Sute de silvicultori din tara si din strainatate au participat la Manifestarile internationale ale Silvicultorilor. Eforie Nord, 14-15 septembrie 2017. Federatia Sindicatelor din Silvicultura SILVA a organizat in perioada 14-15 Septembrie 2017, la Eforie Nord, la care au participat peste 400 de silvicultori din tara si din strainatate. Activitatile au demarat, joi, 14 septembrie 2017, cu o ceremonie de deschidere, un Simpozion international cu tema: „Strategii si Politici Forestiere in tari europene”, precum si cu primele partide in cadrul Competitiei sportive internationale „Cupa Federatiei Silva”. Simpozionul a creat conditiile pentru a prezenta principalele realizari si preocupari ale ale lucratorilor din silvicultura. In cadrul dezbaterilor moderate de domnul Silviu Geana, Presedintele Federatiei Silva, au intervenit, directorul general al Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, silvicultori din tara si din strainatate (Republica Moldova, Turcia, Ucraina, Ungaria), reprezentanti ai Confederatiei Consilva, ai Federatiei pentru Apararea Padurilor, ai Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN si ai Societatii Progresul Silvic.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Raport de la Conferinta la Nivel Inalt privind Materiile Prime

„Maximizarea Valorii - Importanta Industriei Extractive pentru Dezvoltare Economica Europeana si Regionala”


http://www.rawmaterials2014.com/

organizata de Ministerul Mediului, Energiei si Schimbarilor Climatice din Grecia, Euromines si Comitetul Economic si Social European/CCMI

Atena, 20 iunie, 2014


Principalele concepte si idei prezentate in cadrul Conferintei:

