Presedintele FEDERATIEI SINDICATELOR TRANSPORTATORILOR FEROVIARI din ROMANIA – Maxim Rodrigo Gabriel, raspunde unui membru de sindicat ce efecte are rectificarea bugetara din luna septembrie in minus cu 90.521 lei la CFR Calatori pe anul 2017. http://www.fstf.ro/?p=1908
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Evenimente care au influientat dezvoltarea miscarii sindicale din Romania de la inceputurile ei si pana in anul 1933


Generalitati :

Prima Internationala Socialista :1864 – 1876 formata din englezi, francezi
A doua Internatională Socialista :1889 – 1914
A treia Internatională Socialista :1919 – 1943, Moscova

Inceputurile sindicalismului

  • Robert Owen
  • P.J. Proudhon
  • Ferdinand Lasalle ( Allgemeiner Deutscher Arbeiter – Verein ) – sind.social – democrate
  • Herzen ( sindicatele Rosii )

Robert Owen a dorit sa reformeze lumea după modelul uzinei pe care o administra el in New –Lanark, UK.El este autorul conceptului “welfare state”. La 10 ani, acest fiu al unui galez pleaca la Londra ( 1781 ) si devine la 21 de ani seful unei fabrici cu 500 de angajati.

In 1797, la 28 de ani, ajunge în New – Lanark pentru a conduce o intreprindere cu 1700 de persoane dintre care aproximativ 400 erau copii. Fabrica era de bumbac.

Manifestul lui Owen din 1817 : comunism Owenian cu caracter practic. In 1824, la 53 de ani se decide sa plece in SUA pentru a fonda New-Harmony ( Indiana ).

1 Mai 1866, in SUA, Cavalerii Muncii organizeaza la Chicago o mare greva prin care se cere stabilirea zilei de muncă de 8 ore si care a fost sangeros reprimata.

Evenimentele importante care au condus la emanciparea populatiei din Romania si au inlesnit aparitia unor noi forme asociative ale muncitorilor

1821 – Revolutia condusa de Tudor Vladimirescu
1848 – Revolutia din principatele romane
1859 – Unirea Principatelor
1877 – Razboiul de Independenta

In prima jumatate a secolului al XIX – lea, in tarile din apusul europei s-a declansat miscarea ludista – muncitorii distrugeau mijloacele moderne de productie, masini si utilaje.

Organe de presa muncitoresti :

  • Tipograful roman 1865
  • Analele Tipografice 1869
  •  Uvrierul 1872
  • Lucratorul roman 1872

Prima asociatie de ajutor reciproc a fost creata la Brasov in anul 1846, de catre lucratorii tipografi.

1857 La Moldova Noua, se pune bazele “ Asociatiei de ajutor reciproc a muncitorilor minieri ”

1872  Se infiinteaza Asociatia tuturor lucratorilor din Romania, care isi propune sa uneasca toti muncitorii din Romania.

1879 Tipografii infiinteaza “Societatea Generala a lucratorilor tipografi din Romania: Desteptarea ”, care va fi constituita exclusiv din muncitori.

1881 Se pune pentru prima oara in discutie, de catre aceasta organizatie a muncitorilor tipografi, introducerea unui contract de munca care sa fie impus tuturor patronilor din ramura respectiva.

1890 Primul an in care ziua de 1 Mai se sarbatoreste in Romania

1884 In iulie, se desfasoara greva celor peste 1200 carutasi din portul Braila

1887 In decembrie si in iulie, greva celor peste 1200 de muncitori ceferisti din Bucuresti

1888 In februarie, greva celor 300 de ceferisti din Galati.

1888 In iunie – iulie, greva tipografilor

Obs.: Practica organizatiilor profesionale in timpul actiunilor greviste din 1888 era aceeasi cu cea a sindicatelor.

In statutele sindicatelor de atunci erau prevazute: “sa stabileasca fratie si solidaritate intre lucratori, sa lupte pentru imbunatatirea starii morale si materiale ale acestora .”

