciun fel de finantare european deoarece atunci cand doresc sa o faca sunt diferite obstacole. Sunt insa probleme si mai grave. Cei care au accesat fonduri europene, implementeaza la ora actuala proiecte europene si raman fara obiectul muncii, si ma refer aici la pamant. Ni se cumpara pamaintul si Statul Roman nu ofera nicio lege de protectie pentru fermierii romani. Sunt fermieri in comuna Vetrisoaia care au accesat fonduri europene, dar proprietarilor de la care au arendat terenul au vandut suprafata respectiva, astfel incat dupa expirare contractului de arenda, fermierii romani raman cu tractoarele dar nu mai au ce face cu ele. Trebuie sa facem ceva si pentru fermierul roman. Trebuie create fonduri pentru achizitionarea terenurilor. China pune la dispozitia cetatenilor sai fonduri pentru a cumpara terenuri si a face investitii in alte tari. De aici vin banii investitorilor straini. Avem terenuri agricole de foarte buna calitate comparative cu Spania sau Portugalia dar nu se doreste ca si la noi sa se faca agricultura performanta. 

Cu privire la rezervele de apa, chiar in raza comunei Vetrisoaia avem doua astfel de baraje, dar pentru ca s-a dat o lege prin care barajele trebuie sa fie goale,acestea nu sunt utilizate desi nu prezinta nicun fel de pericol in caz de viituri. Se spunea la un moment dat despre lucrile de descare realizate in timpul lui Ceusescu. Asa cum au fost, bines au rau facute, la ora actual sunt nefunctionale, in timp ce institutii din judetul Vaslui vin si ne cer noua primarilor sa le spunem cine sunt beneficiarii pe terenurile respective, pentru a le putea lua banii, desi nu au facut nimic pentru ei.

Referitor la sistemele de irigatii, in judetul Vaslui au fost peste 23 000 de ha irigate. La ora actuala mai functioneaza ceva pe Valea Prutului, Lunca Banului si pe Berezeni. Cam atat.  

Domnul Mihalache Vasile, Vicepresedinte, Consiliul Judetean Vaslui – Dumneavoatra cei de le MERIDIAN, ati venit aici sa purtati un dialog social, dar deocamdata din sala, eu sunt al doilea care ia cuvantul. Ati vorbit numai dumneavoastra. Nu vreau sa va critic, vreau doar sa va spun ca in judetul Vaslui, trebuie gandit altfel. Cu privire la problema regionalizarii, in completarea a cee ce a spus dl. Presedinte al Consiliului Judetean, vreau sa va argumentez de ce aceasta institutie este impotriva regionalizarii. Daca spun impotriva, spun total impotriva. S-a spus ca regionalizarea ne va permite sa aducem fonduri din UE cu carul asa, si noi vom lua banii acestia sa facem ce vrem cu ei. Nu este chiar asa. Consiliul Judetean Vaslui a adus pana in prezent peste 400 milioane de euro intr-un judet cu 300000 de locuitori. Pe cifre ar trebui sa fime pe primul loc in tara daca ne raportam la fondurile europene atrase pe cap de locuitor. Argumentul ca vom accesa fonduri prin regionalizarea aceasta mult discutata, nu rezista. Prin programe si proiecte, judetul Vaslui la ora actuala, mai are de adus 300 milioane de euro pentru spitale, strazi, apa, canalizare, managementul deseurilor solide. Daca am fi ramas la mana guvernantilor (eu sunt membru al Partidului Social Democrat), judetul Vaslui murea de foame. Banii de la UE, indiferent de regionalizare, indiferent de regiunea din care vom face parte, vor veni prin niste programe si proiecte. Ma compar eu cu 370 000 de locuitori cu Iasul ca oras care are 450 000 locuitori si mare 250 000 de locuitori in comune?! El va avea in organele regionale 7 consilieri, Vasluiul va avea unul. La vot va ridica mana si cel de la Vaslui dar care va fi castigul?! Centrele de dezvoltare vor lua 70% din bani, resedintele de judeti vor lua ceilalti 30% si badia de la Vetrisoaia nimic.

