Presedintele FEDERATIEI SINDICATELOR TRANSPORTATORILOR FEROVIARI din ROMANIA – Maxim Rodrigo Gabriel, raspunde unui membru de sindicat ce efecte are rectificarea bugetara din luna septembrie in minus cu 90.521 lei la CFR Calatori pe anul 2017. http://www.fstf.ro/?p=1908
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Marti, 5 octombrie 2010, o delegatie compusa din reprezentanti ai FNS JUSTITITA si ai personalului auxiliar din cadrul parchetelor, s-a intalnit la Ministerul Public cu doamna Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei si cu dl. Alexandru Ioan Chereji, Procuror Sef Sectia Resurse Umane si Documentare.

In cadrul intalnirii s-a discutat, in principal, pe tema proiectului legii unice de salarizare si a modului in care aceasta afecteaza personalul auxiliar din cadrul parchetelor dar si despre propunerile de modificare a legii nr. 567/2005. Tot cu aceasta ocazie, s-a pus in discutie oportunitatea de a incepe negocierile pentru a incheia un nou contract colectiv de munca la nivelul grupurilor de unitati subordonate ministerului public.

In principiu, Ministerul Public sustine abordarea sindicatelor dar pentru a da o mai mare forta propunerilor acestora este necesar sa se faca o corelare cu pozitia Asocatiei Procurorilor din Romania pentru a se putea identifica un punct de vedere unitar al personalului din cadrul parchetelor.

Grefierii din cadrul parchetelor s-au plans de volumul foarte mare de munca din cadrul parchetelor de la nivelul sectoarelor capitalei si la nivelul municipiilor. O alta problema o reprezinta disponibilitatea spatiului de arhivare, asa cum este cazul si la sectorul 2 din Capitala unde activitatea parchetului poate sa fie perturbata daca nu se face ceva in acest sens.

Doamna Kovesi a asigurat delegatia ca la nivelul Ministerului Public se cunoaste aceste situatii si ca se fac eforturi pentru solutionarea problemelor de spatiu semnalate. In legatura cu volumul mare de munca, solutia nu este simpla pentru ca Ministerul Public este afectat de constrangerile bugetare impuse si nu are posibilitati imediate de a angaja mai mult personal. Ceea ce se poate face insa, este de a organiza mai bine activitatea din cadrul parchetelor si de a asigura posibilitati de pregatire profesionala mai buna pentru personal.

Inainte de incheierea discutiilor, delegatia sindicala a asigurat-o pe doamna Procuror General, ca FNS JUSTITIA va transmite in scris punctul de vedere al personalului auxiliar din cadrul parchetelor referitor la proiectul legii unice de salarizare si cu privire la modificarea legii nr. 567/2004.  Adresa FNS JUSTITIA care a fost trimisa Ministerului Public urmeaz a in randurile de mai jos.


Adresa FNS JUSTITIA Nr. 29/06. 10. 2010

Ministerul Public

Domnului Procuror Sef Sectie Alexandru Ioan Chereji

Sectia de Resurse Umane si Documentare

In urma intalnirii de la Ministerul Public, din data de 5 octombrie 2010, dintre o delegatie sindicala compusa din reprezentanti ai FNS JUSTITIA si reprezentanti ai personalului auxiliar din cadrul parchetelor, si doamna Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, va transmitem punctul  de vedere al personalului auxiliar din cadrul parchetelor referitor la proiectul legii unice de salarizare si cu privire la modificarea legii nr. 567/2004

Punctul  de vedere al personalului auxiliar din cadrul parchetelor referitor la proiectul legii unice de salarizare

Salarizarea personalului din cadrul sistemului de justitie reprezinta un factor cheie pentru a creste eficienta si performantele sistemului de justitie din Romania la standardele cerute de Comisia Europena.

In cazul personalului auxiliar din cadrul parchetelor, pe langa necesitatea de a se stabili norme clare privind numarul de grefieri raportat la numarul de procurori functie de numarul de dosare ale institutiei si complexitatea acestora, este absolut necesar sa se asigure si o salarizare corespunzatoare acestui personal care in multe situatii este nevoit sa depaseasca cu mult programul de lucru de 8 ore fara a putea sa fie remunerat in plus.  