1893 Martie 31 – aprilie 3, se fondează PSDMR – Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania.

“ Problema intaririi organizatorice si a procesului de organizare sindicala a constituit obiectivul atentiei Congresului al III –lea al PSDMR, ale carui lucrari s-au tinut in zilele de 4-5 aprilie 1895.Congresul a hotarat intensificarea si extinderea actiunii de organizare a proletariatului in sindicate. In acest sens Congresul a insarcinat un membru din conducerea partidului, si anume pe Ion T. Banghereanu, cu indrumarea muncitorilor in actiunea de organizare a sindicatelor si de consolidare a lor . ”

In Romania in anii 1846 – 1892, s-au infiintat 207 organizatii profesionale, iar in anii 1893 – 1898, s-au mai infiintat 233.Putem afirma ca in ultimul deceniu al secolului al XIX – lea, in România a existat o ampla miscare sindicala. Tot atunci incepe si organizarea sindicala a lucratorilor de la CFR, din minerit, mecanicii, metalurgistii, lacatusii, etc.

Faptul cel mai important pe linia centralizarii organizatiilor sindicale  muncitoresti, la care se referea ziarul “Lumea Noua ” l-a constituit infiintarea in decembrie 1896 a Uniunii Sindicatelor Breslelor. In 1898 I.C. Frimu  a fost ales presedinte.

Uniunea sindicatelor breslelor a cuprins pe langa unele sindicate muncitoresti din Bucuresti, si sindicate din alte orase ale tarii, ca de pilda, Galati, Craiova, etc.Aceasta s-a condus in activitatea sa dupa principiile formulate de programul social – democratiei romane. Infiintarea Uniunii Sindicatelor Breslelor, a insemnat un pas inainte in directia intaririi organizatiei sindicale muncitoresti. Importanta sa consta in aceea ca a exprimat ( si intr-o oarecare masura a reusit ) tendinta de a uni organizatiile muncitoresti intr-o uniune centrala, cu un program comun de lupta.

Uniunea Sindicatului Breslelor a capatat, an de an noi aderenti. Intr-un articol publicat in ziarul “Lumea Noua ” in iulie 1887, se arata ca Uniunea a ajuns sa cuprinda 17 organizatii sindicale, iar in 1899, 20 de organizatii sindicale.

Intre 1893 – 1899 s-au intreprins aproximativ 140 de activitati greviste. Intrunirile grevistilor se tineau la sediile cluburilor muncitoresti sau ale sindicatelor. In cluburile muncitoresti, mai ales cu ocazia sarbatoririi zilei de 1 mai erau antrenati si muncitorii sindicalizati.

Cu ocazia zilelor de 1 Mai, sindicalistii manifestau pentru :

  • Vot universal
  • Dezvoltarea si intarirea solidaritatii internationale a muncitorilor
  • Repaus duminical
  • Micsoraea impozitelor
  • Incetarea bataii in armata
  • Salariu minim
  • Legiferarea protectiei muncii
  • Introducerea impozitului progresiv

1 Mai 1893, in Bucuresti au participat 16 organizatii sindicale

Exista in fondul de publicatii al Academiei Romane o carte despre „ 1 Mai in Romania „ de Olimpiu Matichescu, Elena Georgescu,  Bucuresti 1973

La sfarsitul anului 1901 se infiinteaza cercul socialist “Romania Muncitoare”

1906 In iulie, Sindicatul lucratorilor de incaltaminte din Bucuresti avea 480 de membri.Sindicatul CFR Bucuresti numara in 1906 peste 1000 de membri.Sindicatul muncitorilor de la Santierul Naval Turnu Severin avea 500 de membri.

Intre 1900 – 1904 au avut loc 119 greve, în 1905 au avut loc 122 greve,în 1906 au avut loc 340 de greve.
In 1906 :

  • Greva celor 6000 de muncitori cizmari din Bucuresti – aprilie
  • Greva celor 1000 de muncitori tamplari din Bucureasti – mai, iunie
  • Greva celor 7000 de mineri din Valea Jiului – august, septembrie

Conferinta Sindicatelor si a Cercurilor Socialiste din 29 iunie – 1 iulie 1907, Galati

Ordinea de zi :

  • Darea de seamă morală si materială a CGSR
  • Atitudinea fata de corporatii
  • Tactica miscarii
  • Presa miscarii
  • Problema evreiasca
  • Congresul International de la Stuttgart

Se infiinteaza primele uniuni sindicale pe ramuri :

1907 – Uniunea Generală Sindicala a Chelnerilor din Romania
1908 – UGS a Lucratorilor din Lemn
1908 – UGS a Lucratorilor din Incaltaminte
1909 – UGS a Lucratorilor Metalurgisti
1909 – UGS a muncitorilor de la CFR

Unele uniuni vor edita ziare proprii : ex CFR “Muncitorul cailor ferate”

Decembrie 1909 – Legea Orleanu – “Legea scelerata ”

Art.1  interzicerea dreptului de sindicalizare pentru toti asociatii statului
Art.2  interzicerea dreptului la greva pentru aceeasi categorie, precum si pedepsirea instigatorilor

Reactia muncitorilor : marele miting de la 19 decembrie 1909 din sala “Dacia”din Buc.

