In perioada 5-16 iunie 2017, la Geneva, in Elvetia, s-a desfasurat cea de-a 106-a sesiune a Conferintei Internationale a Muncii. Delegatia Confederatiei Sindicale Nationale MERIDIAN la lucrarile acestei conferinte a Organizatiei Internationale a Muncii (O.I.M.) a fost reprezentata de domnul Marian Stoicescu – vicepresedinte CSN MERIDIAN, care a fost membru titular in Comisia privind ocuparea fortei de munca si munca decenta; domnul Rodrigo Maxim – vicepresedinte CSN MERIDIAN, a fost membru supleant in Comisia privind ocuparea fortei de munca si munca decenta;domnul Silviu Geana, presedinte Federatia Silva, a fost membru supleant in Comisia privind abrogarea Conventiilor nr.4, 15, 28, 41, 60 si 67; domnul Liviu Grab, prim-vicepresedinte, Federatia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, a fost membru supleant in Comisia privind migratia fortei de munca.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

In perioada 16-18 iunie 2010, la Madrid, sub auspiciile Presedintiei Spaniole a Uniunii Europene, s-a desfasurat Conferinta Europeana privind mineralele. La eveniment au participat peste 300 de delegati din UE si din lume, majoritatea fiiind reprezentanti ai companiilor din industria miniera neenergetica dar si reprezentanti ai organizatiilor sindicale, ai administratiei si ai unor organizatii non guvernamentale. Pentru agenda conferintei faceti < click aici >. Pentru pagina de web oficiala faceti < click aici >.

CSN MERIDIAN a fost reprezentata la conferinta de reprezentantul sau in Comitetul Economic si Social European care a prezidat sesiunea cu titlul: “ Constientizarea opiniei publice cu privire la importanta mineralelor “.CESE l-a desemnat sa participe la acest eveniment datorita faptului ca a fost raportor pentru doua avize ale acestui organism consultativ european: “ Industria miniera neenergetica in Europa” si “Initiativa privind materiile prime”.

Lucrarile conferintei au fost focalizate pe analizarea impactului pe care l-a avut Comunicarea Comisiei Europene cu titlul: Initiativa privind Materiile Prime si pe identificarea masurilor complementare necesare pe care Comisia si Statele Membre vor trebui sa le ia pentru a face pasi semnificativi in asigurarea securitatii aprovizionarii cu materii prime a industriilor europene.

Evenimentul s-a incheiat cu interventia vicepresedintelui Comisiei Europene, Dl. Antonio Tajani, responsabil pentru Industrie si cu interventia dlui. Miguel Sebastian, ministrul spaniol pentru industrie, turism si comert.

In fotografiile prezentate in acest articol s-au selectat cateva instantanee din timpul desfasurarii conferintei precum si de la vizita de lucru efectuata la mina de cupru de la Las Cruces de langa Sevilla. Mina prezentata reprezinta un caz de succes pentru o investitie canadiana in Uniunea Europeana. In imagini se poate observa intrarea pe poarta minei cu panoul care prezinta situatia accidentelor si a altor aspecte ce tin de sanatate si securitate in munca; postul de comanda centralizat, computerizat si automatizat pentru intreaga exploatare; celulele de electroliza pentru obtinerea cuprului; cupru gata pentru vanzare - majoritatea metalului este destinat pentru consumatorii de pe piata spaniola; fotografie de grup din cariera.

Pentru informarea colegilor din sectorul minier si a celorlalti sindicalisti care sunt interesati de acest subiect, departamentul de relatii international al confederatiei, va prezinta o traducere informativa a comunicatului de presa emis de organizatori precum si textul complet al Declaratiei de la Madrid cu privire la materiile prime.


Declaratia privind Materiile Prime

DECLARATIA CU PRIVIRE LA MATERIILE PRIME

MADRID 2010

Comunicat de presa

Industria miniera ne asigura tot ceea ce ne ofera societatea in care traim, muncim, ne relaxam si calatorim.

Exista trei tipuri principale de minerale: minerale de constructie (nisip, piatra sfaramata, pietris); minerale industriale (utilizate de exemplu la fabricarea unor produse cum ar fi: sticla, acrilici si ceramica) si minerale metalice (utilizate la fabricarea automobilelor, trenurilor si avioanelor).

