CSN MERIDIAN a solicitat si a obtinut ca perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea sa se deruleze pana in anul 2027. Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN si Sindicatul Muntele a incheiat, luni 24 aprilie 2017, o conventie cu Ministerul Energiei prin care perioada de tranzitie energetica pentru minele Lupeni si Lonea se prelungeste pana in anul 2027.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Echipa Centrului Regional Nord-Vest de implementare a Proiectului "Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania", in colaborare cu Institutia Prefectului Cluj si Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN, a organizat, joi, 10 octombrie 2013, la Sala mare de sedinte din Institutia Prefectului Judetului Cluj, Conferinta regionala de evaluare finala a proiectului pentru Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest.

Pentru a vizualiza invitatia < click aici >  si agenda < click aici >.

La conferinta au participat in jur de 96 de persoane, prefecti, primari de orase si comune, sefi sau reprezentanti ai unor institutii publice deconcentrate, directori de licee si grupuri scolare, reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale sau ai partenerilor sociali, functionari publici, membri de sindicat. Printre institutiile care au fost reprezentate la dezbateri: Institutia Prefectului Cluj, Consiliul Judetean Cluj, Consiliul Judetean Maramures, Institutia Prefectului Bihor, Institutia Prefectului Satu Mare, Uniunea Generala a Industriasilor, Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Cluj, Sindicatul Lucratorilor Postali - Filiala Cluj, Federatiei Mecanicilor de Locomotiva, Federatia Nationala Miscare Comercial, Sindicatul Industria Sarmei Campia Turzii, Inspectoratul Scolar Judetean Cluj, Garda Financiara Cluj, CFR Depou Dej, SNTFC CFR Marfa Cluj, SNTFC CFR Calatori Cluj, Biroul Vamal Aeroport Cluj, Garda Nationala de Mediu, Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Cluj, Directia de Sanatate Publica Cluj, Liceul Tehnologic “Aurel Vlaicu”, Colegiul Tehnic de Comunicatii „Augustin Maior” Cluj-Napoca, Colegiul Tehnic "Napoca" Cluj-Napoca, Uniunea Judeteana CNSLR FRATIA Cluj, Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca, Oficiul Judetean de Posta Cluj-Napoca, Liceul Tehnologic Nr. 1 din Cluj-Napoca, Blocul National Sindical-Filiala Cluj, Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” din Cluj-Napoca, Uniunea Sindicala Teritoriala Cartel Alfa, Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania, Protectia Consumatorilor Cluj, Directia Judeteana de Statistica Cluj, OIRPOSDRU Nord-Vest, Agentia pentru Protectia Mediului Cluj, etc.

Principala tema pusa in dezbatere in cadrul conf. regionale de inchidere a proiectului:

  • „Raportul final de evaluare 2010-2013 a Centrului Regional Nord-Vest, cu privire la implementarea Proiectului:Impreuna pentru dezvoltarea dialogului social in Romania, in Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest” 

Tema subsecventa abordata cu ocazia conferintei regionale de inchidere a proiectului:

Au facut parte din prezidiu si au avut interventii:

  • Dl. Gheorghe Ioan VUSCAN, Prefect, Institutia Prefectului Cluj

  • Dl. Ion POPESCU,Presedinte, Confederatia Sindicala Nationala Meridian

  • Dl. Istvan VACART,Vicepresedinte, Consiliul Judetean Cluj

  • Dl. Ionel DANCA, Moderator Realitatea TV, The Money Channel

Au avut interventii in dezbateri:

  • Dl. Stefan Petricean, Coordonator, Centrul Regional Nord- Vest de implementare a Proiectui

  • Dl. Dumitru Fornea, consultant advocacy si cponcepte

  • Dl. Ioan Pascu, Presedinte, Sindicatul Industria Sarmei Campia Turzii

  • Dl.Ion Popescu, Presedinte, Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN

  • Dl. Ghorghe Ioan Vuscan, Prefect, Institutia Prefectului Cluj

  • Dl. Carol Sinka, Presedinte, Sindicatul Lucratorilor Postali - Filiala Cluj

  • Dl.Cristian Suciu, Lider regional si membru al Biroului Executiv al Federatiei Mecanicilor de Locomotiva

  • Dl. Catalin Bia, inginer silvic si lider de sindicat, membru al Federatiei Silva afiliata  la CSN Meridian

  • Dna. Antonescu, Prefectura Satu Mare

  • Dna. Timofte, Prefectura Bihor

  • Dl. Gabriel Nastase, prof.univ. la Universitatea Dimitrie Cantemir din Bucuresti

  • Dna. Maria Simut, Inspector de specialitate,Inspectoratul Scolar Judetean Cluj

  • Dl. Sorin Pop, GEOMED

Rezumatul conferintei:

Dezbaterile si luarile de cuvant in cadrul conferintei au fost moderate si conduse de Dl. Ionel Danca. Lucrarile conferintei regionale organizata in cadrul proiectului "Impreuna pentru Dezvoltarea Dialogului Social in Romania" au fost deschise de Dl. Gheorghe Ioan Vuscan, Prefectul Judetului Cluj, care a urat un bun venit participantilor la conferinta si a remarcand ca dorinta de dialog la Cluj este una extraordinar de mare, vazand atatea persoane care sunt prezente la acesata conferinta regionala de dialog social. A salutat oaspetii din celelalte judete si din Bucuresti, precizand ca aceasta intalnire de dialog social este organozata impreuna cu Confederatia Sindicala Meridian, reprezentata de dl. presedinte Ion Popescu care in cadrul proiectului "Impreuna pentru Dezvoltarea Dialogului Social in Romania" organizeaza conferinte de dialog social in intreaga tara.. A salutat prezenta d-lui profesor Gabriel Nastase de la Universitatea Dimitrie Cantemir din Bucuresti, a d-lui Dumitru Fornea membru al Consiliului Economic si Social European, a reprezentantilor celorlalte prefecturi din Regiunea Nord-Vest, ai consiliilor judetene si locale, dar si pe ceilalti invitati, directori de structuri deconcentrate si alte institutii multumindu-le totodata ca au acceptat invitatia de a participa la aceasta conferinta. A mentionat ca este nevoie de dialog, poate mai mult ca pana acum, trebuie sa ne ascultam, sa invatam sa ne privim in ochi, sa ne intindem mana, sa ne respectam si abia atunci vom fi o societate normala, lucruri pe care din pacate in ultimii ani am uitat sa le facem. A adresat un cuvant de salut d-lui Ionel Danca, ziarist si moderator al acestei conferinte, o persoana si o personalitate apreciata de la care avem multe de invatat inclusiv in problema comunicarii.

Dl. Ionel Danca a multumit d-lui prefect pentru invitatie, ospitalitate si a anuntat ca temele propuse pentru dezbatere vor fi legate de industrializarea, reindustrializarea, dezvoltarea durabila a regiunii, iar in cadrul acestor teme vor vorbi dl. Gabriel Nastase, prof. univ. la Universitatea Dimitrie Cantemir din Bucuresti, despre managementul inovarii, Dl. Dumitru Fornea, membru al Consiliul Economic si Social European, Dl. Sorin Pop si alti vorbitori. A mentionat ca sarcina de moderare va fi mai usoara prin prezenta D-lui Presedinte Popescu si a D-lui Prefect Vuscan dand totodata cuvantul d-lui Popescu.