1910 ianuarie 11 – greva generala la chemarea CGSR

1916 14/27 aug. activitatea organizatiilor politice si sindicale ale clasei muncitoare a fost interzisa ca urmare a intrării Romaniei in razboi .

1917 mai, peste 800 de muncitori de la atelierele CFR “Grivita” au incetat lucrul.

1918 septembrie 1, muncitorii tipografi din Iasi din org . “Unirea grafica ” deschid drumul revendicarilor pentru ca ziua de munca sa fie de 8 ore – se pare ca au si reusit.

1918 octombrie 29, minerii de la Petrosani au declarat greva generala, de asemenea acestia si-au manifestat sprijinul in favoarea realizarii Romaniei Mari.

1918 noiembrie 14, a aparut primul numar al ziarului „ Socialismul ”, organul Partidului Socialist si al Uniunii Sindicale. In aceasta luna sindicatele si-au reluat activitatea legala pe teritoriul intregii tari.

Primii care au reluat activitatea sindicala, legala in Bucuresti si au trecut la organizarea de actiuni revendicative au fost muncitorii feroviari.La consfatuirea din 18 noiembrie ( 1 decembrie ) 1918 a lucratorilor din Atelierele CFR, Comitetul sindicatului ceferistilor din Bucuresti a hotarat sa reanceapa activitatea pe baza vechilor statute ale organizatiei intrucat acestea corespundeau principiilor si scopurilor miscarii sindicale.

Sindicatele dispuneau de un număr important de gazete profesionale:

  • Minerul
  • Sfatul lucratorilor in lemn si mobila
  • Munca grafica
  • Ceferistul din Ardeal
  • Buletinul sindicatului lucratorilor si lucratoarelor de croitorie din Bucuresti
  • Unirea grafică
  • Gazeta functionarilor din comert si industrie
  •  Gutemberg
  • Sfatul muncii
  • Arbeiter Zeitung ( Ziarul muncii )

Curente de opinie referitor la sindicate :

  1. Una dintre aceste pareri sustinea ca muncitorimea organizata trebuie sa continue calea urmata inainte de razboi; miscarea sindicala sa fie o miscare care sa primească in sanul ei pe orice muncitor, indiferent de apartenenta politică si sa duca lupta numai pentru imbunatatirea soartei imediate a muncitorilor; marirea salariilor, reducerea orelor de munca,etc.
  2. Aceasta parere, opusa primei si care avea cei mai multi aderenti, sustinea ca: sindicatele trebuie sa fie “curat socialiste”, sa lupte pentru dezrobirea completa a clasei muncitoare de sub jugul capitalist si sa arate muncitorului ca, oricat ar lupta pentru o marire de salariu sau pentru o ora mai putin de lucru, el nu va putea scapa de exploatarea capitalista.Cu alte cuvinte, sindicatele erau indemnate sa acorde in activitatea lor o insemnatate primordiala propagandei, educatiei socialiste si luptei pentru transformarea societatii si o importanta secundara luptei pentru imbunatăţirea starii economice imediate.
  3. In sfarsit, a treia conceptie, avea la baza credinta ca transformarea societatii burgheze se va face de catre o minoritate constienta si nu de masele largi ale clasei muncitoare si ale taranimii.De aici se tragea concluzia ca aceasta minoritate constienta nu trebuia sa-si irosescă energia cu organizarea sindicatelor. Intr-un cuvant se neaga necesitatea organizarii muncitorilor in sindicate. Aceasta conceptie era restransă la membrii sindicatelor care impartaseau ideile grupurilor comuniste.Sustinatorii ei considerau ca dupa Marea Revolutie Socialista din Octombrie, sindicatele in toate tarile trebuie sa formeze un partid unic socialist si sa procedeze la inlaturaea clasei capitaliste. Negand orice rol al sindicatelor, adeptii acestei conceptii prezentau situatia clasei muncitoare in mod denaturat.