Cu privire la dezvoltarea agriculturii, trebuie sa tinem cont de faptul ca judetul Vaslui este preponderet situate intr-o zona de deal si podis. Ma pot eu compara cu cel din Baragan. Domnul Irimescu spunea ca la Constanta s-au obtinut 5 tone de grau la hectar. Fermierul de la Vaslui nu poate obtine decat max. 3 tone. Anul trecut s-a dat un leu si zece bani iar acum 0,60 bani pentru kg de grau, iar restul il ia samsarul. Preturile motorinei si a produselor utilizate in agricultura nu sunt corelate cu pretul platit fermierilor pentru productia agricola. Fondurile pentru subventii nu sunt dirijate corect domnule ministru. Ii dam subventie celui care lasa pamantul parloaga la fel cu cel care produce graul cu mari eforturi si riscuri. Asa verm noi sa dezvoltam agricultura si sa ajungem alte state din urma?!  

Nu putem compara resursele financiare pe care la are judetul Prahova, care se poate baza pe exploatarea resurselor minerale, cu resursele de care dispunem noi la acest moment. Resursele noastre finaciare nu pot sa asigure decat 30% din nevoile noastre. Poate agricultura din judetul Vaslui sa devina un pol de dezvoltare in conditiile in care speculatiile de tot felul nu lasa nimic in buzunarul fermierului autentic? Subventiile trebuie prioritizate doar pentru nevoile vitale. De ce dam bani pe pasuni daca pee le nu pasc animale de productie ? In ceea ce priveste apa, nu prea inteleg de ce ar trebui sa platim o resursa care vine de la Dumnezeu ?

Domnul Achim Irimescu, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale - Referitor la subventie. Cu privire la pasuni, consideram si noi ca sunt bani aruncati. Banii vin de la Bruxelles, iar Comisia Europeana ne-a spus ca aproximativ 30% din 8 miliarde sa alocam pentru agromediu. Sunt ciobani care fara sa mai ajunga cu oile la munte au devenit peste noapte milionari si banii acestia nu ajung la producatorii adevarati. Din pacate aceasta este cerinta de la Bruxelles. Dam 445 milioane de euro din bugetul national pentru bovine, ovine si teren. O plata complementara. Suntem in situatia de a da subventie pentru vaci care nu mai sunt. Pentru ca s-a stabilit ca data de referinta 30 ianuarie 2008. Si pentru asta am luptat ca sa o schimbam pentru ca era 2007. Legea europeana spune ca daca ai avut la data de referinta respective 1000 de vaci, nu mai ai niciuna, primesti subventia in continuare daca esti agricultor. Aceasta este legislatia europeana. In ultima sedinta de la Bruxelles, le-am cerut sa accepte ca data de referinta 2013. Sunt fermieri care au facut ferme moderne si nu primesc subventie din cauza acestor prevederi. 90 de milioane de euro sunt distribuiti gresit datorita acestei situatii.  

Domnul Dumitru Buzatu, Președintele Consiliului Judetean Vaslui – Nu cred ca este constructiv sa acreditam ideea ca aruncam bani europeni. Tot noi suntem vinovati in acest caz pentru ca nu avem mecanismele necesare pentru o mai buna accesare si un mai bun control al utilizarii banilor. Nu poate sa spuna nimeni ca nu este nevoie de bani pentru pasuni. Sigur ca trebuie. Avem pasuni degradate. Nu trebuie sa spunem insa ca UE ne forteaza. Trebuie sa ne gandim noi la mecanismele institutionale necesare pentru ca banii acordati prin subventii sa fie cheltuiti eficient si util.

Domnul Cezar Anton, Director, Agentia Nationala de Imbunatatiri Funciare Vaslui - Cu privire la regionalizare, primul efect direct pentru noi va fi ca ANIF –ul se va organiza in 14 filiale. Deci din 40 cat sunt acum vor fi 14. Va fi o reorganizare. Din 2004 ne reorganizam continuu. Nu este diferenta intre vechiul regulament de organizare si functionare a ANIF si cel propus acum, daca este sa ne referim la descentralizare. Deciziile se vor lua tot de la Bucuresti. ANIF Vaslui a reusit sa aduca un aport de 30 de miliarde de lei vechi dar din pacate nu avem acces la acesti bani. Canalele de desecare nu s-au mai decolmatat de inainte de 1989. S-a cerut fonduri pentru rezolvarea problemelor legate de domeniul nostru de activitate dar nu ne-au fost acordate. Legea 138 din 2004 privind imbunatatirile funciare a ridicat toate subventiile alocate pentru serviciile pe care le efectuam noi. Daca s-ar acorda competente mai mari respectivelor filiale, problemele s-ar rezolva mai repede. Regionalizare asa cum este gandita acum nu schimba mare lucru, cid oar introduce un filtru suplimentar.  