  • Dupa 5 ani de criza economico-financiara, economia isi revine. Europa este dependenta de materiile prime, in conditiile in care consuma cca. 30% din mineralele extrase pe glob, dar asigura, in medie, numai 3% din productia acestora. Constrangerile naturale si diversificarea materiilor prime in Europa sunt motive temeinice de preocupare pentru dezvoltarea viitoare a zonei;
  • Hidrocarburile si gazele naturale din zona Marii Mediterane au un epicentru de mare perspectiva in Grecia. Aceasta este prezentata ca o sansa pentru cresterea PIB-ului, fundamentarea unui nou model de dezvoltare durabila pentru aceasta tara, plata datoriilor externe si o preconditie pentru iesirea din criza;
  • Politica de exploatare a mineralelor este apreciata ca fiind o cheie pentru viitoarea dezvoltare economica si integrare a Greciei in structurile economiei globale. Guvernul central, prin ministerele specializate si administratia publica locala, au organizat un „Forum” deschis pentru dezbaterea metodelor de evaluare si planificare viitoare a resurselor minerale, secondate de o activitate stiintifica intensa in domeniul geologiei, cu evaluarea potentialului stiintific din universitati si departamentele specializate, in scopul replanificarii si al reproiectarii intregului cadru de exploatare al materiilor prime minerale.
  • In domeniul mineralelor, 4 centre universitare se vor axa pe cercetare academica, urmand ca, in toamna acestui an, sa fie introdus in Parlamentul Greciei un proiect de lege privind evaluarea resurselor minerale, cu protejarea interesului public in domeniile resurselor minerale si al energiei. In acest context, se lucreaza la elaborarea unui „Raport de evaluare” privind utilizarea resurselor naturale, potentialele depozite minerale, pentru o exploatare rapida, astfel incat bogatiile subsolului sa fie introduse in circuitul economic;
  • Specialistii greci intentioneaza sa infiinteze o Fundatie pentru exploatarea rationala a resurselor minerale, cu orientare catre solutionarea unor mari constrangeri economice:
    • Grecia nu mai poate astepta ajutoare din afara;
    • Se doreste o reusita prin investitii proprii in minerale si realizarea unui „Cadastru mineral”, destinat investitiilor in domeniu;
    • Asigurarea unor perspective favorabile pentru exploatare in interes national si local prin planificarea teritoriala
      si protectia mediului. A fost, deja, licitata o planificare teritoriala a depozitelor miniere si realizarea unui studiu, care urmeaza a fi publicat in lunile urmatoare.
    • Grecia nu isi poate permite sa isi izoleze zonele de materii prime potentiale, avand in vedere imperativele coeziunii sociale si ale protectiei mediului – mineralele pot schimba pozitia economica a tarii in context global, cu pregatirea necesara, de a raspunde favorabil, documentat, viitoarelor provocari:
      • Calitatea vietii, ca drept de care sa se bucure toata lumea, ramane un deziderat
      • Conditiile imperative privind coeziunea sociala si protectia mediului nu pot fi exonerate
      • Necesitatea unui model de dezvoltare, bazat pe avantaje competititve naturale si umane, pe fluxul tehnologic: cercetare academica – prospectiuni geologice – planificare teritoriala.
  • Comisia Europeana are preocupari importante privind politicile pentru materiile prime. Dezvoltarea durabila si locurile de munca depind de cantitatea si importanta materiilor prime, din careunele sunt considerate „critice”;
  • Grecia este un mare producator de bauxita, magnetita (cca. 350 mii tone/an) si gallium (20 mii tone/an), zinc si bentonita. Peste 800 de firme partenere sunt implicate in exploatarea acestor materii prime;
  • Recent, in SUA, a avut loc o conferinta internationala referitor la exploatarea resurselor minerale din oceane, iar Comisia Europeana cauta coordonatori pentru dezvoltarea acestui gen de exploatari;
  • Problematica principala cu care se confrunta, in prezent, mineritul, este legata de riscurile si adversitatile sociale si de mediu, pentru a convinge locuitorii de necesitatea si posibilitatea exploatarii acestor resurse;
  • Resursele straturilor geologice marine sau oceanice (seabeds) constituie o oportunitate economica necesara in contextul cresterii nevoii de resurse a umanitatii, dar in acelasi timp, activitatile de extractie intr-un asemenea mediu pot afecta major biodiversitatea acestor zone. Astfel, domeniul necesita activitati de cercetare premergatoare oricarei exploatari economice ulterioare a resurselor minerale;
  • Statele UE trebuie sa se implice dinamic in activitatile Autoritatii Internationale competente – The International Seabed Authority. Aceasta este o organizatie internationala autonoma, stabilita in conformitate cu Conventia Organizatiei Natiunilor Unite din 1982 privind Dreptul Marii si cu Acordul din 1994, privind punerea in aplicare a partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite privind Dreptul Marii. Autoritatea este organizatia, prin intermediul careia statele, parti la Conventie, in conformitate cu regimul straturilor geologice si subsolurilor marine si oceanice, dincolo de limitele jurisdictiei nationale (Zona), stabilit in partea a XI Conventiei, precum si in Acordul din 1994, organizează si controleaza activitile de control în Zona, in special in vederea administrării resurselor Zonei(http://www.isa.org.jm/);
  • Pentru Statele Membre riverane la Marea Mediterana si Grecia, investitiile se pot facilita prin implicarea mediului privat in proiecte importante si prin promovarea unei Directive europene vizand o planificare speciala a exploatarilor maritime. Acestea sunt obiective importante, care pot oferi o mai mare stabilitate zonei, in conditiile globalizarii economice si a integrarii rapide in structurile economiei globale;
  • Comisia Europeana faciliteaza schimbul de „best practice” pentru planificare teritoriala, protectia mediului etc., printr-un grup de experti din diferite tari si medii industriale (Raw Materials Supply Group). Exploatarile miniere din zonele maritime nu sunt, in prezent, semnificative;
  • In timp ce „sustenabilitatea” este o prioritate absoluta pentru industrie, reciclarea materiilor prime ramane, in continuare, o problema delicata;