Aceste minerale, trebuie sa fie extrase din pamant, in cariere si mine. In Europa avem nevoie de mai mult de 3 000 milioane de tone pe an din acest tip de materii prime. Industria europeana a mineralelor asigura mai mult de 1 milion de locuri de munca in aceste activitati extractive si multe alte legate de fabricarea produselor derivate. Chiar daca suntem intr-o perioada de recesiune, in urmatorii 5-10 ani se asteapta o crestere a cererii pentru aceste materii prime, chiar in conditiile unei cresteri a activitatilor de reciclare.

Accesul durabil la materii prime este vital pentru industraia extractiva. Unele materii prime trebuie sa fie importate datorita faptului ca pur si simplu nu exista zacaminte geologice in Europa iar din aceasta cauza exista riscul de a avea intrerupere in aprovizionare. Alte minerale sunt prezente din punct de vedere geologic in Europa dar accesul la aceste zacaminte se face din ce in ce mai dificil datorita competitiei intre utilizatorii de teren, datorita masurilor de conservare si din pacate datorita opiniei publice adverse sau prost informate.

Din aceste motive, Comisia Europeana a lansat comunicarea sa in 2008 “Initiativa privind Materiile Prime – Satisfacerea necesitatiilor noastre critice pentru crestere economica si pentru locuri de munca”

Industria Mineralelor a primit favorabil aceasta initiativa si a cooperat activ cu Comisia si Grupurile de lucru pentru dezvoltarea stratificarii pentru atingerea scopurilor noastre vitale.

Rezultatele provizorii acestui exercitiu au fost discutate in conferinta Europeana a Mineralelor care s-a desfasurat in perioada 16-18 iunie 2010 in Madrid sub auspiciile presedentiei Spaniole ale Uniunii Europene.

Punctele de vedere colective ale sectorului  se dezvolta in detaliu in Declaratia de la Madrid care se pot detalia astfel:

1)       La nivelu European: este nevoie sa se promoveze o Politica a materiilor prime care sa defineasca o strategie prin care sa se garanteze faptul ca Europa va dispune in viitor, de acces sigur la materii prime importate, precum si de un acces eficient la propriile materii prime naturale.

2)       Fiecare stat membru trebuie sa dezvolte propriile Politici privind materiile prime, la nivel national, regional si local, pentru a garanta accesul la materiile prime care sunt disponibile din punct  de vedere geologic.

3)       Fiecare stat membru va trebui sa-si revizuiasca procedurile de acordare a permiselor de acces la zacamintele minerale, dat fiind faptul ca aceste proceduri sunt foarte complexe si cer mult timp pentru a fi aprobate. Chiar daca Statele Membre, din ratiuni istorice, au sisteme diferite, vor trebui sa adopte cele mai bune practici, care sunt aplicate cu succes in alte State Membre, pentru a putea garanta acordarea eficienta a permiselor, in timp util, si pentru o perioada de exploatare care sa justifice investitiile si importul de capital care sunt necesare.

Industria Miniera cere Comisiei sa adopte aceste propuneri si sa le incorporeze in comunicarea finala cu privire la Initiativa privind materiile prime care se asteapta sa fie adoptata pana la sfarsitul lui 2010. Datorita importantei din ce in ce mai mari a accesului la materii prime, Industria propune ca initiativa sa fie revizuita in mod necesar in urmatorii 5 ani iar recomandarile acesteia sa fie incluse in Strategiei Uniunii Europene 2020.


Declaratia de la Madrid cu privire la Materiile Prime

Madrid 17 iunie 2010

        I.            Cererea de minerale in viitor, in Europa

Intrucat

         i.                        Mineralele sunt esentiale pentru industrie si pentru fiecare aspect al vietii. Mineralele inseamna agregate (piatra sfaramata, nisip, pietris, pietre ornamentale); Minerale Industriale (utilizate de exemplu la fabricarea cimentului, sticlei, hartiei, vopselelor, ceramicei si in aplicatii pentru protejarea mediului inconjurator); si Minereuri Metalice (utilizate la fabricarea telefoanelor mobile, a automobilelor, a panourilor solare, trenurilor si avioanelor). Constructiile, industria chimica, industria auto, industria aerospatiala si a constructiilor de masini, aduc o valoare adaugata de 1,324 miliarde de euro si asigura 30 de milioane de locuri de munca care depind de accesul la materii prime.