Dl. Ion Popescu, Presedintele Confederatiei Sindicale Nationale Meridian, a adresat un cuvant de salut celor prezenti si a exprimat bucuria ca exista o prezenta atat de numeroasa, subliniind ca acest lucru inseamna ca organizarea conferintei a fost buna. A informat participantii ca aceasta este a 100-a conferinta de dialog social organizata prin proiect si se va face o sinteza a dialogului social, a problemelor din domeniul economic si social. La finalul acestui proiect vom pregati un material care va fi prezentat Guvernului si celor care au obligatia de a rezolva problemele legate de economie, mediu, educatie, cultura, sanatate, s.a.m.d. S-a pus accent pe problemele de interes national foarte importante. Apreciaza in mod deosebit ca reprezentantii prefecturii au ales pentru dezbatere teme importante, una dintre acestea fiind Campia Turzii despre care se stie cate proteste au avut loc legate de neregulile care s-au intamplat acolo si trebuie sa luptam impreuna pentru pastrarea acestei intreprinderi.  Aceasta industrie a sarmei este si trebuie insistat pe langa ministrii pentru a-i face si pe ei sa inteleaga importanta acestei intreprinderi. A multumit inspectoratului scolar cu care are o colaborare foarte buna, patronatelor si sindicatelor din CFR care au o prezenta numeroasa dar si reprezentantilor din silvicultura prezenti la conferinta. Colaboreaza foarte bine cu postul de televiziune la care dl. Ionel Danca este moderator, fiind un post de televiziune care se implica in problemele economice si sociale. Cu toate ca prezenta la aceasta intalnire este foarte variata, dl. Popescu a tinut sa precizeze ca situatia in care se afla calea ferata este dificila, furturile facute de catre cei care au condus compania s-au transformat in pierderi care se incearca sa fie acoperite prin disponibilizarea salariatilor. In cativa ani la CFR au fost disponibilizati circa 30.000 de salariati. In momentul actual exista o lupta legata de privatizarea CFR Marfa, societate pe care unii doresc sa o privatizeze iar altii nu. Un alt exemplu de furt este cel de la paduri, unde se taie nelegal mii de hectare de paduri si trebuie sa luptam impreuna impotriva acestor furturi, aparand interesul national.

Dl. Ionel Danca a mentionat ca sunt prezenti la conferinta si reprezentanti ai altor prefecturi, Satu Mare, Bihor, consilii judetene dar si Vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj dl. Istvan Vakart, caruia i-a dat cuvantul.

Dl. Istvan Vakart, Vicepresedinte al Consiliului Judetean Cluj, a adresat un cuvant de salut celor prezenti si a multumit organizatorilor pentru invitatie. A spus ca a parcurs pe scurt raportul atragandu-i atentia doua teme:

Agricultura, care reprezinta o posibilitate pentru viitorul economic al tarii si unde este implicat personal de peste 10 ani, iar Directia Agricola si alte institutii prezente la aceasta dezbatere, actioneaza pentru sprijinirea acestui domeniu al economiei. Consiliul Judetean Cluj, a venit in intampinarea problemelor sociale din acest domeniu prin infiintarea clusterului agricol Agro-Food-Ind prin care se incearca sa se atraga fonduri si sa fie sprijinita agricultura.

Strategia de industrializare a tarii, iar in acest sens Consiliul Judetean detine parcurile industriale Tetarom care pot fi folosite de patronate, fiind un ajutor economic pentru activitati industriale care pot fi dezvoltate in Cluj unde exista resursa umana specializata. Consiliul Judetean contribuie in aceasta macroeconomie a judetului cu investitiile strategice facute in judet, iar prin atragerea de investitori va sprijini si partea sociala, deoarece impozitul care se plateste la comunitatile locale este important ci locurile de munca infiintate in parcurile industriale sau in marile investitii pe care consiliul judetean le face in judet. Se investeste foarte mult in modernizarea aeroportului fiind o poarta de intrare in judet care va aduce investitori in Cluj. 

La finalul interventiei, a transmis salutul domnului Horea Uioreanu, Presedintele Consiliului Judetean Cluj, care din motive obiective nu a putut fi prezent la aceasta intalnire.

Dl. Ionel Danca a dat cuvantul domnului Dumitru Fornea, care a vorbit despre industrializare si reindustrializare in Regiunea Nord-Vest.

Dl. Dumitru Fornea, reprezentant al Romaniei in Consiliul Economic si Social European, a multumit domnului prefect pentru ca a avut amabilitatea sa gazduiasca o actiune a CSN Meridian in acest sediu prestigios si a precizat ca acest eveniment face parte din programul de activități al unui proiect strategic pe care CSN Meridian il implementeaza la nivel national. In cadrul acestui proiect s-au stimulat o serie de dezbateri de dialog social la nivel local, judetean si national existand un parteneriat de colaborare in acest sens, cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Varstnice. Multumeste doamnei Doina Pana, Ministru delegat pentru dialog social, pentru ca a inteles importanta acestor actiuni atat din perspectiva necesitatii absorbtiei fondurilor europene, cat si a contributiei proiectelor de acest tip, la stabilirea unei culturi a dialogului social in Romania, pe care, de multe ori am demonstrat ca nu o avem. CSN Meridian, a avut de-a lungul timpului posibilitatea sa evalueze rezultatul concret al protestelor de stradă ale membrilor pe care-i reprezinta si a decis sa se concentreze pe dialogul social, iar in aceasta conferinta s-ar putea trage niste concluzii legate de dezbaterile care s-au desfasurat in cei trei ani de implementare a proiectului. Politica industriala este unul din subiectele acestei dezbateri pentru ca multe dintre problemele de dezvoltare cu care se confrunta o natiune sunt in stransa legatura cu dinamica sectorului industrial. Presedintele Obama a declarat in interventia sa pe tema „Starii Natiunii”, ca Statele Unite ale Americii, va avea noi locuri de munca, numai daca vor deveni un pol de atractie pentru activitati industriale.Vedem insa ca lucrurile se intampla exact invers, ca state mari se afla in imposibilitatea de a-si reactiva politica industriala. In acest an avem in Romania o crestere bruta a industriei raportata de I.N.S. de 6,9% in timp ce consumul energetic scade, ceea ce inseamna ca ne-am „debarasat”  de industriile energofage (siderurgie, metalurgie, minerit etc.). Opinia publica este din ce in ce mai agresiva vis-a-vis de aceste industrii si suntem prada unui nou tip de ideologie care spune ca totul trebuie sa fie curat, lumea e frumoasa si nu avem probleme. Din pacate lucrurile nu sunt asa, iar locurile de munca pierdute la noi sunt infiintate in alte parti ale lumii, iar tot discursul se reduce la o mare lege a junglei care functioneaza in prezent.

In dezbaterile care au avut loc prin proiect, am insistat pe anumite zone sectoriale si anume:

  • Industrializarea agriculturii, fiind principala problema in Romania deoarece aproximativ 3 milioane de persoane sunt ocupate in agricultura, in conditiile in care nu sunt preocupari semnificative pentru industrializarea acestui sector;

  • Modernizarea administratiei si problemele acesteia, inclusiv regionalizarea, cu argumente pro si contra;

  • Reforma sistemului sanitar, care a fost blocata in cadrul dezbaterilor organizate in cadrul acestui proiect. Aceste dezbateri au avut loc mai ales in zona de sud si est unde populatia era cea mai vizata deoarece erau beneficiarii politicilor sociale.