“ Niciodata constiinta de clasa n-a fost mai vie in muncitorimea noastra si combativitatea ei mai mare ca in preajma anilor 1918-1920. ” prof.univ George Strat din perioada interbelica.

1918 26(13) decembrie, cei aproape 600 de tipografi din capitala au incetat lucrul si s-au indreptat spre Ministerul Industriei si Comertului, insotind delegatia pe care au desemnat-o sa prezinte revendicarile lor. In momentul in care au ajuns in Piata Teatrului National, coloanele de muncitori au fost intampinate cu focuri de arme de catre ofiterii si soldatii Regimentului de vanatori de munte postati din timp pe strada Campineanu.In Piata Teatrului National au ramas zeci de morti si raniti din randurile muncitorilor care ceruse paine si dreptate sociala.Represiunile guvernului liberal de la 13 decembrie nu au dat rezultatele scontate de clasele conducatoare. Personalitati marcante ale vietii culturale, artistice si politice ca Ion Slavici, Nicolae Tonitza, Gala Galaction, au condamnat cu asprime actul represiv al guvernului.

1919 6 februarie, moare I.C.Frimu in urma regimului de exterminare la care fusese supus in arest si a bolii capatate in inchisoare.

Uniunea muncitorilor mineri si topitori din Ardeal si Banat a fost constituita la 23 martie 1919. In aceasta zi, 29 de delegati imputerniciti de cei 21 500 de mineri organizati in 12 sindicate , s-au intrunit in Conferinta minerilor – cel mai compact detasament muncitoresc de atunci din Transilvania – si au pus bazele Uniunii sindicale a muncitorilor mineri.

La 15 iulie 1919, a aparut primul număr al gazetei “Minerul” – organ de presa al Uniunii muncitorilor mineri si topitori din Ardeal si Banat. Daca la sfarsitul anului 1919 Uniunea numara 31 de sindicate si peste 23000 de membri, in august 1920 ea cuprindea 52 de sindicate si aproape 35000 de membri.

1920 iulie, se constitue la Moscova ,Consiliul International al Sindicatelor Rosii

1920 octombrie, declansarea grevei generale

1920 sindicatele nationale “galbene”, au fost infiintate cu sprijinul direct al Ministerului de Interne al carui titular era G.Marzescu. Scopul acestora era de a sparge unitatea organizatorica si de actiune a lucratorilor. In primavara si vara anului 1920, incurajate de autoritati si subventionate cu sume importante de stat, sindicatele asa-zis galbene cuprindeau aproximativ 8000 de membri proveniti mai ales din randul functionarilor.

La Campina functiona un sindicat galben : Vulturul roman
La Iasi sindicatele galbene erau sub influienta ziarului “Unirea ” si a lui A.C. Cuza.

In acest an a fost creat pentru prima data in Romania un Minister al Muncii si Ocrotirilor Sociale – Monitorul Oficial nr.272 din 30 martie 1920 ,p 1533 – care sa concentreze in cadrul unui singur organ lagislatia muncii si supravegherea aplicarii ei.

1920    Ministrul Muncii :Grigore Trancu – Iasi  propune Legea pentru reglementarea conflictelor colective de munca  - La 12 aug. 1920, sindicalistii din capitala au organizat demonstratii : “Jos legea scelerata impreună cu autorul ei ”

1921 S-a elaborat legea asupra sindicatelor. Prin aceasta lege, guvernul a urmarit “pe de o parte sa dea sindicatelor profesionale o dezvoltare cat mai mare si pe de alta parte de a le abate din calea primejdioasa si molipsitoare pe care s-au indrumat unele din ele, adica acele sindicate care faceau totodata politica primejdioasa existentei statului. ”Legea aceasta a fost un pas inainte pentru legislatia sociala din Romania.

La 18 martie 1919, la chemarea sindicatelor, muncitorii de la trei uzine din Lupeni au incetat lucrul, revendicand marirea ratiilor de alimente , imbracaminte, etc. Numai dupa ce delegatul trimis de sindicatul minerilor la tratative a obtinut garantia satisfacerii revendicarilor, muncitorii din Lupeni au reluat munca. Ulterior, ca urmare a refuzului directiunii de a satisface revendicarile muncitorilor, greva a reizbucnit cuprinzand majoritatea intreprinderilor miniere din zona Petrila si  Petrosani.Curand aceasta greva avea sa cuprinda toata Valea Jiului.