  • EESC elaboreaza anual cca. 200 de avize de specialitate ale societatii civile organizate. O serie de avize reflecta importanta esentiala a materiilor prime pentru mentinerea bazei industriale si tehnologice din Uniunea Europeana. Industria mineralelor si a metalelor – accesul la materiile prime “critice” – sunt imperative pentru Europa. Armonizarea intereselor necesita un parteneriat intre industria miniera, mediul universitar si cel academic. Fara respectarea protectiei mediului, nu vom fi capabili sa functionam normal, de aceea dezvoltarea agriculturii trebuie analizata corelat cu industria miniera prin planificarea teritoriului. Europa se afla intr-o tranzitie dureroasa si frustranta, deoarece dispune, inca, de resurse naturale viabile, dar incomplet cartografiate, de resurse de capital pentru investitii, de oameni si forta calificata de munca. Fata de alte grupari economice si state mari, concurente pe o piata globala, Europa nu dispune de sprijinul statului („ajutoare de stat”), dar sistemul privat european creeaza si dezvolta, zi de zi, comenzi importante. Pentru promovarea de noi investitii in noi depozite minerale, este necesara o mai mare acceptare din partea cetatenilor – un echilibru – pentru a mentine „lantul valorii noi create” in Europa. Totodata, UE trebuie sa documenteze numeroase standarde in conditii diferite de exploatare a materiilor prime. În 2006, industria extractivă non-energetică a generat, în cadrul UE, o cifra de afaceri de aproximativ 45 miliarde € și a creat aproximativ 295.000 de locuri de muncă. Industria asigura primele legaturi pe „lantul valorii adaugate”, oferind: solutii pentru alte industrii din aval, abordeaza reciclarea industriala, promoveaza parteneriatul pentru materiile prime si opereaza cca. 14 initiative majore de cercetare si investitii;
  • „Industrial Minerals and Innovation” (IMA) urmareste eficienta resurselor din p.d.v. mediu, economic si social;
  • Dezvoltarea durabila, axata pe cerintele pietei, are la baza urmatorii piloni:
    • Mineritul si procesarea durabila a materiilor prime
    • Imbunatatirea performantelor si economisirea resurselor in aval
    • Valorificarea deseurilor si refolosirea/recuperarea materialelor (in prezent, 60% in cazul metalelor)
    • Accesul la materiile prime din afara UE
    • Accesul la materii prime din interiorul UE. In cadrul UE, pentru perioada 2014-2020, finantarea cercetarii/dezvoltarii prevede o crestere cu 14%.
  • Europa – avand, ca specific, o mare densitate a populatiei, reglementari tehnice si juridice diverse si complexe – este o zona de interes pentru companiile miniere multinationale. Grecia reprezinta un punct de pornire pentru parteneriatul
    international din industria miniera, avand sanse mari in perspectiva. Reprezentantul companiei internationale Eldorado Gold Corporation, cu cei 7000 de salariati ai sai, s-a prezentat ca avand o solida baza de productie a aurului, argintului, zincului si altor minerale in state precum: China, Rusia, Grecia si Romania si o experienta de bune practici in relatiile de afaceri. Europa detine 60% din consumul global de metale si este marcata de schimbari majore in structura populatiei si a industriei sale. Europa are oameni care beneficiaza direct de pe urma industriei miniere globalizate. De asemenea, Canada beneficiaza, de pe urma exploatarii resurselor sale, iar parteneriatul social instituit in aceasta tara lucreaza cu reglementari moderne, clare si consistente;
  • Industria miniera si metalurgica este inovatoare si beneficiaza de un „lant al valorii adaugate” eficient si plin de resurse. Industria extractiva viitoare nu mai poate fi evaluata separat de „lantul valoric global”. La incheierea duratei de viata a produselor materiale, componentele trebuie reciclate sau reutilizate astfel, incat cel mai bun model de dezvoltare industriala social acceptat este acela de a evalua contributia mineralelor la structurarea „lantului valoric”;
  • In sectorul materiilor prime, se regrupeaza, in prezent, o serie larga de „actori”, raspanditi pe tot teritoriul UE. Acestia sunt dimensionati diferit – de la companiile multinationale, la IMM-uri;
  • Contributia mineralelor si a metalelor in sociatate se manifesta prin:
    • Performanta si hi-tech;
    • O buna vizibilitate pentru multe sectoare economice din aval;
    • Promovarea tranzitiei catre procese tehnologice mai eficiente si ecologice.
  • Din punct de vedere al performantelor industriei, mineralele pot fi:
    • Reutilizate in proportie de 40-60%
    • Mineralele favorizeaza eforturile industriei catre optimizare si miniaturizare
  • Dependenta Europei de importurile de materii prime genereaza provocari de natura politica. Resursele minerale disponibile in UE nu sunt suficiente pentru a satisface nevoile industriei, cu exceptia unor minerale industriale si de constructii. Numai 29% din necesarul sau de minereuri metalifere se extrag in Statele Membre, iar reciclarea lor nu este suficienta pentru a scoate de sub presiune economia europeana. Cerintele pentru „preturi de piata corecte” devin provocari de natura politica. In conditiile mentionate, Comisia Europeana a adoptat o serie de masuri si initiative pentru a face fata situatiei:
    • Incepand cu anul 2007, industria europeana a inceput sa abordeze provocarile curente legate de aprovizionarea cu materii prime prin:
      • „European Technology Platform on Sustainable Mineral Resources” (ETP/SMR)
      • ETP/SMR Strategic Research
      • Angajamentele industriei asumate prin 97 de actiuni si proiecte propuse de Comisia Europeana, precum si „Strategic Implementation Plan” (SIP)
      • Obiective si actiuni viitoare: dezvoltarea de noi procese tehnologice; cresterea ratei de reciclare si refolosire; asigurarea de inlocuitori pentru „materiile prime “critice”
    • „Raw Material Initiative” (2008) – Initiativa privind materiile prime
    • „The European Innovation Partnership on Raw Materials” (2013) – Parteneriatul pentru inovare in domeniul materiilor prime
    • „A Vision and A Strategic Implementation Plan (SIP)” – O viziune si un Plan Strategic de Implementare