  • Privatizarea CFR Marfa, subiect care la Salaj si la Arad a fost cap de afis, iar dupa intalnirea de la Salaj in CSAT s-a blocat acest proces de privatizare. In prezent Guvernul Romaniei nu este de acord sa prelungeasca termenul de privatizare a CFR Marfa.   

  • Industria miniera cu situatiile de la Rosia Montana, Moldova Noua si cea de la Remin Baia Mare unde 500.000 de tone de concentrat aurifer a fost vandut in China pentru ca noi nu suntem capabili sa gasim solutii tehnologice desi ne laudam cu personal bine pregatit si specializat.

  • Codul silvic, subiect pe care o sa-l dezvolte un alt vorbitor.

A recomandat citirea materialului din mapa conferintei care invita Guvernul Romaniei la reflectie. In cadrul dezbaterilor de dialog social pot fi initiate propuneri de schimbari care sa se regaseasca in deciziile politice ulterioare.

Dl. Popescu l-a intrebat pe domnul Fornea, daca in Comitetul Economic si Social European s-a adus in discutie intentia Comisiei Europene de a mari lungimea camioanelor astfel incat pe acestea sa incapa containerele maritime ce inainte erau transportate in special pe calea ferata.

Dl. Dumitru Fornea, a precizat ca CSN MERIDIAN a militat in cadrul CESE pentru ca la nivel european, dezvoltarea transportului feroviar si a infrastructurii feroviare sa fie prioritara, dar de multe ori se intampla invers. De exemplu, pe de o parte, la modul general, Comisia Europeana promoveaza infrastructurile feroviare de transport transeuropene (TEN-T) si acest coridor IV (in cazul caruia, Romania este in intarziere la momentul actual), astfel incat sa transfere transportul de pe caile rutiere pe cele feroviare sau pe caile de navigatie fluviala, iar pe de alta parte, o sectie din cadrul Comisiei propune ca gabaritele standard pentru vehicule sa se mareasca cu 10 cm astfel incat containerele maritime de 46 de picioare sa poata fi transportate pe caile rutiere. In contextul in care,  la ora actuala acest tip de transport rutier se poate face doar cu autorizatii speciale, se reuseste astfel printr-o simpla modificare a lungimii standard a camioanelor, sa se puna in pericol competitivitatea transporturilor feroviare, pentru ca traficul auto este mult mai flexibil decat cel feroviar.

In continuare a luat cuvantul dl. Ioan Pascu, Presedintele Sindicatului Industria Sarmei Campia Turzii, aratand ca la aceasta intreprindere sunt in curs de disponibilizare 135 de angajati care vor ramane fara loc de munca. A atras atentia asupra situatiei de la Campia Turzii, si mai ales cea de la societatea Industria Sarmei care se inrautateste pe zi ce trece, precizand ca in urma cu doua zile din cei 370 de angajati, 134 au primit preavize de concediere, iar in data de 5 noiembrie aceste persoane vor ramane fara locuri de munca. Industria Sarmei din Campia Turzii (fosta Mechel) va ramane doar cu 230 de angajati. In acest moment mai exista comenzi pentru sectia de tragatorie care mai functioneaza, comenzile fiind la 30% din capacitate, iar perspective mai sunt doar pana in luna decembrie 2013 sau ianuarie 2014. Societatea este in insolventa din aprilie, iar pana acum nu s-au prezentat motivele pentru care s-a ajuns in insolventa, nu s-a prezentat un plan de reorganizare, acesta fiind amanat pentru data de 4 decembrie. Orasul Campia Turzii va fi o zona pustie, posibilitatea de a gasi locuri de munca este foarte redusa, mai ales pentru meseriile fostilor angajati tinand cont ca in ultimii 2 ani au fost disponibilizati 1.700 de oameni.

Dl. Prefect Vuscan a precizat ca de un an de zile a avut un dialog social cu sindicatele si cu disponibilizatii de la Campia Turzii. In urma discutiilor la nivelul Ministerului Muncii, s-au obtinut salarii compensatorii si s-a realizat proiectul de intreprindere sociala care deja se deruleaza si in mai putin de o saptamana s-au facut primele recrutari de personal pentru a fi instruiti astfel incat la inceputul anului urmator sa demareze productia unor echipamente in aceasta fabrica sociala. A adaugat ca in urma unei discutii pe care a avut-o cu un proprietar al unei firme de confectii din Cluj acesta va avea o discutie cu primarul din Campia Turzii pentru a deschide o mica fabrica de confectii. Orice loc de munca este binevenit si crede ca cu pasi mici vor reusi sa atenueze tensiunea sociala si situatia economica deosebita de la Campia Turzii.

Dl. Carol Sinka, presedintele Sindicatului Lucratorilor Postali Filiala Cluj, a declarat ca Posta Romana se afla in reorganizare de la inceputul anului. In urma normarii facute de conducerea postei s-a ajuns la concluzia ca pana la finalul anului trebuie sa fie disponibilizati 3.650 de salariati la nivel national. In judetul Cluj vor fi disponibilizati 152 de salariati, 22 de salariati din cadrul Centrului Regional de Tranzit si 9 salariati din personalul TESA, deci un total de 180 de salariati. In urma discutiei dintre sindicate si administratie, acesti salariati vor pleca cu salarii compensatorii conform Ordonantei 36 din 30 aprilie 2013. Din cei 152 de salariati, 80 de persoane au plecat voluntar. La nivelul judetului Cluj, in urma reorganizarii nu ramane nici o localitate fara deservire postala, desi sunt unii care afirma ca posta nu are acoperire in judet. Posta Romana, momentan nu doreste sa iasa in strada si nici sa picheteze prefectura, mai mult, multumeste d-lui Prefect pentru toata sustinerea pe care a acordat-o de cand este la conducerea prefecturii. Din 1990 incoace au tot iesit in strada si au facut proteste, dar problemele se pot rezolva mult mai bine la masa negocierilor. La nivelul confederatiilor s-a stabilit un calendar de proteste pentru modificarea Codului Muncii dar, exista un protocol incheiat cu USL-ul care se poate invoca si rediscuta.

Dl. Prefect Vuscan ii asigura ca Institutia Prefectului ramane acelasi partener deschis dialogului precizand totodata ca doar prin dialog se pot rezolva lucrurile. A adaugat ca exista nenumarate petitii adresate Prefecturii de catre cetatenii din zona Ciucea, Poieni ca serviciile postale ar fi afectate de aceste disponibilizari, dar din discutii a inteles ca aceste probleme le cunosc si cei de la Posta Romana si nu se va ajunge ca serviciile postale in nici o zona a judetului sa nu se deruleze in interesul cetatenilor. A mai adaugat ca are in fata propunerile de modificare a Legii 62 pe care reprezentantii confederatiilor sindicale le-au inaintat si spera ca acestea sa fie dezbatute la nivel national si sa se ajunga la un consens cu privire la modificarile pe care confederatiile le propun, exprimandu-si deschiderea de a le relua in discutiile de la intalnirile viitoare, de a le completa si de a le sustine in limita prerogativelor legale pe care Institutia Prefectului Cluj le are.