Drepturile castigate nu pot fi desfiintate ci doar inlocuite cu altele cel putin la acelasi nivel

Sustinem formula salariala prevazuta in legea unica de salarizare aprobata in 2009, in care au fost prevazute si sporurile de 50%;

Sustinem mentinerea coeficientiilor de multiplicare din grila de salarizare din legea 330/2009 deoarece prin noua lege, coeficientii se micsoreaza si astfel suntem defavorizati;

Tehnicienii criminalisti ai parchetelor nu mai sunt prevazuti in noua lege de salarizare si nu intelegem de ce. Este cunoscut faptul ca tehnicienii criminalisti au alt mod de lucru in comparatie cu cei de la institutul de criminalistica. Tehnicienii de la Institutul de Criminalistica asigura suportul tehnic in cazurile penale, insa tehnicienii criminalisti ai parchetelor au o sarcina diferita: ei culeg si administreaza problele necesare infaptuirii actului de justitie, astfel incat acestea sa fie in conformitate cu prevederile procedurale legale. Astfel, consideram ca functiile atribuite tehnicenilor criminalisti de la parchete sunt complementare in raport cu cele ale tehnicienilor criminalisti de la institut si de aceea nu pot fi excluse din grila;

Conform Legii 567/2004, personalul auxiliar, in aceeasi masura ca si magistratii, beneficiau de o lege speciala privind pensionarea. In proiectul noii legi privind statutulul personalului auxiliar, sustinem mentinerea conditiilor referitoare la pensionarea acestei categorii de personal asa cum este in prezent.

Punctul  de vedere al personalului auxiliar din cadrul parchetelor cu privire la modificarea legii nr. 567/2004

A. Principii generale

Prin Ordinul nr. 1806/C/12.07.2010 al ministrului justitiei s-a constituit un grup de lucru pentru modificarea Legii nr. 567/2004 – statutul personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor in sensul introducerii unei noi categorii de grefier – rechtpfleger-ul, sau grefierul de tip european care preia o parte a atributiilor judiciare si chiar jurisdictionale ale magistratului.

S-a observat faptul ca intregul material analizat cuprinde o analiza a activitatii personalului auxiliar din instante, mai bine zis a grefierilor de sedinta, nefacandu-se referire la activitatea grefierilor din cadrul compartimentelor grefa (registratura), atat din cadrul instantelor cat si a parchetelor, activitate care are atributii complexe, implica un volum foarte mare de munca si nu poate fi ignorata pentru o buna desfasurare a activitatii instantelor si parchetelor.

Nu reiese din propunerile facute de grupul de lucru in ce categorie de personal vor fi inclusi grefierii care isi desfasoara activitatea in cadrul parchetelor, avand in vedere faptul ca activitatea acestora este indispensabila magistratilor.

Intrucat Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, si implicit grefierii de parchete, au un singur reprezentant in cadrul grupului de lucru (d-na grefier sef sectie Marina Voith Maria), iar modificarea statutului personalului auxiliar de specialitate vizeaza si grefierii de parchete, noi, grefierii de parchete, formulam un punct de vedere care priveste viziunea asupra profesiei de grefier in general, si asupra viitorului grefierului de parchet in special. Consideram ca acest punct de vedere poate fi, sine ira et studio, cel putin un punct de plecare pentru dezbaterea situatiei grefierului de parchete in special, dar nu numai.

1. Rechtpfleger-ul si parchetele

Parchetele au o activitate specifica intrucat atat efectuarea urmaririi penale cat si supravagherea acesteia impun o desfasurare evolutiva si complexa. Grefierul este un garant al onestitatii si flexibilitatii structurilor juridice avand un spectru larg de atributii, rezolvand o mare parte din problemele parchetelor, cu rolul si responsabilitatile lui, conducand la mentinerea in bune conditii a activitatii judiciare.

