Presedintele FEDERATIEI SINDICATELOR TRANSPORTATORILOR FEROVIARI din ROMANIA Maxim Rodrigo Gabriel, raspunde unui membru de sindicat ce efecte are rectificarea bugetara din luna septembrie in minus cu 90.521 lei la CFR Calatori pe anul 2017. http://www.fstf.ro/?p=1908
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

NOTA DE PROBLEME

Industria de aparare

11 august 2009

1.Comenzi, contracte interne:

Principalii beneficiari interni sunt Minisetrul Apararii, Ministerul Internelor si mai putin SRI si SPP; dupa anul 2000 comenzile au scazut dramatic, ajungandu-se in anul de criza 2009 la un grad de incarcare a capacitatilor de cca.1%.

Mai mult, incapacitatea de plata a facturilor catre agentii economici din industria de aparare, de catre Ministerul Apararii, pune in pericol realizarea programelor de inzestrare aflate in derulare. Totodata, nu exista nici o perspectiva in promovarea programelor strategice aprobate de CSAT, din cauza bugetului de avarie al ministerului. Procedura greoaie, prevazuta in OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, conditiile deosebit de severe impuse societatilor comerciale participante la licitatii, precum si lipsa totala a unei protectii privind industria de aparare romaneasca ne-au scos practic din zona fabricatiei de armament si munitie pentru piata interna!

Solutii ce pot debloca relatia cu Ministerul Apararii:

Promovarea proiectului de HG pentru aprobarea circumstantelor si procedurilor specifice pentru atribuirea contractelor de achizitie publica din domeniul apararii tarii si securitatii nationale, elaborate de catre Ministerul Apararii.

Pentru achizitia de produse si servicii care implica securitatea furnizarii sau securitatea informatiilor in legatura cu productia sau comercializarea produselor militare, institutiile din Sistemul National de Aparare a Tarii trebuie sa aiba obligatia de a invita numai operatorii economici din tara, pentru participarea la procedura de achizitie prin negociere; lista cu produse si servicii se aproba prin HG.

Promovarea proiectului de HG- privind disponibilizarea unor categorii de tehnica, munitii, elemente de munitii si ambalaje excedentare si transmiterea acestora la operatorii economici din industria de aparare in vederea demilitarizarii, dezafectarii, casarii si valorificarii acestora ca deseuri sau ansambluri si subansambluri, proiect elaborat de catre Ministerul Economiei.

Realizarea conditiilor necesare pentru efectuarea mentenantei pe ciclul de viata pentru sistemele, categoriile de tehnica si munitie prevazute in programele de inzestrare ale Armatei.

2. Contracte externe:

Romania a fost si inca mai este un potential furnizor de armament si munitie pe piata externa; daca in 1989 eram pe locul 5 in lume in acest domeniu, cu o cifra anuala de cca.800 mil.$, astazi ne aflam cu mult in urma unor tari fara traditie in exportul de armament, cu o cifra anuala de cca. 40mil. Euro.

Industria de aparare are potentialul real de a multiplica cifra anuala de export, fiind in continuare solicitata de parteneri traditionali pentru armamentul classic, dar are nevoie de sustinere politica in:

  • Renegocierea zonelor unde Romania este supusa embargourilor, avand in vedere ca suntem in NATO, in UE si avem un parteneriat strategic cu SUA; de ce sa exportam in aceste zone prin intermediari cand o putem face direct cu modificarea regulilor actuale? O politica mai agresiva promovata de statul roman in aceste momente de criza ar aduce venituri importante la bugetul statului.
  • Reorganizarea sistemului intern de promovare la export a produselor militare prin: crearea unei singure societati de stat care sa efectueze aceste operatii, prin integrarea RA ROMTEHNICA in cadrul CN ROMARM SA;
  • Flexibilizarea relatiilor cu MAE si ANCES, in in sensul deblocarii unor cereri externe deosebit de importante si implicarea mai profunda a acestor institutii in interesul Romaniei.

3. Modificarea cadrului legislativ:

  • Reorganizarea coordonarii industriei de aparare, in sensul stabilirii unor relatii directe si promovarii interesului national, cu principalii beneficiari, cu Guvernul, Presedentia, CSAT si chiar Parlamentul Romaniei;

  • Subordonarea Agentiei Nationale de off-set Ministrul Economiei, in vederea cuplarii acesteia la cerintele industriei de aprare;

  • Promovarea unei OUG care sa excepte industria de aparare de la prevederile Legii insolventei si falimentului si sa stearga datoriile societatilor la bugetele de stat, ca urmare a neutilizarii capacitatilor militare;

  • Promovarea propunerii legislative PLx830/2007 care se afla blocata de aproape un an la Comisia de Aparare a Camerei Deputatilor, in vederea intocmirii raportului final pentru votul in plen.