Dl. Ionel Danca a adaugat ca daca tot am abordat in aceasta conferinta subiectul sensibil al cailor ferate, profitam de prezenta domnului prefect si a vicepresedintelui consiliului judetean pentru ca cei direct interesati de stadiul acestor probleme dand cuvantul d-lui Suciu lider la sindicatul mecanicilor de locomotiva.

Dl. Cristian Suciu, liderul regional si membru al biroului executiv al Federatiei Mecanicilor de Locomotiva, a aratat ca se doreste privatizarea caii ferate si ca aceasta se va face pana la urma. In prezent transportul feroviar are ca si concurent transportul rutier, dar nu se incearca fluidizarea transportului greu pe calea ferata chiar daca transportul de balast, lemn, materiale grele si voluminoase, etc. ingreuneaza foarte mult transportul rutier. Se doreste transport pe calea ferata dar fara sa se plateasca taxa pentru infrastructura, in timp ce la transportul rutier taxa de drum este inclusa in acciza la motorina. In prezent CFR Marfa are 8.972 de angajati din care vor fi restructurati 1.416 salariati, iar de la regionala Cluj sunt vizate 213 persoane. Salariile sunt mici, nu au fost marite de 5 ani desi angajatii fac munca calificata care presupune multe vizite medicale si teste psihologice. Un mecanic de locomotiva clasa 33 avand un salariu de 1.566 lei iar unii reparatori lucreaza pe salariul minim pe economie. Toate privatizarile s-au facut cu sacrificarea personalului, iar in ceea ce priveste calea ferata nu da nimeni socoteala pentru furturile care s-au facut, fiind distrusa de multele interese care au existat la aceasta companie.

Dl. Ionel Danca l-a intrebat pe dl. Suciu de ce se tem angajatii de privatizare in afara de disponibilizarile care vor avea loc.

Dl. Suciu a raspuns ca marea problema este ca CFR-ul nu a fost cuprins pe lista Ordonantei 36 desi societatea are capital integral de stat, iar raspunsul primit de la Ministerul de Finante cu privire la aceasta chestiune a fost ca daca ar fi pe lista, investitorul ar fi favorizat.

Dl Vuscan l-a asigurat pe dl. Suciu ca sunt de aceeasi parte a baricadei si ca CFR-ul sufera de acelasi lucru care s-a intamplat de 20 de ani incoace in Romania, si anume risipirea avutiei nationale prin incapacitatea de a gestiona companiile strategice si prin furturile care au avut loc nu doar la calea ferata ci si in alte parti. Privatizam calea ferata pentru ca inca nu s-au gasit niste romani vrednici si responsabili care sa sustina interesul national deoarece nu a dat nimeni socoteala pentru hotiile care au avut loc. Sindicatele si institutiile prefectului trebuie sa lupte pentru ca toti cei care au devalizat banul public sa dea socoteala, asa cum la nivel local a inceput lupta cu cei care au permis defrisarile ilegale de mii de hectare cerand demiterea lor din fuctii.

Dl. Ion Popescu a intervenit subliniind ca din spusele d-lui prefect, a inteles ca statul este partener al coruptiei deoarece statul a condus caile ferate. Transportul pe calea ferata este mai bun din punct de vedere economic, social si al mediului, cu un volum al poluantilor si al numarului de accidente mult mai mic fata de transportul rutier. Terenul ocupat de calea ferata este cu 60% mai mic decat cel ocupat de caile rutiere, dar nu are cum sa functioneze daca in decurs cateva luni la ministerul transporturilor s-au numit 3 ministri dintre care nici unul nu este potrivit pentru aceasta functie.

Dl. Ionel Danca a dat cuvantul participantilor din silvicultura in contextul discutiilor cu referire la defrisari si furturi de lemne.

Domnul  Catalin Bia, inginer silvic si lider de sindicat, membru al Federatiei Silva afiliata  la CSN Meridian, a luat cuvantul precizand ca desi in mediul public se vorbeste mult despre paduri, doreste sa insiste asupra solutiilor pe care incearca sa le gaseasca facand referire in mod special la dezbaterile privind Codul silvic. Incepand cu luna martie a acestui an, la nivelul ministerului si a altor grupuri de analiza s-au conturat anumite variante ale Codului silvic, la care au  participat si sindicatele. Ministerul a promovat Codul silvic ca o lege organica, incercand sa promoveze aceasta lege prin ordonanta de urgenta. Datorita catorva puncte si catorva principii care sindicatele au considerat ca nu sunt respectate, Federatia Silva nu a acceptat aceasta varianta de ordonanta. Astfel, in data de 2 octombrie 2013 in cadrul Guvernului aceasta ordonanta a fost luata in discutie si nu a fost acceptata, urmand ca ca discutiile privind Codul silvic sa urmeze in Parlament si sa fie tratat ca o lege. Sindicatele au avut obiectii la puncte:

  1. Statutul personalului silvic – in ordonanta de urgenta si in propunerea de lege a aparut o modificare cu care sindicatul nu a fost de acord si anume promovarea profesionala, abilitarea personalului pentru practica, analiza in comisiile de disciplina trebuie sa se faca de catre un corp silvic, adica de catre o asociatie profesionala, pe considerente de valoare si de experienta profesionala, ori lucrul acesta nu s-a gasit nici in statutul personalului silvic si nici in Codul silvic.
  2. Administrarea padurilor – o problema care ar trebui tratata cu mare seriozitate si cu o buna viziune strategica. Fata de situatia din 1990, la nivelul tarii statul mai are aproximativ 40% proprietate de stat, diferenta reprezentand proprietati ale persoanelor juridice si ale persoanelor fizice. In ceea ce priveste cele 500.000 de hectare ale persoanelor fizice exista administrare prin Regia Nationala a Padurilor, administrare prin ocoalele silvice private subordonate inspectoratelor silvice si exista persoane fizice care nu au contract cu nici un fel de structura autorizata de Guvern. Considera ca aceasta este una din categoriile de probleme care trebuie rezolvata prin prin gasirea unor solutii de administrare si rezolvare a problemelor financiare.
  3. Efectul functiilor de protectie – nu a fost foarte bine cuantificat in variantele de lege, adica nu exista un sistem functional de certificate verzi acordate proprietarilor, nu exista un sistem de compensare pentru padurile care sunt in zonele drumurilor de interes national sau european, a lacurilor, a localitatilor, in schimb exista pentru proprietari numeroase restrictii datorita acestor vecinatati.
  4. Consolidarea proprietataii si administrarii – daca in jurul anilor ’90 in judetul Cluj erau 8 ocoale silvice cu niste contururi foarte precise in prezent in cadrul unui fost ocol silvic functioneaza opt ocoale silvice cu un mozaic de proprietati si de sisteme de administrare. Aceasta este corelata si cu partea de reglementare prin amenajamente silvice, care erau bine conturate si precise iar acum nici din punct de vedere cadastral si nici din punct de vedere al volumelor lemnoase si al identificarii lucrurile nu sunt precise.

In final dl. Bia a precizat ca acestea sunt ideile care probabil vor reveni in  discutie cand legea va ajunge in Parlament.  