       ii.                        Aceste minerale trebuie sa fie extrase din cariere si din mine. In Europa avem nevoie in fiecare an de mai mult de 3 miliarde de tone din aceste minerale. 70% din productia UE depinde de minerale. Chiar in situatia actualei recesiuni, cererea pentru toate aceste materii prime ar putea creste semnificativ in urmatorii 5-10 ani chiar si in conditiile cresterii gradului de reciclare.

     iii.                        Cererea pentru minerale, in tone/persoana, creste in functie de dezvoltarea economica in fiecare tara, atingand cele mai mari cote in cazul unui nivel al PIB-ului pe cap de locuitor ridicat. In cazul agregatelor, odata ce actuala recesiune economica se va termina, cererea in Europa poate sa creasca constant la cel putin 4 miliarde de tone pe termen mediu si lung.

     iv.                        Chiar cu nivele crescute ale reciclarii, in tari in care inca aceasta activitate este subdezvoltata, totalul materialelor reciclate nu va depasi 10% din necesarul de agregate pe termen mediu. Agregatele marine si cele fabricate, reprezinta la ora actuala, doar 4%. Prin urmare, in viitor, aprovizionarea cu agregate a Europei (pana la 85%), va trebui sa vina de la resursele naturale de agregate. Pentru alte minerale, chiar si la rate de reciclare mai mari de 50%, nu se va putea satisface cererea.

       v.                        Datorita volumului si greutatii lor, majoritatea mineralelor iar agregatele in special, trebuie sa fie produse aproape de punctul de utilizare pentru a se minimiza distantele de transport, emisiile de CO2, impactul asupra mediului, congestiile din transport.

Industria face apel ca:

         i.           Guvernele nationale sa fie incurajate sa imbunatateasca colectarea de date pentru a cunoaste cererea de minerale pe termen mediu si lung si scenariile de aprovizionare pentru diferite regiuni de dezvoltare, luandu-se in considerare viitoarele planuri de dezvoltare. Acestea ar putea deasemenea sa includa rutele de export feroviar sau de navigatie maritima ori fluviala, adiacente pietelor care duc lipsa de depozite minerale. Aceste planuri de dezvoltare nu trebuie sa excluda din start zonele aflate in Natura 2000 sau in alte zone de conservare.

       ii.            Este necesar sa se faca pasi pentru ca in mod progresiv sa se imbunatateasca cunoasterea geologica a depozitelor minerale din Statele Membre.

      II.            Politica mineralelor la nivelul Uniunii Europene si la nivel national

Intrucat :

         i.           La nivelul UE, importanta aprovizionarii sigure cu materii prime, in contextul economic national si European, trebuie sa fie in mod clar recunoscuta si toate Statele Membre trebuie sa fie puternic incurajate, sa asigure aprovizionarea pe termene lungi, aprovizionarea din resurse nationale iar in cazul agregatelor, din surse locale;

       ii.           Statele Membre, trebuie sa aiba o Politica Nationala privind Mineralele, care sa fie clara si sa includa atat politicile pentru planificare spatiala (la nivel strategic si operativ, astfel incat mineralele sa fie luate in considerare in procesul de planificare – amenajare a teritoriului) cat si procesele de acordare a permiselor care trebuie sa fie eficiente.

Industria face apel ca:

         i.            Pentru mineralele nationale, Statele Membre trebuie sa implementeze politici pe care ar trebui sa le coreleze cu acelea din alte sectoare. Orice politica nationala privind mineralele trebuie sa urmareasca:

a)       Sa constientizeze cu privire la dependenta si nevoia de minerale si de nevoia reala de a avea acces la resursele locale;

b)       Sa sublinieze importanta asigurarii aprovizionarii cu materii prime pentru societate si sa promoveze o abordare echilibrata in evaluarea intereselor conflictuale dintre exploatarea mineralelor, dezvoltare si alte probleme legate de utilizarea teritoriului.