Desi discutia privind grefierul european din cadrul parchetelor este in faza incipienta in cadrul grupului de lucru constituit la nivelul Ministerului Justitiei iar parerile sunt contradictorii din acest punct de vedere, credem ca existenta acestui tip de grefier se justifica si in randul personalului parchetelor, si ne bazam sustinerile pe urmatoarele argumente:

  • prin neexistenta acestui tip de grefier la nivelul parchetelor, s-ar crea o discriminare in randul aceleiasi categorii de personal care ar avea la baza clasificarea ca inferioara a activitatii personalului de parchet fata de cel al instantelor judecatoresti. Or activitatea penala este formata din doua etape distincte prin natura ei şi prin vointa legiuitorului, dar fara a putea spune ca una este inferioara celeilalte;
  • grefierii, de parchete sau de instanta, au acelasi nivel de studii si pregatire profesionala (studii medii sau superioare);
  • in practica ambele categorii de grefieri oricum indeplinesc deja mai multe sarcini decat cele strict prevazute in regulamente, unele dintre acestea  regasindu-se in propunerile facute de noi la pct. B al acestei petitii cu privire la atributiile noului grefier european de parchete. Asadar nu vedem de ce aceste atributii nu s-ar putea transfera grefierului si la nivel legislativ.

Propunem ca:  

  • Numirea initiala in functia de grefier sa se faca exclusiv la nivelul judecatoriilor, respectiv a parchetelor de pe langa acestea, fara a exista posibilitatea ca o persoana sa fie numita in functie direct la o instanta superioara;
  • Promovarea in functia de grefier la parchetele superioare de pe langa Tribunale, Curti de apel si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sa se faca pe cale ierarhica, de catre grefierii cu o vechime in specialitate de 5 ani, la data depunerii cererii de participare la examen;
  • Promovarea in functia de primgrefier/grefier sef sa se faca pe cale ierarhica, de catre grefierii cu o vechime in specialitate de cel putin cinci ani, la data depunerii cererii de participare la examen;
  • La examenul de promovare ce se va sustine sa fie introdusa si proba practica specifica functiei;
  • Stabilirea gradelor profesionale sa se faca in functie de vechimea in specialitate;
  • Durata delegarii sa fie de 90 de zile cu posibilitatea prelungirii cu inca 90 de zile;
  • Durata detasarii sa fie de 2 ani, cu posibilitatea prelungirii din an in an, din aceleasi motive;
  • Sa existe posibilitatea organizarii, atunci cand se impune, a unui concurs/examen intern pentru posturile vacante de grefier in vederea acoperirii deficitului de  personal.

Am constatat ca se doreste in mod nejustificat eliminarea personalului auxiliar din cadrul compartimentelor grefa/registratura, cu motivarea ca acesta nu ar colabora direct  cu magistratii.

Consideram acest fapt ca fiind discriminatoriu, intrucat la nivelul unitatilor de parchet, activitatea tuturor grefierilor este indispensabila si intr-o stransa legatura cu cea a procurorilor si nu doar a grefierilor ce dactilografiaza lucrarile acestora.

2. Salarizarea 

Grefierul judiciar nu trebuie privit ca pe o ocazie de a supraincarca cu atributii unele categorii de personal, in timp ce altele obtin avantajul unui volum de munca mai redus. In acest sens trebuie asigurata o salarizare corespunzatoare grefierului judiciar, mai mare decat a celorlalte categorii de grefieri, dar si norme clare privind numarul de grefieri raportat la numarul de procurori/judecatori in functie de numarul de dosare ale institutiei si de complexitatea acestora. De ex. la DNA sau DIICOT se remarca volumul mare al unui dosar (in medie un dosar contine peste 5 volume, fiecare a 300-500 file) si al solutiilor (existand solutii si de 600 pagini), numarul mare de dosare la parchetele sectoarelor Mun. Bucuresti, volumul mai mare al dosarelor pe sectiile comerciale ale instantelor etc. In sens contrar nu se va face altceva decat sa se impovareze activitatea unor grefieri care si asa fac fata cu greu atributiilor actuale. Ne referim aici la grefierii parchetelor sectoarelor Mun. Bucuresti sau la cei din instantele municipiilor resedinta de judet care, in practica, oricum depasesc cu mult programul de lucru de 8 ore fara a putea fi remunerati in plus.