Domnul Prefect considera ca acest cod silvic este o lege foarte importanta si ca de aceasta data se va face ordine in acest domeniu, pentru ca foarte mare parte a legislatiei existente a lasat loc interpretarilor si exploatarii abuzive care s-a si intamplat in unele locuri. Din pacate aceasta lege vine foarte tarziu, dl. Vuscan precizand ca stie la ce presiuni sunt supusi de catre cei a caror interese au fost afectate prin restructurarile care au fost facute la nivelul judetului Cluj. S-au infiintat structuri de gestionare a padurilor, ocoalele private, care gestioneaza mai mult de 60% din paduri dar care din pacate sunt mai flexibile cu privire la gestionarea padurilor. Noul cod silvic, care momentan este in dezbatere publica, va face ordine in acest sens.

D-na Antonescu, reprezentanta Prefecturii Satu Mare, a precizat ca si in zona Codrului exista probleme cu defrisarile ilegale dar incearca sa le tina sub control, echipele de la Romsilva si de la jandarmerie intervenind pe cat posibil. A adaugat ca in perioada urmatoare, la nivelul judetului Satu Mare va avea loc din nou o sedinta pe aceasta tema pentru ca urmeaza perioada rece in care se fac cele mai mari taieri.

Dl. Vuscan a precizat ca doreste sa se inteleaga ca nu la Cluj e cel mai mare dezastru in ce priveste defrisarile ilegale, ci aici e poate cea mai acerba lupta si a dat ca exemplu judetele Harghita, Covasna, Suceava si Neamt unde situatia este critica. Are toata admiratia fata de colegii de la Directia Silvica care au preluat aceasta schimbare de atitudine si de mentalitate si este convins ca modelul Clujului ii va contamina si pe ceilalti.

D-na Timofte, reprezentanta prefecturii Bihor, a adresat cuvinte de multumire pentru invitatia de a participa la aceasta conferinta si a precizat ca, in calitate de jurist, nu s-ar grabi sa scoata un Cod silvic foarte repede, cu greseli ci din contra ar fi foarte prevazatoare si ar medita asupra lui astfel incat sa iasa un Cod silvic de asa maniera incat sa nu se tot faca modificari asupra lui. A adaugat ca la nivelul judetului Bihor a avut loc o intalnire pe Codul silvic unde Doamna Ministru Lucia Varga impreuna cu Domnul Viceprim-ministru Liviu Dragnea s-au intalnit cu structurile interesate: reprezentantii judetelor din Regiunea Nord-Vest, reprezentantii ai Directiilor Romsilva si ai ITRSV, cei care efectueaza controalele la nivel de paduri, precum si cadre didactice din cadrul Universitatii din Oradea. Din pacate, in Romania, dupa 1989, legislatia a fost mereu bulversata iar acum ce nu s-a facut in 15 ani trebuie facut intr-un an de zile, lucru care este greu desi exista vointa si dorinta, propunand ca la finalul unor astfel de intalniri in care se discuta pe anumite teme sa se traga niste concluzii care sa se regaseasca in legislatie, care ulterior sa se si aplice.

 Dl Ionel Danca a precizat ca desi toti ne dorim o adoptare urgenta, imediata, spera sa nu asistam, ca in cazul codului insolventei, la o adoptare prin ordonanta de urgenta pentru ca si in acel caz discutia a fost pregatita pentru o dezbatere in Parlament, dar urgenta actului de guvernare a facut ca el sa fie adoptat prin ordonanta de urgenta. In continuare, dl. Danca a dat cuvantul dlui Stefan Petricean, liderul sindicatului de la Remin Baia Mare si coordonator regional al proiectului pentru a prezenta telegrafic cateva dintre rezultatele obtinute in cadrul acestui proiect. 

Dl. Stefan Petricean, coordonator regional al proiectului in Regiunea Nord-Vest, a multumit tuturor pentru ca au acceptat invitatia de a participa la conferinta de evaluare finala organizata de Centrul regional Nord-Vest si a informat ca a coordonat acest proiect in toate cele 6 judete ale regiunii Nord-Vest, in care au fost organizate un numar de 58 de dezbateri publice in mediul urban si rural, impreuna cu sindicatele, patronatele, institutiile publice, ONG-uri si alti parteneri sociali, cuprinzand toate domeniile si activitatile economice si sociale din regiune. Problemele dezbatute si propunerile de rezolvare au fost cuprinse in raportele acestor evenimente dar au fost sintetizate si in rapoartele anuale si raportul final al centrului. In fiecare judet au fost organizate conferinte, aceasta fiind cea de a 14-a si este corolarul tuturor activitatilor la nivel regional. Problematica dezbatuta in cadrul acestor intalniri este foarte vasta iar daca un decident politic ar citi toate rapoartele intocmite ar cunoaste toate problemele specifice acestei regiuni, dar si solutii de rezolvare a lor. A adaugat ca intelege situatia celor de la Industria Sarmei Campia Turzii deoarece si la Remin Baia Mare fiind tot in insolventa sunt probleme cu personalul, plata salariilor si a contributiilor sociale restante de prin luna mai. Prin Legea insolventei s-au distrus foarte multe intreprinderi de stat, ducand la ruinarea industriei si a economiei din  Romania. Aceasta lege premiaza falimentul si nu redresarea economica a intreprinderilor, deoarece comisioanele celor care fac vanzarea activelor si bunurilor intreprinderii debitoare sunt foarte atractive. Nici modificarile actuale ale legii nu rezolva problema ci grabesc falimentul pentru ca s-a scurtat durata in care o intreprindere poate sa fie insolventa. La Remin Baia Mare a existat un stoc de pirita aurifera de 500.000 de tone, care a fost vanduta pana la urma in China. La o intalnire organizata la CSN Meridian s-a cerut Ministrului Economiei ca aceasta sa fie procesata in Romania, iar aurul si argintul rezultat sa intre in visteria tarii, fiind produs obtinut cu subventie de la statul roman. Nu s-a procedat asa, iar pirita aurifera a ajuns in China, stat cu cea mai mare expansiune economica la ora actuala. Compania Remin a depus un program de reorganizare si se incearca asocierea cu investitori care sa reporneasca activitatea de exploatare si procesare a resurselor miniere din Maramures. Repornirea activitatii companiei ar duce la crearea de locuri de munca si la dezvoltarea unor activitati conexe cu mineritul. Dar, redresarea activitatii la aceasta companie a fost si este zadarnicita de unele institutii ale statului roman implicate in procedura de insolventa care una declara si alta fac, riscand sa ajunga intreprinderea la faliment nu la reorganizare si redresare economica. Legislatia din Romania ar trebui imbunatatita si facuta in asa fel incat sa favorizeze productia si crearea de locuri de munca mai ales in domeniile productive. A pus o intrebare retorica si anume daca este mai bine pentru Guvernul Romaniei si pentru statul roman sa asigure asistenta sociala sau e mai bine ca fiecare lucrator sa ramana un contribuabil la bugetul statului? Sanatatea cere fonduri alocate la nivelul de 6 % din PIB, invatamantul cere 6% din PIB ceea ce si-ar gasi rezolvarea daca evaziunea fiscala demonstrata si recunoscuta la nivelul de 14% din PIB ar fi eliminata. Probabil ca nu se doreste acest lucru avand in vedere ca evaziunea fiscala, furtul si coruptia este aproape cea mai mare din Europa. Dezbaterile de la aceasta conferinta sunt relevante si vor completa dezbaterile din celelalte conferinte judetene organizate in Regiunea Nord-Vest. Proiectul va avea succes daca vom reusi intr-adevar sa determina schimbarea in bine a lucrurilor care merg rau in Romania.