   III.            Politicile nationale, regionale si locale de planificare a mineralelor

Intrucat :

         i.            Exista deseori a atitudine nerezonabila impotriva activitatilor extractive, la care trebuie sa se raspunda. Data fiind localizarea resurselor minerale care este conditionata de considerente geologice, acestea merita acelasi statut in amenajarea teritoriului la fel ca si alte resurse, cum ar fi apa sau alte resurse ecologice, cu scopul de a se asigura un acces pe termen lung la resurse minerale si agregate;

       ii.           In general vorbind, resursele minerale nu sunt inregistrate pe harti in detaliu cu exceptia cazului in care industria locala le-a introdus in planurile de dezvoltare nationale sau regionale, dar chiar si asa, ulterior si in conditiile in care acest lucru a fost facut , cerintele de acces pot fi in mare masura, ignorate de catre autoritatile de planificare. Aceasta este o situatie ce trebuie sa fie abordata si rectificata.

Industria face apel ca:

         i.           Politicile de planificare pentru accesul la minerale trebuie sa se faca in cazul mineralelor strategice (daca este posibil la nivelul national sau cel putin la nivel regional) iar planificarea pentru celelalte minerale, pe baza planurilor de amenajare a teritoriului. La nivel strategic, trebuie sa se decida ce strategie de planificare va fi cea mai buna pentru o tara. La nivel regional sau local, planificarea si organizarea teritoriului trebuie sa includa si mineralele prin luarea in considerare a problemelor specific industriei mineralelor. Orizontul de planificare trebuie sa fie atat pe termen mediu cat si pe termen scurt pentru a se asigura ca accesul la resursele locale este asigurat in mod durabil. Aceasta reprezinta principala problema pentru politica de planificare privind mineralele.

       ii.            Politicile locale, regionale si nationale, pentru planificarea coordonata in cazul agregatelor trebuie sa ia in considerare urmatoarele:

a)       Geologia locala, desigur in relatie cu viabilitatea economica;

b)       Daca depozitul este de calitate adecvata (in mod ideal, pe baza unor gauri de explorare);

c)       Daca este sau nu o suprafata de teren neocupata in apropierea acestor depozite pentru a asigura o cale de acces catre acestea;

d)       Daca depozitele se afla sau nu in zone sensibile cum ar fi ariile protejate (Natura 2000) sau de valoare peisagistica si recreativa mare, de altfel, asemenea desemnari nu trebuie a priori sa interzica activitatile extractive;

e)       Distanta de la centrele urbane populate sau zonele industriale, sau proiectele de infrastructura, cele care creaza cereri mari pentru minerale;

f)        Infrastructura de transport rutiera, feroviara sau de navigatie pentru transportarea mineralelor si agregatelor de la punctul de extractie la punctual de utilizare.

    IV.            Proceduri eficiente de acordare a permiselor

Intrucat:

         i.            Procedurile de acordare a permiselor nu sunt intotdeauna legate de amenajarea teritoriului;

       ii.            Incorporarea informatiilor privind depozitele minerale in bazele de date pentru amenajarea teritoriului este necesara pentru facilitarea unor procedure eficiente de acordarea permiselor;

     iii.            Unele State Membre sau regiuni au sisteme eficiente si birouri unice ( one – stop – shop) de acordare a permiselor. In unele State Membre, din motive istorice, exista mai multe organe care sunt responsabile cu acordarea permiselor, adeseori cu perspective si domenii de responsabiltate diferite.

     iv.           Procesul de autorizare este complex si foarte lent in marea majoritate a tarilor, necesitand in mod normal 5-10 ani pentru obtinerea autorizatiei pentru un nou perimetru de productie. In plus, permisele sunt adesea acordate numai pentru intervale de timp similar, ceea ce reprezinta o perioada prea scurta pentru a justifica investitile de capital.

       v.          In unele tari, slabiciunea sau incoerenta sistemelor de autorizare face ca operatorii neautorizati sa prospere. Aceasta situatie trebuie sa fie rectificata.