Trebuie tinut cont si de drepturile castigate deja de grefieri, care nu vor mai putea fi desfiintate dacat in sens mai favorabil.

In ceea ce priveste eliminarea gradului de instanta/parchet suntem impotriva acesteia, deoarece pentru a promova la un grad superior se sustin niste examene care dovedesc un nivel sporit de pregatire profesionala. Un asemenea fapt este valabil insa numai in masura in care examenele nu sunt simple formalitati, urmand a se gasi modalitati concrete pentru garantarea corectitudinii examenelor.

3. Independenta

Grefierul judiciar urmeaza sa preia o parte din atributiile procurorului/judecatorului. Prin urmare el trebuie sa isi poata indeplinii sarcinile beneficiind de aceeasi independenta de care se bucura procurorul (care e doar subordonat ierarhic) sau judecatorul, independenta care trebuie consacrata legal in mod expres, prin mijloace exprese.

De altfel, Cartea verde a unui grefier european elaborata de Uniunea Europeana a Grefierilor (E.U.R.) defineşte grefierul ca fiind „un organ de natura independenta a grefei. Deciziile sale sunt supuse numai legii si justitiei”, iar Modelul de Statut pentru un Grefier european, adoptat de E.U.R. in anul 1995 la Congresul de la Alicante – Spania vede grefierul european ca pe un „organ judiciar independent in conformitate cu functiile care ii sunt delegate prin lege”.

B. Propuneri privind atributiile grefierului judiciar (principal)

Activitatea grefierilor in parchete se poate incadra in trei categorii principale:

  • grefieri de ancheta in urmarirea penala, care au drept atributii in prezent dactilografierea solutiilor date de procuror si a formelor corespunzatoare acestor solutii (adrese, comunicari, instiintari etc.);

  • grefieri de registratura, secretariat sau grefa din cadrul activitatii de urmarire penala sau a activitatii judiciare (activitati legate de registre si condici, corespondenta parchetului cu alte institutii sau cu petentii, alte activitati de secretariat etc.); si

  • alte categorii de grefieri care nu au legatura directa cu activitatea de urmarire penala (registratura generala, serviciul de cooperare internationala, serviciul specialisti, serviciul informatii clasificate, arhiva, serviciul resurse umane, grefieri sefi cabinete etc.).

Consideram ca, in principiu, grefierii de ancheta, in viziunea noilor atributii, vor putea fi grefieri judiciari/principali si de asemenea o parte din grefierii de grefa (secretariat) din cadrul activitatii de urmarire penala sau a activitatii judiciare. In schimb celelalte categorii de grefieri pot fi grefieri de asistenta.