In concluzia primei partia a conferintei, s-a apreciat ca:

  • Industriile miniere si metalurgice sunt eficiente si esentiale pentru celelalte industrii din aval;
  • Aceste sectoare sunt pregatite sa isi extinda propria inovatie si eficienta resurselor pe intregul lant valoric, adaptandu-si modelul de afaceri bazat pe cooperarea Statelor Membre;
  • Noua lista a „Materiilor Prime “critice”, actualizata la 26 mai 2014, cuprinde 20 de pozitii, din care 13-14 sunt preluate din vechea lista. Aceste elemente sunt stabilite in functie de importanta lor economica, pentru diferitele sectoare ale industriei europene. Caracterul lor „critic” este legat, de asemenea, de riscurile elementelor de oferta: politice, stabilitatea economica, nivelul de concentrare a productiei, potentialul lor de inlocuire, rata de reciclare etc
  • „Pamanturile Rare” (grele si usoare) sunt raspandite neuniform pe glob, aflandu-se majoritar in zone precum: SUA (90% din rezervele de BERYLIUM; 30 % din din rezervele de BARITE – BaSo4), Turcia (38 % din rezervele de BARITE), China, Rusia, Africa de Sud, Brazilia (NYOBIUM) etc.
  • Exista 3 mari grupari economice (SUA; China si UE) care opereaza pe motivatii de securitate economica si politica in stabilirea criteriilor privind „gradul de criticalitate” a materiilor prime;
  • Materiile prime si energia au, deja, costuri comune si corelate cu cresterea populatiei globale si a cererii de consum. „Sustenabilitatea” este distorsionata politic si prin problematica „dematerializarii” resurselor. Presiunile trebuie anticipate – ex. problematica embargo-ului chinez la materiile prime. In aceste conditii, este necesara crearea unui scenariu alternativ bazat pe cooperarea cu alte State Membre, care, insa, folosesc argumentatii de ordin „emotional”, in timp ce UE abordeaza aceeasi problematica, preponderent pe criterii de natura tehnica.

Evaluarea „gradului critic” in UE

Dependenta de Materiile Prime “critice” (CRM) importate este deosebit de mare, dar inca insuficient explorata – in consecinta, definirea lor trebuie aprofundata. Printre parametrii utilizati pentru „criticalitate” sunt: lipsa de disponibilitate a resurselor; indicatorii privind nivelul inalt al consumului; abordarile strategice nationale sau ale diferitelor blocuri economice, politice, militare, organizate la nivel global etc.

In Grecia, avem numai programe de viitor, dar nu si infrastructura necesara – domeniu in care Grecia are foarte multe de facut. De asemenea, avem numai politici sectoriale, dar nu si cadrul institutional aferent. (N.B.: in conditiile mentionate, programele si angajamentele formulate de autoritati pentru viitorul sectorului minier din Grecia apar ca „promisiuni de temporizare”, pentru a castiga increderea si bunavointa creditorilor si investitorilor externi, pentru a reduce presiunea exercitata de acestia asupra tarii.)

Abordarea problematicii materiilor prime “critice” trebuie sa se faca intr-un mod pragmatic, cu cerinta unei mai bune constientizari si sustineri din partea locuitorilor. In acest caz, „criticalitatea” nu are nevoie de noi temporizari din partea industriei, ci, mai degraba, de initiative ale sectorului privat. „Criticalitatea” se refera atat la abordarea primara a materiilor prime, cat si la abordarea lor secundara. Obtinerea de materii prime necesita eforturi financiare sustinute, costuri crescute pentru energie si gasirea de solutii economice optime pentru dezvoltarea unor afaceri profitabile. De aceea, trebuie sa dezvoltam, sa concentram si sa intensificam procesele industriale care stabilizeaza CRM.

Energia este un factor-cheie pentru politica preturilor – in unele state, ea este subventionata, asigurata la preturi reduse, preferentiale (ex. pretul la combustibilul diesel ca sursa de energie in Arabia Saudita).