Dl. Dumitru Fornea a intervenit pentru a informa ca problema de la Remin Baia Mare a ajuns chiar si la Bruxelles. A fost facuta cunoascuta atat Comisiei Europene, in cadrul reuniunilor grupului pentru materii prime dar si prin dezbaterile tematice organizate de Comitetul Economic si Social European. Aceasta problema a atras atentia, pentru ca pe de o parte promovam acest discurs ipocrit despre mediu, ca trebuie sa salvam mediul in Europa, ca trebuie sa fim verzi, si pe de alta parte tot ceea ce aruncam noi, iau altii de bun. Aceasta problema a fost dezbatuta mai pe larg in cadrul unei initiative privind materiile prime. A completat cele spuse de dl. Petricean mentionand ca statul roman prin institutiile implicate in procedura de insolventa de la Remin Baia Mare vroia sa vanda concentratul aurifer ca deseu industrial, desi era un produs finit obtinut prin subventie de la stat. Au dorit sa-l vanda cu 4,7 milioane de dolari, in conditiile in care Compania Remin facuse propria evaluare cu experti independenti si a ajuns la valoarea de 53  milioane de dolari. Dupa multe insistente si sesizari ( inclusiv din partea CSN MERIDIAN), pirita aurifera a fost vanduta la valoarea de 105 dolari pe tona suma care este incasata lunar pe masura ce pirita este transportata, dar din care se refuza sa fie platite datoriile salariale si contributiile sociale. Ce sanse reale mai exista de a repune in discutie tema industrializarii in contextul in care statul roman isi ingroapa propriile sale companii, cand cu acesti 53 milioane de doalari ar putea sa faca activitati economice intr-o zona in care exista potential. Acest caz este emblematic pentru modul in care noi singuri ne-am ucis industria.  

Dl. Petricean a adaugat ca in momentul in care institutiile statului roman au vazut ca nu mai pot vinde pirita ca deseu minier, au depus in instanta o contestatie prin care cer ca intreaga creanta sa fie garantata pentru ANAF. Astfel, s-a blocat procedura de insolventa, urmand termene de judecata foarte lungi in contextul in care se stia ca acea contestatie blocheaza procedura de insolventa. Mai mult, pentru prima data in istoria companiei, statul roman prin Ministerul Economiei si prin societatea Conversmin SA a sistat in totalitate finantarea companiei sperand probabil ca in acest fel se va ajunge sigur la faliment. Astfel din luna mai nu au fost platite cheltuielile curente, salariile, contributiile sociale urmand probabil ca un furnizor de utilitati sa ceara falimentul desi compania are in cont peste 8 milioane de dolari. Statul roman prin institutiile sale este impotriva statului roman, un lucru absurd si greu de inteles.

Dl. Pascu a intrebat de ce statul roman nu se implica in rascumpararea intreprinderilor aflate in dificultate a caror patroni nu doresc sa continuie activitatea, cum este cazul la Campia Turzii unde proprietarii de la Mechel nu doresc sa vanda desi au avut oferte de cumparare.

Dl. Ionel Danca a raspuns ca, asa cum a spus chiar dl. Pascu, cineva trebuie sa doreasca sa vanda si ca probabil la Campia Turzii nu-i intereseaza pe proprietari cine plateste datoriile ci cum pot valorifica fierul vechi de acolo, fiindu-le mult mai profitabil asa. Legat de ceea ce poate si ce nu poate sa faca statul, in contextul in care dl. Fornea vorbea de un grup restrans de interese potrivnice uneori Romaniei, Dl. Danca a spus ca nu ar subestima si incompetenta managementului public si nu ar supraestima interesele adverse ale Romaniei. In continuare, a dat cuvantul dlui profesor Gabriel Nastase, fost consilier al presedintilor Ion Iliescu si Emil Constantinescu, care va vorbi despre un management inovativ  

 Dl. Gabriel Nastase, prof.univ. la Universitatea Dimitrie Cantemir din Bucuresti, a spus ca din cele ascultate, o parte din raspunsuri se pot gasi in trei carti pe care le-a scris in perioada 2005-2012: Razboiul Spionilor, Armagedon I si Armagedon II, unde lucrurile sunt foarte bine clarificate si precizate din punctul de vedere al celor care au distrus din interior si nu raspund sub nici o forma pentru tot raul pe care l-au facut Romaniei si se cunosc toti acestia. De asemenea, a facut recomandarea ca toate informatiile cuprinse in rapoartele care s-au intocmit pe parcursul derularii proiectului sa fie utilizate ca model de inspiratie in vederea elaborarii de programe de guvernare, plecand de la realitatile concrete. In ceea ce priveste inovarea, a aratat ca intr-una dintre discutiile pe care le-a purtat cu reprezentantii Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale referitor la capacitatea de inovare a poporului roman si a specialistilor care sunt si care au solutii la foarte multe provocari care exista, ni s-a reprosat ca doar 2-4% din rezultatele cercetarii se valorifica in economie si ca ar trebui sa se puna la punct o strategie de dezvoltare inovativa a mediul de afaceri si nu pe sistemul tepelor care s-au dat si se dau in continuare. De asemenea, acestia au propus infiintarea unei Agentii Nationale de Valorificare a Proprietatii Intelectuale, care ar avea un rol integrator pentru reindustrializarea economiei romanesti. Din pacate la discutiile purtate cu fostii Prim-ministri Adrian Nastase si Mircea Geoana si cu actualul Prim-ministru totul le-a trecut pe langa ureche. In final a mentionat ca este familiar cu situatia de la Remin Baia Mare si de la Cuprumin, pentru ca a fost administrator special, dar si-a dat demisia de la Remin pentru ca a constatat ca, spre deosebire de colaborarea foarte buna pe care a avut-o cu cei de la Cuprumin in perioada 2007-2009, la Remin a fost o reticenta totala vis-a-vis de demersurile pentru a aduce societatea pe profit.

Dl. Ionel Danca l-a intrebat pe domnul Nastase, avand in vedere ca a luat parte la guvernare in ultimii 22 de ani, la ce concluzie a ajuns, cat e prostie si cat e interes.

Dl. Gabriel Nastase a raspuns ca nu a incercat sa faca o statistica din acest punct de vedere dar daca e sa faca niste procente in mare parte interesele au fost la baza acestor devalizari, a unor imbogatiri veroase. A dat exemplu Romcim-ului care s-a vandut pe o suma derizorie dar comisionul a fost de 30 milioane  de dolari, stiindu-se aceste lucruri insa interesele politice au fost puse inaintea interesului national.

Dl. Ion Popescu i-a invitat pe cei din invatamant sa ia cuvantul, in contextul in care dl. Suciu spunea ca face parte dintre ultimele generatii de mecanici de locomotiva.

Dl. Suciu a spus ca face parte dintre ultimele generatii de mecanici de locomotiva pentru ca scolile de mecanici de locomotiva se fac prin calificare la locul de munca, iar durata in care un mecanic ajunge sa poata conduce orice fel de tren este de aproximativ 5 ani, fiind o formare de durata. A adaugat ca in trecut a existat Liceul de transporturi care forma meseriasi, reparatori de locomotive, care apoi se specializau in domeniul mecanicii.