1. Grefierul de ancheta

  • decide indreptarea erorilor materiale din solutii si formele corespunzatoare solutiilor;
  • amanarea sau esalonarea pedepselor cu amenda;
  • inlocuirea pedepselor privative de libertate cu o masura mai grea sau mai usoara pe baza rezolutiei procurorului (este vorba de inlocuirea obligatiei de a nu parasi localitatea, tara sau intocmirea conceptelor pentru referatul cu propunere de arestare preventiva);
  • grefierul verifica daca masura preventiva/pedeapsa amenzii a fost contestata in instanta, daca a ramas o hotarare definitiva sau daca a trecut termenul legal de contestare a masurii;
  • intocmirea formalitatilor dupa luarea masurilor preventive a obligatiei de a nu parasi localitatea sau tara (de altfel, conform cap. IV lit. B. pct. 2. din Cartea verde, grefierul preia in locul procurorului aproape toate sarcinile legate de executarea pedepsei penale);
  • emiterea mandatului de aducere atunci cand sunt indeplinite conditiile legii;
  • participarea la audierea martorilor (este regula în DNA/DIICOT, dar nu si la parchetele de la grade inferioare) si la efectuarea perchezitiei;
  • verificarea identitatii persoanei audiate;
  • medierea intre parti in cauzele care inceteaza la impacarea partilor/retragerea plangerii prealabile sau cu privire la latura civila a dosarului (pentru DNA/DIICOT este valabila doar a doua ipoteza);
  • fisarea dosarelor pentru prezentarea materialului de urmarire penala, inclusiv prin prisma unor situatii speciale, cum ar fi plangeri impotriva unor acte ale procurorului sau solutii;
  • redactarea in concept a referatelor de arestare preventiva, a referatelor de perchezitie precum si a celor de prelungire a autorizatiilor emise de instante (atributie care exista deja la unele parchete din capitala si din tara);
  • redactarea in concept a referatelor prin care se solicita autorizarea interceptarilor sau inregistrarilor audio-video (atributie care exista deja la unele parchete din capitala si din tara);
  • intocmirea opiselor pentru dosarele trimise in instanta cu rechizitoriu (atributie care exista deja la unele parchete din capitala si din tara);
  • tine evidenta programarilor pentru audieri si instiintează procurorul, inclusiv pentru evitarea suprapunerilor atunci cand grefierul lucreaza cu doi sau mai multi procurori;
  • identificarea jurisprudentei nationale si comunitare incidente in materie penala si instiintarea procurorului cu privire la existenta acesteia (RIL, DCC, DCEDO);
  • asigurarea asistentei juridice pentru activitatile ce urmeaza a se desfăsura la sediul parchetului precum si solutionarea cererilor de asistenta juridica gratuita;
  • redactarea conceptelor pentru solutiile intemeiate pe art. 10 lit. f, g şi h din Codul de procedura penala, pe baza rezolutiei procurorului (atributie care exista deja la unele parchete din capitala si din tara).

2. Grefierul de grefa, registratura, secretariat

  • solutioneaza cererile cu caracter nepenal (de exemplu: eliberarea de copii dupa actele de la dosar/lucrare partilor sau avocatilor acestora, formularea de raspunsuri petentilor sau avocatilor acestora cu privire la numarul dosarului, stadiul dosarului etc.);
  • elibereaza copii după actele de la dosar/lucrare, cu verificarea respectarii cerintelor legale (de ex. dacă solicitantul e parte in dosar/avocatul partii; atributie care exista deja la unele parchete din capitala si din tara);
  • elibereaza in dosarele/lucrarile solutionate inscrisuri originale, corpuri delicte etc. cu verificarea conditiilor legale (de ex. solicitantul e parte/avocat al partii, sau este titularul corpului delict dar nu cel fata de care se putea dispune confiscarea speciala etc.);
  • tine audientele cu petentii (atributie care exista deja la unele parchete din capitala si din tara);
  • primeste cererile petentilor, stabileste obiectul petitiilor si decide repartizarea lor in cadrul parchetului (atributie care exista deja la unele parchete din capitala si din tara);
  • arhivarea electronica si inregistrarea in programe gen ECRIS (atributie care exista deja la toate parchetele din capitala si din tara);
  • decide desfacerea plicurilor trimise personal pe numele angajatilor unitatii (fara a mai fi trimise  procurorului sef), in special pentru procurori, atunci cand acestea provin de la terti care au mai trimis lucrari intermediare la dosar/lucrare sau cand exista o cerere de documente catre acestia formulata de parchet;
  • decide depunerea la dosar a lucrarilor intermediare provenite de la parti sau terti fara a mai fi necesara viza sefului atunci cand este vorba de terti care au mai depus acte la dosarul respectiv iar lucrările intermediare reprezinta documente solicitate de parchet;
  • trimiterea plangerilor gresit indreptate catre organele competente;
  • intocmeste analize, statistici, rapoarte privind activitatea parchetului, eventual semnate ulterior de procurorul sef;
  • pregateste fisa procurorului care participa la sedintele de judecata;
  • tine evidenta condicilor de lucrari ale procurorilor, ajutand la intocmirea raportului anual al activitatii magistratilor (atributie care exista deja la unele parchete din capitala si din tara).

Bucuresti, 5 octombrie 2010

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design