Este necesara cartografierea CRM si o evaluare a lor pentru fiecare articol/pozitie si sursele de aprovizionare, in corelatie cu lantul valoric. Metodologia pentru evaluarea criticalitatii poate fi imbunatatita prin cooperare interinstitutionala si interdisciplinara. Nu exista tehnologii miracol domeniul reciclarii. Exista insa exemple de activitati „state of the art” care pot da o directie in acest sens (N.B.:Umicore sau Aurubis). Programul „Horizon 2020” trebuie sa se axeze pe proiecte care furnizeaza solutii de echilibru si stabilitate.

Deoarece pentru metodologia CRM nu exista solutii imediate, adecvate, iar o solutie anume adoptata le-ar putea afecta pe celelalte (ex. energia regenerabila vs. energia obtinuta pe baza de carbon), in continuare, va trebui sa functionam cu aceleasi reguli. La nivel european, avem nevoie de un spatiu pentru manevre strategice care ne-ar permite sa anticipam anumite scenarii. Promovam standarde UE, dar avem nevoie sa prevenim obstacolele concrete si reale din economie prin politici adecvate –ex. dumping-ul chinez. Asa cum prevede Strategia UE 2020, activitatile de reciclare a materialelor pot acoperi doar partial nevoia de materii prime “critice” sau strategice. La randul sau, „diplomatia materiilor prime” trebuie intensificata, putand oferi doar solutii partiale, de viitor. In mod similar, actioneaza si mecanismele de parteneriat si cooperare, care, insa, pot afecta si manipula artificial preturile, in principal, in cazul IMM-urilor.

Materiile prime “critice” sunt esentiale pentru competitivitatea economica la nivelul UE, iar cele mai bune practici trebuie generalizate. Recomandarile privind conditiile-cadru pentru industria miniera din UE sunt axate pe:

  • Cerintele de contabilizare a politicilor la nivelul UE si al Statelor Membre
  • Imbunatatirea conditiilor de implementare la nivel national a conceptului de „depozit minier de interes public”
  • Planificarea teritoriala la nivel national, regional si local trebuie sa faca referire al un minimum de standarde de urmat
  • Cadrul informational trebuie sa beneficieze de o armonizare a raportarilor referitor la resurse.


Au fost prezentate sintetic cele mai bune practici realizate in domeniul minier pe insula Mylos din Grecia. Structura geologica vulcanica a acestei insule a permis dezvoltarea industriei extractive prin 10 cariere si exploatarea unor zacaminte de aur mai sarace, care asigura administratiei un venit de cca 300 mii euro/an. Insula are 5000 de locuitori, din care 350 lucreaza in minerit. 

In prezentarea lor, autoritatile locale au subliniat ca sanatatea si mediul ambiant sunt conditionalitati ne-negociabile. Noile proiecte de investitii sunt oferite in urmatoarele domenii:

  • Proiecte de desalinizare a apei de mare
  • Turism prin dezvoltarea plajelor
  • Ape termale
  • Tuful vulcanic pentru agricultura (viticultura)
  • Restaurarea unor proiecte miniere
  • Un muzeu al mineritului (v.: www.mylos.gr)


In cadrul prezentarii celor mai bune practici pe plan european au fost prezentate urmatoarele:

  • „European Innovation Partnership – Raw Material Committment – Convent 2022” cu preocupari in domeniul lantului valorii adaugate pentru sectorul minier si al parteneriatului multiplu al stakeholder-ilor cu exercitarea sistemului de parteneriat de tip „bottom-up” si mixt (top-down si bottom up);
  • In cadrul „European Innovation Partnership – Strategic Innovation Partnership (SIP) in Mining”, activitatea se orienteaza catre trei piloni de dezvoltare: inovatie tehnologica – technical innovation; inovatie netehnologica – non-technical innovation si cooperare internationala pentru o specializare inteligenta. Sunt urmarite 20 de materii prime strategice, printre care: ANTIMONIU, BERYLLIU, BARITE, materii prime netehnologice etc. La aceasta sunt asociate regiuni apartinand unor state europene precum Suedia (County of Norbotten), Finlanda (Regio of UPLAND) si Italia (regiunea Lombardia) si alte 4 regiuni din Franta;
  • In aceeasi structura – European Innovation Partnership – functioneaza si „European Partners for the Environment” din Franta, Ungaria, Slovacia si Polonia; Regiunile sunt invitate sa se alature Convent-ului 2022, cu un plan dedicat pentru SIP si o coordonare deschisa catre o economie circulara si minerit sustenabil. Obiectivele acestora sunt:
    • Crearea unei retele inteligente (loop-grid) inchise, care urmareste realizarea economiei circulare si o dezvoltare regionala bazata pe planificare circulara, inovare, acceptare publica si incredere reciproca
    • Un grup de lucru format din experti minieri, chemati sa stabileasca liniile directoare pentru un minerit sustenabil si un set de mecanisme si dispozitive capabile sa sprijine implementarea mineritului sustenabil (o organizatie responsabila)
    • Raw Material Committment – Convent 2022 va participa, in cadrul parteneriatului international extra-european la realizarea de proiecte miniere in zona arctica si America Latina
  • Industria, mineritul si energia sunt „opusul” comertului si al turismului. Energia, industria cimentului si industria metalurgica nu pot fi separate, deoarece ele asigura dezvoltarea tarilor pe termen lung, in favoarea structurii industriei miniere. In ultima perioada, sectorul minier a fost neglijat prin politicile oficiale. In conditiile crizei economice, problemele acumulate in industria miniera nu vor putea fi rezolvate fara controverse;
  • Statul elen abordeaza diferit modul de dezvoltare economica pe viitor. Toate activitatile industriale au un impact negativ asupra mediului, motiv pentru care orice investitie trebuie sa ia in considerare prejudiciul evaluat. Industria extractiva trebuie incurajata la toate nivelele: guvernamental, universitar, institutional, companii;
  • Extractia minereurilor trebuie facuta acum, fara intarziere, deoarece arhitectura globala si structura viitoare a economiei se formeaza si se consolideaza foarte repede;
  • Grecia este bogata in resurse minerale neexploatate, dar acestea trebuie sustinute prin prospectiuni, studii de evaluare si cartografiere pentru cariere si proiecte miniere agregate. Acestea pot sustine eforturile pentru plata datoriilor externe. Totodata, dezvoltarea regionala are nevoie de integrarea industriilor extractive (bauxita, aluminium, marmora, bentonita etc.) pentru export;
  • CESE si autoritatile regionale ar trebui sa organizeze reuniuni, mese rotunde si negocieri pentru activarea proiectelor existente si atragerea investitorilor sau a stakeholder-ilor interesati, deoarece investitiile specifice industriei miniere se realizeaza pe termen lung si au un profit mai redus;
  • In conditiile in care, pentru UE, toate metalele sunt considerate „critice”, este necesar sa cunoastem bine potentialul resurselor minerale metalice europene;
  • Firmele chineze beneficiaza de sprijinul politicienilor lor, de o planificare pe termen lung, de exploatari pe baza chimica, de cartografierea resurselor. Pentru intreaga lume, Centrul de Cartografiere a Depozitelor Minerale va deveni functional in China. In Europa, planificarea geologica se realizeaza exclusiv pe termen scurt, iar impozitarea in domeniu genereaza o lipsa acuta de competitivitate, in conditiile in care costurile energiei sunt mari. Influenta costurilor reduse pentru energie este semnificativa in SUA, dar se manifesta pretutindeni pe glob, emisiile poluante fiind influentate, de asemenea, de consumul ridicat de carbon. Europa are reglementari complexe pentru protectia mediului, in timp ce concurentii nostri nu le au;
  • Pentru realizarea investitiilor miniere, analizele financiare sunt deosebit de importante. In Europa, avem nevoie de un dialog intre toti stakeholder-ii, pentru o buna cunoastere a motivatiei si contributiei lor;
  • Intrucat informatiile geologice pot conduce usor la coruptie, avem nevoie de instrumente si mecanisme de control si verificare puternice, pentru a evita ilegalitatile. „European Geological Survey” (EuroGeoSurvey) urmareste o mai buna cunoastere si intelegere a importantei sectorului minier si a zonelor de concentrare/aprovizionare cu materii prime. Institutiile nationale cu atributii in realizarea, conservarea si prezentarea informatiilor geologice. „National Geographical Surveys” trebuie sa asigure o buna guvernanta si transparenta asupra hartilor si documentatiei geologice.

Material realizat de

Ion Pop

Membru delegat,Comisia Consultativa pentru Mutatii Industriale din cadrul Comitetului Economic si Social European

in colaborare cu

Dumitru Fornea

Membru al Comitetului Economic si Social European

Responsabil cu Relatiile Internationale, Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN


 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design