Sute de silvicultori din tara si din strainatate au participat la Manifestarile internationale ale Silvicultorilor. Eforie Nord, 14-15 septembrie 2017. Federatia Sindicatelor din Silvicultura SILVA a organizat in perioada 14-15 Septembrie 2017, la Eforie Nord, la care au participat peste 400 de silvicultori din tara si din strainatate. Activitatile au demarat, joi, 14 septembrie 2017, cu o ceremonie de deschidere, un Simpozion international cu tema: „Strategii si Politici Forestiere in tari europene”, precum si cu primele partide in cadrul Competitiei sportive internationale „Cupa Federatiei Silva”. Simpozionul a creat conditiile pentru a prezenta principalele realizari si preocupari ale ale lucratorilor din silvicultura. In cadrul dezbaterilor moderate de domnul Silviu Geana, Presedintele Federatiei Silva, au intervenit, directorul general al Regiei Nationale a Padurilor Romsilva, silvicultori din tara si din strainatate (Republica Moldova, Turcia, Ucraina, Ungaria), reprezentanti ai Confederatiei Consilva, ai Federatiei pentru Apararea Padurilor, ai Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN si ai Societatii Progresul Silvic.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Originile conceptului de Economie Sociala

Cele patru fundamente ideologice ale Economiei Sociale si impactul lor actual

Ca si miscarea cooperatista, Economia Sociala contemporana este profund inradacinata in trecut, in conceptele socio-filosofice care au aparut in secolul al XIX – lea, dar care au supravietuit pana astazi, evident in urma unei lungi evolutii.Aceste concepte fac trimitere la ideile socialismului, liberalismului si solidaritatii crestine.


Primii “ socialisti utopici ” francezi – Claude Henri de Saint Simon si Charles Fourier – au criticat sistemul cooperatist al epocii si au propagat ideile unei reconstructii totale a sistemului statal si a stabilirii de noi structuri sociale si de noi raporturi de muncă ; „ noua societate ” trebuia sa se bazeze pe asociatii voluntare productive ca „ falansterele ” lui Fourier. Robert Owen, inspirat de aceste idei, a crezut ca scopul principal al tuturor actiunilor sociale era cel de a crea „ un om nou ”, ceea ce nu s-ar putea face direct decat printr-o reconstructie totala a conditiilor sociale si economice care formeaza constiinta omului.


O asemenea reconstructie ar putea fi realizata printr-o cooperare totala a tuturor indivizilor in toate domeniile vietii economice cu asociatii voluntare socio-economice ca „satele lui Owen ” sau cu societati cooperative. Ideile lui Owen au fost cele care au pus bazele primei societati cooperative infiintata in 1844 la Rochdale ( Marea Britanie ). Discipolii conceptelor socialiste utopice, atasati mai tarziu miscarilor socialiste ( comuniste in final ) si muncitoresti si ideilor marxiste, mai credeau ca scopul suprem al tuturor actiunilor sociale, inclusiv activitatile cooperativelor si sindicatelor, era transformarea intregii societati, socotita ca trebuind sa raspunda intereselor si nevolilor, nu ale indivizilor, ci ale clasei si ale grupurilor sociale in mod colectiv. Fara a neglija rolul economic al cooperativelor in ajutorarea grupurilor cele mai sarace ale societatii, in cautarea bunastarii, ei au subliniat mai mult rolul lor educativ si alte beneficii colective neeconomice in raport cu membrii lor şi vizand schimbarea constiintei sociale si pregatirea viitoarei revolutii proletare. Acelasi fenomen s-a petrecut si cu alte tipuri de organizatii sociale.


Ideile lui Charles Gide, nascute de asemenea din primele concepte socialiste, propuneau in locul revolutiei sociale, transformarea evolutionista a comunitatilor locale, a statelor si in final a lumii intregi intr-o vasta „ Republica cooperatista ”. Aceasta se putea realiza prin ajutor mutual, autoorganizare a societatii, prin diverse forme de cooperative, de asociatii sociale etc., care ar fi putut indeplini, pe baza voluntara, toate functiile indeplinite mai inainte de organele de stat pentru ca in final, sa-l inlocuiasca pe acesta din urma.


O asemenea viziune, numita „ pan – cooperatism ”, era bineinteles utopica, dar, subliniind rolul de autoorganizare al societatii, al fraternitatii, al solidaritatii sociale, al democratiei, al justitiei sociale si invingand excluderea sociala, ea se apropie foarte mult de ideile contemporane ale Economiei sociale si poate fi considerata ca una din principalele sale surse ...

Fisier atasat: Economia Sociala.pdf
 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design