25 mai – 16 iunie 1919  Greva ceferistilor a izbucnit la Atelierele CFR din Bucuresti si i s-au alaturat ceferistii din Ploiesti, Campina, Pitesti, Craiova, Turnu Severin, Timisoara, Constanta, Buzau, Braila, Galati, Pascani, Iasi. Greva ceferistilor s-a generalizat, atragand in lupta peste 20 000 de muncitori. Prima greva generala de proportii din Romania. In urma acesteia ceferistii au obtinut sporuri salariale, indemnizatii anuale pentru locuinte si ziua de lucru de 8 ore.

Pe 2 iulie 1919 izbucneste in Valea Prahovei greva petrolistilor : revendicari de natura economica.A durat 7 saptamani si au participat 25 000 de grevisti. Pe 17 august 1919 greva ia sfarsit.

Sintetizand rezultatele la care s-a ajuns după indelungate si hotarate actiuni sindicale, Constantin Popovici, secretar al Comisiei Generale al Uniunii Sindicatelor din Romania, arata : “Orele de lucru au scazut, intreprinderile mari lucreaza 8 ore pe zi. Marele vis sperat sau necrezut altadata e realizat. Salariile s-au urcat, demnitatea omeneasca a inceput sa fie respectata. Muncitorimea sta azi pe un nivel de educatie mai ridicat si cunoaste valoarea muncii si a capatat incredere in sine.”

Grigore Trancu-Iasi : ministrul muncii in guvernul Alexandru Averescu, avea sa consemneze ca in martie-aprilie 1920 “ erau numai în Bucuresti cate 50-60 greve pe zi, deosebit de grevele din restul tarii si mai ales de grevele din regiunea Jiului. ”

La 1 mai 1920, in Bucuresti au participat peste 80 000 de muncitori.
La 8 mai 1921 se deschide lucrarile Congresului Partidului Socialist.
La 11 mai 1921, Partidul Socialist se transforma in Partidul Comunist Roman.

Organizatia sociala a muncitorilor din Romania – George Strat, prof.univ.

In congresele muncitoresti din anul 1904 si 1911, meseriasii si salariatii industriali: cer infiintarea unei miscari sindicale prin care interesele lor profesionale sa fie expuse si aparate in lupta contra patronului.

In Romania, idea sindicala va patrunde in masele muncitoresti mai mult prin canalul socialist, ca o prelungire a ideii socialiste.Din aceasta cauza, multa vreme in mintea celor mai multi ideea sindicala se confunda cu ideea socialista. George Strat 1938

Nasterea sindicalismului roman va fi urmarea nemijlocită a două fapte concomitente si anume dezvoltarea tot mai intensa a capitalismului in forma sa industriala si patrunderea ideii socialiste in centrele muncitoresti din tara.

Primele asociatii muncitoresti au fost organizate de catre Partidul Socialist ( societatea tipografilor din Bucuresti din anul 1887, poate fi considerata ca fiind prima in ordine cronologica ).

Primele organizatii nu sunt propriu-zis niste sindicate, ci mai degraba societati de ajutor mutual. Incepand insa din anul 1904, ca urmare a activitatilor desfasurate de cercul socialist “Romania Muncitoare” o insemnata parte din mestesugarii marilor orase si mai ales muncitorii din porturi au fost castigati ideii socialiste si prin aceasta insasi miscarii sindicale.

Primul sindicat care a fost infiintat in Romania a fost cel al tamplarilor, in ziua de 18 iunie 1905, cu vreo 15-20 membri caruia ii urma, putin după aceea sindicatul cizmarilor si croitorilor.

Pe 18 iunie 2005 se implinesc 100 de ani de la formarea primului sindicat din Romania.

Un an mai tarziu, la congresul socialist din 26-28 august 1906 se constata existenta a 30 de sindicate ce grupează 4466 de aderenti iar in 1907, 55 de sindicate cu 8470 de membri.

1906  Greva CFR 

Legea Orleanu : 20 decembrie 1909

Legea aceasta conceputa sub impresia unei primejdii momentane nu numai că va intarzia cu multi ani o dezvoltare mai intensa a sindicalismului dar va da lovitura mortala ideii de asociatiune.