Industria face apel ca:

         i.           Considerentele care tin de acordarea premiselor trebuie sa fie in legatura cu prezenta geologica a mineralelor si cu abilitatea fizica de a obtine acces la depozite. Este nevoie de un sistem de acordare a permiselor la nivelul Statelor Membre, care sa permita acordarea permiselor pentru proiect intr-un mod eficient si intr-un interval de timp rezonabil, ceea ce implica:

a)      Un cadru legislativ, clar si adecvat in care sa se desemneze autoritatile si competentele acestora;

b)      Un process de aplicare la nivel national prin intermediul unei autoritati (cum ar fi de ex. One-stop-shop ), sau cel putin ca o procedura bine coordonata intre toate autoritatile implicate atunci cand exista mai multe, evitandu-se duplicarea cerintelor sau  a procedurilor. Este important ca autoritatile locale si regionale sa fie incluse in acest proces, chiar daca nu este cerut de lege, pentru ca acestea, in mod inerent, sunt parti, in conformitate cu procedurile de Evaluare a Impactului asupra Mediului;

c)      Un timp limitat pentru procedurile de clarificare a aplicatiilor(reclamatiilor) tuturor partilor implicate, asfel incat intregul process sa fie completat intr-o perioada de 3 ani (sunt la ora actuala multe situatii in care este necesar 10-15 ani pentru finalizarea acestora, ceea ce putine companii isi pot permite)

d)      Este necesara o abordare rezonabila si echilibrata care sa recunoasca importanta conservarii mediului, a biodiversitati, etc. dar care in mod egal, sa recunoasca necesitatea reala pentru mineralele si beneficiile create la nivel regional. Proiectele de exploatare trebuie sa aiba cel putin aceeasi importanta in comparatie cu alte interese privind amenajarea teritoriului, si in niciun caz, extractia nu ar trebui sa fie interzisa a priori, in zonele protejate. Decizile privind proiectele miniere trebuie sa fie luate, in general la nivel inalt, cu o evaluare echilibrata in interesul publicului mai larg;

e)      Atunci cand se acorda permise, pentru mine si cariere de piatra, aceasta ar trebui sa se faca pentru o perioada care in mod normal trebuie sa fie de 50 de ani. Niciun permis nu ar trebui sa fie mai mic de 15 ani, pentru ca altfel, capitalul investit nu poate fi justificat. Chiar si in aceste cazuri, reinoiri ale permiselor pentru perioade similare trebuie sa fie anticipate de la bun inceput. Pentru exploatarile de nisip si pietris, perioada de alocare a permiselor trebuie sa fie de 15-50 de ani, cu posibilitatea reinoirii, in functie de dimensiunile depozitului;

f)       Autoritatile care acorda permisele trebuie sa fie constiente de efectul potential de sterilizare a resurselor prin acordarea de permise chiar si pentru o locuinta sau alta cladire care se afla in sau in apropierea unui perimetru actual sau planificat;

g)      Indiferent de sistemul de planificare utilizat, ar trebui sa stabileasca termene fixe in care autoritatile responsabile sa vina cu deciziile. In unele tari, sistemul poate fi extins aproape pe termen nelimitat de catre autoritatile de planificare, de solicitarea venita in ultimul minut pentru date suplimentare, de reprogramarea inadecvata a perioadei de timp alocate pentru pasii din cadrul procesului. Trebuie sa existe posibilitatea unui proces de apel, la cel mai inalt nivel, la care sa participe experti din domeniul respectiv si care sa ia decizii neinfluientate de politica;

h)      In fiecare tara, este util sa existe harti organizationale in legatura cu amenajarea teritoriului si cu procesul de acordare a permiselor. Pe baza unei asemenea diagrame schematice, chestiunile structurale referitoare la eficienta sau ineficienta pot fi discutate si imbunatatiri pot fi facute.

In cele din urma, industria recomanda:

a)     Ca toate cerintele formulate mai sus de industrie sa fie incorporate in viitoarele recomandari din Initiativa privind Materiile Prime si sa fie incluse in Raportul final al acesteia;

b)     Realizarea in urmatorii 5 ani a unei treceri in revista a progreselor anuale inregistrate ca urmare a initiative privind materiile prime;

c)      Sa se integreze Initiativa privind Materiile Prime in Strategia si Agenda 2020 a Comisiei Europene.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design