Presedintele FEDERATIEI SINDICATELOR TRANSPORTATORILOR FEROVIARI din ROMANIA – Maxim Rodrigo Gabriel, raspunde unui membru de sindicat ce efecte are rectificarea bugetara din luna septembrie in minus cu 90.521 lei la CFR Calatori pe anul 2017. http://www.fstf.ro/?p=1908
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Interventia reprezentantului CSN MERIDIAN in Comitetului Economic si Social European la Sesiunea deschisa privind schimbarile climatice organizata in cadrul reuniunii plenare a acestui organism european

SESIUNE DESCHISA

Miercuri, 24 octombrie, ora 15:00

„Schimbarile climatice si Strategia Lisabona”

In prezenta:

  • dlui Mitja BRICELJ, secretar de stat pentru mediu (Presedintia slovena)
  • prof. António GONÇALVES HENRIQUES, presedintele Agentiei de Mediu din Portugalia
  • prof. Jean JOUZEL, Grupul interguvernamental de experti privind schimbarile climatice
  • prof. Peter BOSCH, Grupul interguvernamental de experti privind schimbarile climatice
  • prof. Christos ZEREFOS, Observatorul national, Atena/membru al CESE

    Doamnelor si domnilor,

    In primul rand doresc sa apreciez initiativa Comitetului Economic si Social European de a se implica in dezbaterea acestei teme, acum, in zorii acestui secol si mileniu, cand am inceput sa o constientizam ca fiind deosebit de importanta pentru viitorul omenirii. De asemenea, salut reprezentantii grupului inter-guvernamental de experti privind schimbarile climatice precum si pe ceilalti invitati prezenti astazi la aceasta dezbatere.

    Incalzirea climei la nivel global, pare sa fie o certitudine, in conditiile in care observatiile stiintifice au demonstrat ca ne confruntam cu o crestere medie anuala a temperaturii aerului si a apei, cu un fenomen de topire accelerata a ghetarilor din zonele montane si polare; insotita de o crestere semnificativa a nivelului Oceanului Planetar. Concluziile stiintifice prezentate de grupul inter-guvernamental pentru schimbari climatice organizat la nivelul Natiunilor Unite ( IPCC ) ne avertizeaza in acelasi timp, ca este foarte probabil, ca activitatile umane sa fie responsabile de accelerarea acestui fenomen de incalzire globala.

    Influienta negativa a omului asupra ciclului natural al planetei a fost recunoscuta de catre reprezentantii statelor ONU inca din anul 1992 cu ocazia Summitului de la Rio de Janeiro; si in 2002, la Summitul Mondial al Dezvoltarii Durabile de la Johannesburg. La aceste reuniuni, Uniunea Europeana si-a asumat intr-o anumita masura conducerea la nivel global a campaniilor de constientizare a opiniei publice internationale cu privire la importanta promovarii conceptului de dezvoltare durabila in scopul reducerii impactului activitatilor umane asupra mediului inconjurator.            

    Este cunoscut faptul ca un factor principal de realizare a echilibrului ecosistemelor il reprezinta padurile. In interventia mea de astazi as dori sa atrag atentia asupra situatiei acestora in unele tari ale Uniunii Europene in conditiile in care, pe plan international dar si la nivel comunitar, Uniunea s-a angajat pentru a lupta impotriva desertificarii, de a proteja prin masuri specifice biodiversitatea si padurile si de a da un raspuns la provocarile generate de fenomenul de incalzire globala.

    Suprafetele forestiere reprezinta unul dintre cele mai eficiente sisteme de captare a emisiilor de dioxid de carbon si a prafului aflat in suspensie in jurul marilor aglomerari urbane.Totusi, astazi, prin protejarea unor principii specifice economiei neo-liberale, asistam la o diminuare dramatica a ecosistemelor forestiere, in conditiile in care, la nivel global, in perioada 1970 – 2004 gazele de sera emise au crescut cu 70%.

    Suprafata totala a vegetatiei forestiere pe glob insumeaza peste 4 miliarde de hecatare, ceea ce reprezinta aproximativ 32 % din intinderea uscatului. In Europa suprafata vegetatiei forestiere insumeaza 72 milioane de hectare, coeieficientul de impadurire fiind de 31 %.

    Desi, o perioada indelungata de timp s-a crezut ca in Uniunea Europeana nu exista probleme semnificative privind situatia padurilor si ca despaduririle sau defrisarile sunt actiuni specifice unor zone din Bazinul Amazonului, Congo sau  junglele din Indochina, in ultimii ani am constatat ca pericolul distrugerii unor suprafete forestiere bantuie si continentul nostru.