4. Restructurarea industriei de aparare :

Procesul de restructurare a inceput din anul 1997 si continua si astazi vizand in primul rand forta de munca; astfel, prin disponibilizari successive, de la 220.000 salariati cati erau in 1989 s-a ajuns la 5000 salariati in 2009

In lipsa unei strategii a industriei de aparare, care sa stabileasca o tinta spre care sa evolueze acest proces, restructurarea s-a facut haotic, fara a se cunoaste intrarile in system sau fara a tine cont de unele din ele (v.Planul de mobilizare). Astfel o serie de capacitati, in special cele destinate productiei complementare, au fost externalizate prin crearea de parcuri industrial(Ploiesti, Plopeni, Mija, Brasov, Cugir, Mangalia), constituirea de societati mixte(Brasov, Cugir, Ploiesti, Victoria) sau vanzarea de active.

Efectul benefic al acestor actiuni asupra capacitatilor militare este nesemnificativ, ba mai mult au aparut probleme mari datorita separarii utilitatilor, divizarii de terenuri,etc.

5.Reconversia capacitatilor:

In cautarea disperata de solutii pentru acoperirea cu comenzi a capacitatilor militare s-a trecut la folosirea acestora in scopuri civile, cu posibilitatea de a se reveni la productia de baza. Un exemplu concludent il constituie promovarea Programului national de combatere a caderilor de grindina , in cadrul caruia sunt implicate uzinele de la Ploiesti, Plopeni, Fagaras.

Desi cu rezultate exceptionale in Prahova, cu posibilitatea de extindere la nivel national, cu crearea a peste 3.000 de locuri de munca, programul risca sa fie compromis din lipsa de finantare a activitatilor prevazute in hotararile de Guvern.

6.Investitiile in industria de aparare:

Desi in toate programele de restructurare aprobate au fost solicitate si sume pentru investitii, ca o conditie necesara pentru a raspunde cerintelor tot mai ridicate ale Armatei, sumele alocate au fost foarte mici, alocate cu intarziere , ceea ce a dus la uzura morala a investitiei si uneori dirijate gresit, catre productia civila(Orastie-Carfil).

Investitiile in capacitatile militare au devenit o cerinta acuta si urgenta si pot fi realizate in aceste moment de criza prin transferarea in Romania a unor programe industriale in cadrul obligatiilor de off-set care sa vizeze modernizarea fluxurilor, efectuarea de transferuri de tehnologie si de know-how.

7. Privatizarea industriei de aparare:

Experienta dobandita in incercarile de privatizare a unor societati din cadrul CN ROMARM SA (exemplu SC Arsenal Resita SA) ne arata foarte clar ca privatizarea cu investitorii strategici poate fi facuta numai acolo unde exista certitudinea unor programe de inzestrare promovate de catre Armata; desi nu putini sunt cei care doresc sa investeasca in acest domeniu, discutiile se intrerup atunci cand afla ca in planul de afaceri pe care il fac, nu pot conta pe piata romaneasca, pentru ca nu exista cereri din partea armatei romane.

8.Mentinerea nucleelor de specialisti:

Criza a afectat profund si locurile de munca din industria de aparare, un numar important de specialisti, cca.3.000 salariati, fiind pusi in situatia de a fi disponibilizati incepand cu luna august, desi in conformitate cu OUG 95/2002 in lipsa activitatii ar trebui sa primeasca o indemnizatie de natura salariala.

De fapt este vorba de prevederile HG1666/10.1.2008, care stabileste un numar mediu anual de 1.200 salariati, cifra care este nerealista la ora actuala si care ar trebui modificata la 3.000 de salariati. Atragem atentia asupra faptului ca pierderea acestor nuclee duce automat la inchiderea uzinelor, cu consecinte grave in ceea ce priveste potentialul de aparare a tarii!

Totodata, inchiderea uzinelor ar avea repercursiuni inimaginabile asupra zonelor in care se afla acestea, datorita cantitatilor de armament si exploziv ce se afla in majoritatea pirotehniilor, a proceselor tehnologice deosebit de stricte, etc.

Mai mult, o asemenea masura ar implica costuri financiare foarte mari, la o prima estimare ar fi vorba de cca.1mld.Euro, in comparatie cu un efort financiar de 10 milioane de Euro necesar acoperirii salariatilor pentru anul 2009.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design