Domnul Ion Albu, moderatorul dezbaterilor intreaba reprezentantul AJOFM Vaslui despre rata somajului si daca se cunosc domeniile catre care se poate dirija ocupare in viitor.

Doamna Liliana Popescu, consilier, Agentia Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca – Numarul somerilor in judet 14808, din care aprox 12 000 in mediul rural, din acestia cei mai multi o reprezinta somerii neindemnizati, respectiv beneficiarii legii 416. Cu asta ne confruntam ca agentie. Oferim programe de formare profesionala, servicii de consiliere. Incercam sa lamurim beneficiarii nostri ca Agentia nu furnizeaza locuri de munca. Noi suntem doar o interfata intre angajatori si persoanele care au nevoie de un loc de munca. La sfarsitul acestui an va trebui sa elaboram programul de formare pentru 2014. In acest sens avem nevoie de sprijinul primariilor pentru a identifica nevoile concrete din mediul rural. Trebuie sa facem un Plan de Formare profesionala care corespunde cu nevoile de pe piata muncii. Domeniile pentru formarea continua care sunt solicitate: prestari servicii, constructii, dezvoltarea antreprenoriala. Din pacate, la nivelul judetului Vaslui, nu prea sunt multe oferte de munca.  

Subprefectul Vaslui a ridicat problema alegerilor pentru Camerele Agricole. Se raspunde foarte greu la solicitari de la autoritatile centrale. Este nevoie sa se aloce mai multe fonduri pentru Regiunea de Dezvoltare Nord – Est pentru a creste nivelul coeziunii in Romania. La repartizarea fondurilor pentru agricultura ar trebui sa se tina cont si de acest aspect. Cu privire la regionalizare, nici cei de la Ministerul Afacerilor Interne nu au o imagine clara fata de acest subiect. Suntem in faza dezbaterilor. Nimeni nu stie exact cum va fi si ce va fi. Despre ce regionalizare vorbim.

Presedinte al filialei Cartel Alba din judetul Vaslui intreba pe cei de la prezidiu: Ce ne adduce regionalizarea ? Noi locuri de munca sau restructurare! 

Domnul Dumitru Buzatu, Presedintele Consiliului Judetean Vaslui – Vad ca s-a facut liniste. In judet sunt oameni muncitori, gospodari si este pacat ca s-a creat imaginea ca la Vaslui numai se cere. Avem obiceiul ca atunci cand se propune o noua tema de dezbatere sa spunem de la inceput ca nimic nu este bun. La un moment dat s-a creat in judet o panica cu privire la exploatarea unor resurse minerale. Dintr-o data toti eram petrolisti, specialisti in geologie, oameni avizati in procese tehnologice complicate. Toti spuneau ca nu este bine sa facem aceste exploatari. Cel mai bine este sa stam degeaba. Sa nu facem nimic. Se zice ca se dau oamenii afara. Aici sunt primari. Poate sa-mi confirme cineva ca pana acum s-a redus personalul din administratia publica actuala. Nici vorba. Dimpotriva s-a creat cadrul legal pentru a angaja inca 30 de persoane la nivel judetean. Nu trebuie sa lasam aceasta panica sa se propage. Mass media are rolul sau. Uneori de informeaza dar de multe ori ne poate dezinforma. Trebuie sa luam ceea ce este bun ca informatie si eventual sa ne mai si documentam. Referitor la regionalizare. Reorganizarea administrativ-teritoriala a unui stat nu este un proces simplu. Redesenarea unitatilor administrativ-teritoriale nu se poate face de pe o zip e alta. Asupra acestui aspect am incercat eu sa atrag atentia. Trebuie sa gandim mai mult si numai dupa aceea trebuie sa actionam.