Cu referire la invatamant Dl. Petricean a precizat ca UST Meridian Maramures este membru fondator al Pactului Regional de Ocupare si Incluziune Sociala Nord-Vest, iar la sedinta desfasurata la Zalau in 2011 s-a aratat ca aproape 50% dintre absolventii de facultate si liceu nu gasesc de lucru sau nu isi gasesc de lucru in domeniile in care au fost formati. A rugat participantii din invatamant sa intervina si sa-si exprime punctul de vedere cu privire la aceasta stare de fapt, respectiv, corelarea invatamantului cu cererea de pe piata muncii.

Doamna Maria Simut, inspector de specialitate la Inspectoratul Scolar Judetean Cluj, a spus ca pe parcursul intalnirii a auzit o serie de discursuri negative, despre furturile de la CFR, despre furturile de paduri si din alte domenii. Este de parere ca in invatamant nu se poate vorbi despre furt, pentru ca nu prea exista ce sa se fure, dar incepe sa dispara invatamantul tehnic ceea ce este o problema, iar procentul de elevi care opteaza pentru invatamant profesional si tehnic este din ce in ce mai mic. In invatamant ne confruntam cu o slaba atractivitate a elevilor fata de invatamantul profesional si tehnic, iar de doi ani de cand s-a reintrodus asa zisa scoala profesionala, la nivelul Clujului 280 de elevi au optat anul trecut pentru invatamantul profesional in mai multe calificari, iar anul acesta au optat 342 de elevi. Problema cea mai mare este ca aceasta optiune se face dupa clasa a 9-a, in functie de posibilitatile si vocatia fiecaruia, elevul fiind deja admis la liceul tehnologic. Multi elevi vazandu-se in clasa a 10-a prefera sa termine liceul si sa-si lase deschisa optiunea pentru a urma o facultate. Se discuta mult despre invatamantul dual, dupa modelul german, care se doreste sa se implementeze si in Romania. Pentru a analiza modul in care se implementeaza acest tip de invatamant s-a deplasat cu o comisie a ministerului la Stuttgart si a fost la toate cele 3 organisme implicate: scoala, intreprindere, camera de comert – care este liantul intre scoala si intreprinderi. A observat ca elevii muncesc la agentii economici in conditii legale si primesc o bursa de 400-500 euro in primul an pana la 1.000 euro in anul al treilea. Companiile ii angajeaza fara sa primeasca facilitati de la stat, dar beneficiaza de pe urma muncii prestate de acestia. A facut un apel catre agentii economici pentru a veni catre scoala, sa sustina scoala, chiar daca nu la nivelul Germaniei, deoarece elevii sunt atrasi si de burse mai mici, de 200-300 lei. Exista o harta a parteneriatelor intre scoli si agentii economici, dand exemplu Judetul Bihor unde a existat un invatamant de tip dual in cadrul caruia 94 de elevi au beneficiat de o bursa de 100 lei in primul semestru si 200 lei in semestrul doi la care se adauga bursa guvernamentala in suma de 200 de lei acordata pentru a-i stimula pe elevi sa aleaga invatamantul profesional. A propus sa se introduca admiterea la invatamantul profesional inca din clasa a 9-a astfel incat la sfarsitul clasei a 11-a elevii sa aiba o meserie si sa se poata angaja.

Dl. Ion Popescu a intrebat-o pe doamna Simut care sunt formele de comunicare ale scolii cu agentii economici, pentru ca multi agenti economici sunt interesati doar de castig si mai putin de latura umana, educativa, constructiva.

 D-na Simut a raspuns ca la nivelul Inspectoratului Scolar exista un Comitet Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social in care exista agenti economici, sindicate, ONG-uri, institutii care vin in sprijinul inspectoratului si arata ce se cere pe piata muncii. A adaugat ca acest comitet exista, insa nu functioneaza extraordinar, de multe ori cei implicati neputand participa la intalniri. Pe de alta parte, unitatile de invatamant se indreapta ele spre agentii economici cu care colaboreaza si unde elevii isi efectueaza stagiile de practica. A adaugat ca anul trecut, inainte de a face planul de scolarizare si a stabili clasele, a fost o intalnire cu marii agenti economici, insa solicitarile lor nu s-au materializat deoarece cerintele impuse de acestia pentru acordarea de burse nu le-au convenit parintilor si elevilor. A exemplificat cu un angajator din industria textila care era dispus sa acorde 30 de burse cu conditia ca elevul sa ramana sa lucreze 5 ani in intreprindere, fapt care nu le-a convenit nici elevilor si nici parintilor. Scoala merge catre agentii economici dar ar fi bine ca si acestia sa colaboreze cu scolile fiindca au nevoie de muncitori calificati.

Dl. Popescu a mentionat ca este de parere ca interesul este mai mult al scolii, care are o psihologie, o metodica, un mod de abordare pentru a-i atrage pe agentii economici, iar scoala ar trebui sa persevereze pentru a obtine rezultate deoarece situatia este critica in special in mediul rural unde calificarea oamenilor lipseste.

Dl. Suciu a aratat ca la operatorii privati din calea ferata peste 80% din angajati sunt pensionari iesiti de la stat iar companiile private nu au investit nici un leu in formarea acestora. A cerut ca fostii angajati ai CFR care s-au pensionat sa nu mai poata lucra in acelasi domeniu.

Dl. Petricean a intervenit mentionand ca la dezbaterea organizata de Centrul regional Nord-Vest la CFR Campia Turzii, angajatii au propus ca Guvernul sa impuna prin legislatia fiscala o impozitare mai mare a agentilor economici din CFR care angajeaza pensionari, creandu-se in acest fel un deficit de locuri de munca in conditiile in care tineri bine instruiti si formati la CFR sunt dati afara de la societatile statului si nu au unde sa se angajeze.

Dl. Suciu a precizat ca angajatorii privati prefera sa lucreze cu pensionari decat cu persoane tinere deoarece pensionarii sunt deja formati si accepta salarii mai mici cumuland pensia cu salariul.

Dl. Petricean a spus ca pensionarii accepta salarii mai mici, deoarece acestea reprezinta un venit suplimentar pe langa pensia primita de la stat, iar cei tineri cersesc locuri de munca ceea ce este nedrept. Statul ii da afara ca pensionari necorespunzatori iar privatii din CFR ii iau de buni si ii folosesc dar platindu-le salarii mai mici.

Dl. Danca a dat cuvantul d-lui Sorin Pop, reprezentant al unui partener social care a vorbit despre dezvoltarea durabila si incluziune sociala.