  • Legea ridica dreptul de asociere si de greva tuturor functionarilor si muncitorilor salariati ai statului
  • Nu ingaduia existenta contractului colectiv de munca
  • Avea ca scop suprimarea asociatiilor profesionale
  • Sindicatele chiar daca se infiintau nu capatau personalitate juridica, deci functionau ilegal si erau considerate asociatii anarhice

Pana in 1918, miscarea sindicala romaneasca va duce o viata mai mult mediocra, marginindu-se din cand in cand, a organiza si sustine unele greve profesionale fara a exercita insa asupra muncitorimei o prea mare atractie si nici o influienta hotaratoare.

Greva generala din 21 oct. 1920 – de sorginte bolsevica. In urma acesteia sindicatele au fost desfiintate, miscarea sindicala de atunci numara 200 000 de membri.O data cu sfarmarea grevei din 1920 se poate spune ca si libertatea sindicala din Romania a incetat a mai exista.

La un an dupa aceea, datorita legii Trancu – Iasi din 26 mai 1921, miscarea sindicala din Romania isi va recapata din  nou fiinta.Legea va fi modificata ulterior de legea persoanelor juridice din 6 februarie 1924.Conform acestei legi : sindicatul este o asociatiune care grupează minimum 10 persoane ce apartin aceleasi profesiuni, unei profesiuni similare sau conexe, si care are scopul de a studia si organiza apararea intereselor profesionale fara a urmari distribuirea de beneficii.

In anul 1925, în Romania erau :

  • 6 uniuni patronale cu 45 sindicate
  • 21 de uniuni sindicale cu 154 sindicate, o uniune mixta cu 3 sindicate afiliate si 5 uniuni de liberi profesionisti.

Nr. membrilor sindicalizati în 1925:

  • patronate 25 417
  • sindicate 51 352 

Grupul mixt:

  • 17 998 muncitori
  • 8150 liberi profesionisti

90 % , muncitori din industrie – cotigentele cele mai importante de muncitori sindicalizati se grupeaza mai ales in cateva mari centre miniere si metalurgice din Ardeal si Banat.

In Raportul CGM 1926 – 1930, rezulta ca organizatia avea in structura ei 13 uniuni, 36609 membri si venit 24 milioane.

La sfarsitul 1936 , CGM avea 14 uniuni, 310 sindicate cu 57 584 membri

„ Miscarea sindicala din Romania intre 1933 – 1938  ”, Ion Iacos

PSDMR – 1893
Comisia Generală a Sindicatelor din Romania – 1906

In 1933, in Romania existau trei categorii de sindicate:

  • sindicate comuniste ( revolutionare )
  • sindicate confederate ( internationala de la Amsterdam )
  • sindicate independente

Consiliul General al Sindicatelor Unitare ( comunist ) - CGSU

Confederatia Generala a Muncii ( de orientare social – democrată ) - CGM

Consiliul General al Sindicatelor Independente - CGSI

Sindicatele nationale – galbene

26 – 28 ( 13 – 15 ) august 1906 : prima conferinta pe tara a sindicatelor Comisia Generala a Sindicatelor din Romania

1857 la Moldova Noua s-a pus bazele „Asociatia de ajutor reciproc a muncitorilor mineri”

1863 Prima gazetă muncitorească “Tipograful român”

Militanti de stanga : Ioan C.Frimu, Alecu Constantinescu, Stefan Gheorghiu, Cristian Racovski, Max Vexler, Leon Ghelerter, Ion Sion .

Grevele din Romania pana inainte de Al-II-lea Razboi Mondial:

1853 Greva pantofarilor din Sibiu: prima greva semnalata pe teritoriul Romaniei
1868 Greva muncitorilor din Portul Braila
1888 Greva muncitorilor de la atelierele CFR Bucuresti
1904 Greva generala a muncitorilor feroviari din Transilvania
1906 Greva minerilor din Valea Jiului
1919 Greva muncitorilor ceferisti din iunie
1919 Iulie – august, greva muncitorilor petrolisti

1920
Prima greva generala
1925 Greva muncitorilor forestieri din Valea Muresului

1926
Greva muncitorilor de la Resita
1929 Greva muncitorilor de la Lupeni

1933
Greva muncitorilor de la uzinele Lemaitre Bucuresti ( MBL )

1933
Greva de la fabrica “Saturn” din ianuarie, Bucuresti: prima greva cu ocuparea fabricii de catre muncitori
1933 Grevele muncitorilor ceferisti si petrolisti care au culminat in ianuarie-februarie


Miscarea sindicala din Romania dupa al II-lea Razboi Mondial

1947 Revolta de la Intreprinderea Textila Arad 

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design