Ideea regionalizarii trebuie foarte bine cantarita. Sigur, o unitate teritoriala mai mare are mai multa forta. Un judet ca Vasluiul nu poate sa resolve problema cofinantarii proiectelor finantate cu bani europeni deoarece capacitatea noastra de participare este in total de 20-25 milioane de euro. Un program de avengura nu poate fi realizat in aceste conditii. Capacitatile la care faceam referire sunt deja angajate pentru infrastructura de apa si canalizare, precum si pentru managementul deseurilor solide. Pentru a depasi aceasta situatie, solutia ar putea sa fie o unitate administrativ-teritoriala mai mare, de tipul regiunii. Aceatsa poate imprumuta mai mult, pentru ca poate sa garanteze mai mult. Trebuie sa analizam
resursele de care dispunem in regiune. La prima vedere suntem o regiune saraca in resurse. Nu exista nicio cariera de piatra in judet. Trebuie sa ne gandim cum ne asiguram resursele. Pana acum le asiguram din alte judete. Trebuie sa vedem daca ne putem baza pe propriile noastre resurse. Avem identificate ca resurse exploatabile gazul de sist. Pozitia mea este foarte clara in aceasta privinta deoarece aceasta este singura resursa identificata. 
 

Domnul Dumitru Fornea, consultant advocacy si concepte – Vaslui este locul potrivit si pentru o abordare dintr-o perspective europeana. Politica de coeziune a Uniunii Europene aloca o atentie prioritara regiunilor mai slab dezvoltate. Dumneavoastra nu cersiti nimic cand spuneti ca autoritatile centrale sau institutiile de la Bruxelles sa dirijeze anumite fonduri catre aceste tipuri de regiuni. Este important insa sa discutam unul dintre aspectele mentionate si de presedintele consiliului judetean – mentalitatea oamenilor. Daca plecam la drum cu ideea ca Vaslui este cel mai nenorocit judet, si chiar dumnevoastra ati afirmat in cateva randuri acest lucru, s-ar putea sa fie gresit. Noi am facut dezbateri in cadrul acestui proiect in intrega tara, si intradevar in multe interventii se manifesta o anumita ingrijorare prin fraza: “Nu vrem sa ajungem ca la Valui”. A fost datoria noastra sa-i informam corect cu privire la factorii economici si sociali care determina situatia judetului dumneavoastra. Daca ar fi sa ne raportam la date istorice, nu ar trebui sa va fie rusine ca sunteti de la Vaslui. Ati avut in aceasta regiune oameni cu deschidere internationala. Primul tratat intre o putere europeana si China a fost stabilit si cu contributia unui om de la Vaslui. Se numea Spatarul Milescu.  

Cu privire la resurse. Noi suntem de la sindicate si nu am uitat ceea ce spune Marx atunci cand se referea la factorii de productie: resursele naturale, resursele umane si capitalul (resursele financiare). Orice societate sau regiune care doreste sa se dezvolte va trebui sa imbine armonios acesti factori de productie. Pentru ca teoriile lui Marx sunt inca de actualitate, ele se predau inca la marile universitati occidentale. Resursele naturale se pot clasifica in mai multe categorii: resurse minerale energetice (petrol, gaze, etc) sau resurse minerale neenergetice ( de exemplu: cupru, zinc, aur, etc). Cand vorbim despre resurse umane nu trebuie sa uitam rolul important pe care-l joaca sistemele de educatie si sanatate. O regiune saraca trebuie sa se concentreze pe cresterea nivelului de educatie al oamenilor. Ca persoane, fiecare dintre noi ne putem baza pe energia si puterea mintii noastre pentru a ne face viata mai buna. Este nevoie insa si de un proces de intelegere. Trebuie sa intelegem realitatea din jurul nostru sis a ne raportam corect la ea. Perceptia generala este ca accesul la resursele naturale devin din ce in ce mai dificil. Ele nu sunt limitate prin natura lor, ci datorita faptului ca exista o cerere din ce in ce mai mare pentru acestea. Unii vor mai mult decat le-ar trebui. Domnul Achim Irimescu ne spunea despre goanna pentru achizitionarea de terenuri agricole. Sa stiti ca acest lucru nu se intampla numai in Romania. Africa este cumparata in proportie de 30 % . Nu intamplator Comisia Europeana aloca 30 % din bugetul sau de aprox. 100 miliarde de euro, pentru Politica Agricola Comuna. Securitatea Alimentara la fel ca si securitatea aprovizionarii cu materii prime minerale, reprezinta aspecte strategice. In lume sunt conflicte armate si organizatii specializate dedicate solutionarii problemelor ce deriva cele doua aspecte mentionate mai inainte. Lupta pentru resurse nu este noua. Dumneavoastra care sunteti de aici, nu departe de Podul Inalt, trebuie sa intelegeti ca acest lucru se intampla demult. Turcii nu au venit la noi ca sa ne vada. Aveau nevoie de ceva de la noi. Venirea democratiei si discursul european ne poate duce de multe ori in eroare pentru ca in spatiul politic mai ales, se promoveaza o realitate conturata la nivel de principii sau mai bine zis deziderate. Batalia pentru resurse nu a disparut insa. O vedem cum se da in fiecare zi, de cele mai multe ori fara sa ia in considerare inaltele valori pe care ni le flutura unii sau altii. Eu cred ca Vasluiul, un judet care este marginit de doi afluienti importanti ai Dunarii, Siretul cu ai sai aprox 40 000 metri cubi de apa/s si pe partea cealalta Prutul, ar putea sa-si puna la punct un sistem de irigatii modern. Bineinteles ca pentru aceasta este nevoie de bani. Cuantumul si structura in care se acorda fondurile europene nu depinde exclusive de Romania. Este nevoie de multa diplomatie pana se ajunge la forma finala a alocatiilor financiare europene pentru tara noastra. Marile puteri decid intodeauna. Fondurile europene nu ar trebui sa fie singura preocupare a Guvernului Romaniei. Pe termen mediu si scurt, este de inteles rolul important al asistentei financiare europene, dar pe termen lung, va trebui sa luam in considerare si alte masuri care sa ne asigure dezvoltarea. Daca ne uitam la ceea ce se intampla in Spania, unul dintre statele membre model in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene, observam ca buna infrastructura de transport nu a scutit tara de recesiune si somaj. Vedem cum totul se reduce la mentalitatea si dinamismul oamenilor si aici sibliniez rolul educatiei. Datorit lipsei de educatie am ajuns astazi sa ne fie frica de orice subiect. Cu multi ani in urma eram convinsi de faptul ca stiinta poate sa rezolve o mare parte din problemele oamenilor si nu politica. Multa lume utilizeaza astazi produse si tehnologie fara sa aiba nici cea mai mica idee despre cum a fost realizata.