Dl. Sorin Pop a spus ca a fost a treia generatie de ingineri mineri din familie pana in momentul in care s-a inchis mineritul, iar de 15 ani lucreaza in planificarea dezvoltarii, adica acele planuri de dezvoltare care aparent nu folosesc la nimic, dar in care intra toate acele componente despre care s-a discutat azi, inclusiv dezvoltarea durabila. A precizat ca dezvoltarea durabila nu este o dezvoltare de mediu cum crede toata lumea, ci este o dezvoltare integrata, adica cuprinde elemente de crestere economica, de echitate sociala si aici se face legatura cu incluziunea sociala si protectia mediului. Pe langa acestea mai exista un element pe care il ignora toata lumea si anume partea de identitate culturala, adica marca, daca este vorba de o firma sau ceea ce identifica o comunitate, daca este vorba de o comunitate. Ultimul element este buna guvernare, adica cum anume se realizeaza o dezvoltare integrata. In acest caz discutam de mai multe probleme in domeniul social, a echitatii sociale cu cele 4 elemente: educatie, sanatate, locuri de munca, locuinte, discutam despre problemele din economie, dar nu discutam despre buna guvernare. A mentionat ca din cate s-au discutat aici una dintre marile probleme ale Romaniei este modul de elaborare a politicilor publice. Se discuta despre legislatie de parca legislatia nu are un cadru legal de elaborare. O politica publica nu e alcatuita numai din legislatii, din totalitatea deciziilor si a actiunilor pe care o institutie publica le ia pentru a dezvolta un domeniu. Fiecare om are un dublu rol, acela de angajat intr-un sector si acela de cetatean, iar marea problema a elaborarii politicilor publice in Romania este legata de procesele participative care sunt inlocuite cu consultari, cu analize de tip expert, suplimentate cu un plan de relatii publice. Cand vom invata sa facem politici publice, adica cand o sa trecem de la notiuni importante spre importate cum ar fi cetatenia si parteneriatul, si o sa ni le asumam fiecare dintre noi la nivel individual, la nivelul institutiei, la nivelul comunitatii, atunci lucrurile vor lua amploare. Discutam despre disponibilizari, despre restructurari, in legislatie existand posibilitatea de a elibera o autorizatie de functionare in baza unor studii de impact, in minerit fiind vorba de acele planuri de incetare a activitatii care includeau masurile sociale. Autoritatea locala poate sa elibereze acele autorizatii de functionare in baza acelor planuri de incetare a activitatii, indiferent de domeniul in care isi desfasoara activitatea, unde se prevad masurile pe care angajatorul si le asuma in momentul in care trebuie sa inchida afacerea. Daca intreprinderea afecteaza structurile sociale ale comunitatii, statul poate sa intervina, fiind vorba de solidaritate. De asemenea, se discuta despre cum planificam politicile si ne aflam intr-un proces de definire a prioritatilor de dezvoltare in Romania pe urmatorii 7 ani. Cati dintre cei din sala au participat la acest proces? Daca la nivelul administrativ teritorial procesul participativ are loc pentru ca primarii sunt alesi si pentru ca consiliile judetene sunt alese si sunt interesati in a atrage suportul publicului, la nivel sectorial, se adreseaza Prefecturilor ca si coordonator de autoritati sectoriale. Exista asa numitele planuri operationale sectoriale care sunt un set de administrare a implementarii unor masuri din planurile nationale sectoriale. Cati dintre cei care participa la aceste intalniri au participat la elaborarea acestor planuri nationale sectoriale, pe sanatate, pe economie, pentru ca este clar ca gradul de absorbtie tine de gradul de participare la planificare. Gradul de rezolvare a problemelor la nivel local tine de gradul de identificare a acestora in procesul de planificare. Aici intervine abordarea integrata, durabila. Discutam despre o problema sociala, care este un efect sau o cauza a unor probleme economice, discutam despre responsabilitatea sociala care vine de sus in jos, de la autoritati, dar vorbim si despre responsabilizarea beneficiarilor. In momentul in care nu participam in procesul de elaborare a politicilor este foarte greu sa facem fata pe termen scurt unor impacte asociate proastei aplicari a unei politici prost elaborate. Dialogul social este un instrument de elaborare a unei politici sociale si este foarte important ca dialogul social sa devina un indicator de buna guvernare. Ar fi foarte important de vazut cate politici au fost elaborate pe baza dezbaterilor publice, a dialogului social. Este de parere ca rolul nostru este de a gandi pe termen lung pentru ca dezvoltarea durabila nu inseamna sa rezolvam doar problemele noastre ci sa ne gandim ce mostenire lasam copiilor urmasilor nostri. Referitor la relatia educatie-dezvoltare, a aratat ca sistemul educational formal va trebui sa aiba in vedere prioritatile de dezvoltare sectoriala, domeniile de dezvoltare, ramurile economice pe care ni le dorim in zona si in functie de asta sa se faca o oferta educationala. Pe termen scurt sunt programele de formare profesionala care raspund cererilor de pe piata, dar pe termen lung ii este foarte greu unui inspectorat scolar judetean sa-si dezvolte o strategie fara sa stie prioritatile de dezvoltare locala sau sa participe in procesul de planificare a dezvoltarii locale. Lucrurile trebuie privite putin de sus pentru ca adeseori nu vedem padurea din cauza primilor copaci.

D-na Maria Simut a intervenit in legatura cu planurile inspectoratului scolar privind scolarizarea, spunand ca exista aceste planuri si se numesc planuri locale de actiune pentru invatamant pe termen mediu si au la baza planul regional de dezvoltare ale Regiunii Nord-Vest. A mentionat ca participa la elaborarea planului de dezvoltare regionala pentru perioada 2014-2020, iar orientarile economice sunt cuprinse in planurile pentru invatamant in cadrul carora sunt facute si niste analize foarte pertinente pe demografie, pe economie, pe oferta invatamantului profesional si tehnic, pe piata muncii, legat de somaj etc., iar din aceste analize rezulta niste prioritati ale invatamantului.

Dl. Dumitru Fornea a intervenit in legatura cu indicatorul de buna guvernare – dialogul social, pentru a avea o imagine a ceea ce se intampla in prezent si a precizat ca la nivelul CES european 80% din avizele emise de acesta sunt luate in considerare de catre institutiile europene, iar in Romania doar 3% din avizele emise de CES-ul din Romania sunt luate in considerare.

In incheiere, dl. Popescu a felicitat participantii pentru pozitiile si interventiile din timpul conferintei precizand ca aceste intalniri dezvolta cultura dialogului social. In cadrul acestei intalniri au fost abordari diverse, despre lucruri si fapte ce intereseaza intreaga societate romaneasca. In actiunile intreprinse de CSN Meridian in calitate de structura sindicala, omul a fost considerat ca fiinta sociala, iar institutiile statului au fost respectate indiferent daca au fost bune sau rele, acestea trebuind sa functioneze. Nu toti care sunt in Guvern au o atitudine necumpatata, nu toti cei care sunt in Parlament sunt nepregatiti, nu toti care sunt in justitie sunt corupti. A militat pentru prietenie, pentru echilibru, pentru o atitudine inteleapta si a pus accent in mod deosebit pe instruire, pe educatie, deoarece doar cele doua elemente pot forma constiinta morala a oamenilor. A asigurat angajatii din CFR ca de ani de zile se lupta pentru problemele lor, care au fost puse in discutie la Comisia Europeana, in Parlamentul European, iar celor din silvicultura le-a transmis ca exista probleme foarte importante care ar fi trebuit rezolvate mai demult deoarece se stie cine a taiat si distrus padurile. Politica este otrava care ucide si a ucis, iar statul este un partener al coruptiei. A cerut ca sa incercam fiecare sa devenim o autoritate si autoritate nu putem deveni daca nu avem putere de ascultare si nu punem accent pe instruire, educatie si buna credinta.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design