    Mii de hectare de padure au fost distruse in tari ca Romania, Grecia, Portuglia, Spania, dezastre care uneori s-au datorat unor cauze care sunt legate de fenomenul de incalzire globala, insa in general, pierderea unor suprafete forestiere semnificative este asociata unor practici administrative defectuase, lipsei unor reglementari legislative coerente precum si comportamentului iresponsabil al unor cetateni.

    Pentru a particulariza situatia ingrijoratoare in care se afla unele terenuri impadurite, eu as dori sa va prezint in doar cateva cuvinte ce se intampla in acest sens in Romania, o tara in care suprafata totala cu vegetatie forestiera insumeaza 6,4 milioane de hectare, ceea ce reprezinta 27% din teritoriului sau.

    Din cauza actualei legislatii in domeniul silviculturii care nu protejeaza padurea, in ultimii ani au fost defrisate in mod abuziv circa 400 000 de hectare de paduri proprietate privata. Acest lucru a fost posibil si datorita inexistentei unor structuri administartive cu responsabilitati de indrumare, verificare si control a activitatilor de exploatare a suprafetelor de padure proprietate privata a unor persoanele fizice si juridice care detin in prezent circa 2 000 000 de hectare.

    Din nefericire aceasta situatie nu este solutionata nici de Proiectul de lege privind Codul Silvic care se afla in dezbatere in Parlamentul Romaniei si care nu prevede administrarea obligatorie a tuturor padurilor si nici constituirea ocoalelor bugetare de regim silvic, ceea ce inseamna condamnarea la disparitie a o treime din padurile Romaniei.

    Constienti de faptul ca distrugerea acestor paduri va avea efecte nu numai asupra Romaniei, Confederatia Sindicala Nationala MERIDIAN, organizatia pe care o reprezint in acest Comitet, impreuna cu Confederatia Sindicatelor din Silvicultura” Consilva”, Academia Romana si cu organizatia non-guvernamentala Federatia pentru Apararea Padurilor, a luat atitudine pentru imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ existent in tara noastra astfel incat sa se interzica diminuarea suprafetelor de teren impadurite si sa se elimine orice fel de exceptie prin care pe aceste suprafete sa fie construite diverse imobile.

    Consideram ca situatia concreta din Romania pe care v-am prezentat-o se regaseste sub alte forme si in alte state membre ale Uniunii Europene. De acceea, este necesar ca institutiile europene sa aiba un rol mai important in stabilirea unor mecanisme de interventie in situatia in care suprafete forestiere de pe teritoriul Uniunii ar fi in pericol atat ca urmare a unor calamitati naturale cat si ca urmare a unor actiuni necorespunzatoare a administratiilor din statele membre.

    Europa trebuie sa fie constienta de faptul ca uneori industriile statelor membre se aprovizioneaza cu materie prima din tari care nu respecta principiile pe care noi incercam sa le promovam, iar in acest sens, legislatia restrictiva cu privire la exploatarea lemnului in Uniunea Europeana nu este intotdeauna o garantie a unui comert corect cu acest tip de produse.

    Programele de educatie civica cat si investitiile publice ce au ca principal obiectiv protectia, extinderea sau conservarea acolo unde este cazul a terenurilor impadurite, ar trebui sa fie prioritati ale Comisiei Europene si ale guvernelor statelor membre, care sa aiba ca scop educarea cetatenilor Europei pentru a fi consumatori responsabili ai produselor care au la baza substanta lemnoasa. Aceasta cu atat mai mult cu cat prin protocolul de la KYOTO, la care sunt semnatare si statele membre ale Uniunii Europene, se stabileste obligatia ca partile sa aplice si sa elaboreze o serie de politici si masuri in concordanta cu circumstantele nationale. In cadrul acestui document, inca din articolul 2 se acorda o importanta deosebita promovarii practicilor de gospodarire durabila a padurilor, a investitiilor publice si private ce privesc impadurirea si reimpadurirea.

    Adaptarea noastra pe termen scurt si raspunsul pe care il va da omenirea provocarilor generate de schimbarile climatice, probabil ca nu va depinde in in prea mare masura de avansul tehnologic ci mai degarba de felul in care comportamentul nostru se va modifica in raport cu natura.

    Va multumesc

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design