Dialogul social este un proces cu functii multiple. El permite intr-un fel sa se adune la un loc persoane care in alte conditii nu ar fi avut ocazia sa o faca, sa se consulte si sa rezolve problemele grupurilor pe care le reprezinta printr-o abordare interdisciplinara. Datorita evolutiilor tehnologice, observam cum in ultima perioada s-a trecut la o noua forma de organizare a societatii. Am avut pentru mii de ani individul si asociatia, ca baza a organizarii sociale, dar odata cu evolutia internetului si a mediilor sociale, observam cum retelele de indivizi si asociatii devin din ce in ce mai importante in dezvoltarea unor noi concepte si curente de opinii cu impact asupra evolutiei societatii.  

Cu privire la gazele de sist sau in general resursele minerale, cel putin din experienta de pana acum a organizatiei noastre in sectorul industriei extractive, dar mai ales din situatiile concrete in care a fost implicat sindicatul de la Rosia Montana, am constatat fara prea mare dificultate ca atunci cand este vorba despre lansarea unui nou proiect ce-si propune accesul le resursele naturale ale unei tari, indiferent ca vorbim de minerale, terenuri agricole, ape minerale sau perimtre forestiere, apar tot felul de grupuri de interese care intra in competitive sub diverse motive. Ceea ce este important este comunitatea de interese. Ca autoritate publica si/sau ca cetatean, este important sa-ti identifici grupul care poate sa-ti reprezinte cel mai bine interesul si sa contribui la victoria acestuia. Daca cetatenii judetului Vaslui considera ca exploatarea gazelor de sist reprezinta o oportunitate, atunci de ce nu. Intrebarea care se pune este, daca intradevar se pot securiza veniturile la bugetul judetean, in situatia in care chiar se realizeaza aceasta activitate. In multe state europene, singura garantie in acest sens o reprezinta existenta unui sistem just de taxare, care sa tina cont de interesele comunitatii locale. Sarkozy s-a opus dar a spus ca analizeza. Marea Britanie s-a opus dar se pare ca acum ar dori sa aprobe acest tip de exploatari. Guvernul acestei tari a acceptat intr-un fel argumentele specialistilor in domeniu, dar aceasta nu inseamna ca ingrijorarile privind mediul inconjurator s-au stins. Vorbind despre taxare, o alta preocupare a guvernelor din UE este legata de limitarea posibilitatilor ca sumele rezultate din aceste activitati ce s-ar cuveni sa fie taxate, sa se scurga in asa zisele "paradisuri fiscale". Multe companii care activeaza in Romania, au sediul fiscal in paradisuri fiscale. Nu stim daca regionalizarea rezolva problema paradisurilor fiscale ceea ce stim insa despre regionalizare este ca are mai multe dimensiuni:

  • O dimensiune politica, legata de interesul unor politicieni sau partide de asi consolida influenta la nivel local si regional  
  • O dimensiune etnica, care la noi in tara este promovata doar de un grup restrans
  • O dimensiune functionala, reprezentata de reorganizarile pe baza regionala a unor autoritati publice in scopul reducerii unor cheltuieli si eficientizarii activitatii (Avem regionale de cale ferata, birouri regionale pentru unele institutii de interes public, etc) 

Organizatiile sindicale au tras un semnal de alarma cu privire la impactul asupra locurilor de munca, ca urmare a acestui proces de reorganizare administrative-teritoriala. Este important sa fim bine organizati si informati pentru a contracara orice intentie ca regionalizarea sa se faca doar cu scopul de a mai scapa de niste oameni.

Doamana Mirela Dinu, Prim Grefier la Tribunalul din Vaslui – cum vor fi afectate tribunaele si ce ar trebui sa facem noi pentru a ne pregati pentru acest proces? 

Domnul Ion Popescu, Presedintele CSN MERIDIAN – Curtile de Apel, Patriarhia si CFR-ul sunt deja regionalizate. Problemele pe care le ridicati dumneavoastra sunt foarte importante mai ales in acest context de regandire a rolului grefierului in actul de justitie. Justitia este foarte importanta. Daca nu ar exista justitie ne-am ucide unul pe altul. Foarte multa lume nu intelege cat de important este rolul si munca grefierului in functionarea sistemului de justitie. Noi suntem in favoarea stabilirii institutiei grefierului.

Dumitru Fornea, consultant advocacy si concepte - dupa cum stiti si dumneavoastra sistemul de justitie din Romania, se afla inca sub o puternica monitorizare din partea Comisiei Europene si a altor state membre ale UE. Resursele umane reprezinta o mare problema si un factor cheie in corectarea defectelor cu care se confrunta acest sistem. Desi noua ni se pare ca avem o administratie publica numeroasa, numai ca daca vom compara schemele de personal din alte state membre vom vedea ca nu este chiar asa. Comisia Europeana are aproximativ 10000 de functionari iar conurbatia Manchester din Marea Britanie are 40 000. Cand vorbim de apropierea fata de cetatean ne referim si la resursele umane disponibile. Sunt si chestiuni de educatie care fac sistemul nostru de servicii publice sa fie perceput mai prost de catre cetateni, dar fara indoiala, consideram ca principala problema este legata si de numarul functionarilor si caliatatea conditiilor de viata si de munca a acestora.  

Revenim din nou la sistemul de justitie, un sistem care reprezinta o putere in stat. Comisia Europeana a solicitat Guvernului Romaniei s-a aloce resursele necesare pentru buna pregatire a personalului din sistem. Numai asa treptat s-ar putea elimina Mecanismul de Cooperare si Verificare. Cartea Verde a Grefierului European a dorit sa clarifice statutul grefierilor. In Romania avem o lege care se refera la personalul auxiliar din justitie. In acest personal se regasesc si grefierii. Colegii germani si austrieci, si nu numai, sunt de parere ca grefierii ar trebui sa reprezinte o profesie independenta in interiorul sistemului de justitie, la fel cum sunt magistratii, avocatii, etc

Domnul Ion Popescu, Presedintele CSN MERIDIAN – Cu privire la exploatarea gazelor de sist, stimate
domnule Buzatu, trebuie sa stiti ca problemele privind acceptarea proiectelor de exploatare a resurselor minerale nu se rezuma doar la judetul Vaslui. Experienta pe care o avem ca si organizatie ce activeaza de multi ani in zonele miniere, ne-a demonstrat ca este foarte greu sa lupti cu ignoranta si necunoasterea. Confederatia noastra este in favoarea investitiilor si a proiectelor de dezvoltare economica ce creeaza noi locuri de munca. Suntem convinsi ca industria extractiva poate sa reprezinte un element de baza si stimulator in dezvoltarea industriala a Romaniei.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design