Federatia Agro Propact a organizat la Tulcea, vineri, 14 iulie 2017, un atelier la care au participat reprezentanti ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale M.A.D.R si salariati din cadrul Oficiilor judetene pentru Studii Pedologice si Agrochimice O.S.P.A. Cu acest prilej, domnul Costel Ichim, Presedintele Federatiei Agro Propact, le-a prezentat participantilor actiunile si succesele obtinute de Federatie cu sprijinul CSN MERIDIAN si al MADR, in ceea ce priveste recunoasterea reala a statutului profesional al salariatilor OSPA, aceasta traducându-se intr-o salarizare corespunzatoare conform competentelor si utilitatii activitatii. Domnul Maricel Floricel Dima, Secretar de Stat in cadrul MADR, a transmis mesajul domnului Ministru, prin care s-au asigurat salariatii OSPA de sprijinul si recunoasterea ministerului. Domnul Dima a solicitat accelerarea activitatii pentru parcelarea pasunilor, precum si o mai mare implicare a OSPA in utilizarea fondurilor europene. Dumitru Fornea, reprezentantul CSN MERIDIAN in Comitetul Economic si Social European, a prezentat mesajul domnului Ion Popescu, presedintele confederatiei.
 
   Afiliere
   Contact

Ultima ora
 

Contextul in care vine aceasta Propunere de modificare legislativa:

Guvernul, prin Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, manifesta in ultima perioada o presiune crescanda pentru modificarea legislatiei sociale din Romania, in special a Codului Muncii si a legislatiei ce reglementeaza functionarea organizatiior sindicale, in scopul asa zisei " flexibilizari " a relatiilor de munca, adica tradus in limba sindicatelor – usurarea procedurilor de disponibilizare a angajatului si punerea acestuia in intregime la dispozitia angajatorului din sistemul public sau privat.

In viziunea Guvernului, a Presedintelui Romaniei si a FMI, modernizarea Codului Muncii si a legislatiei in domeniul relatiilor de munca reprezinta o masura care se impune pentru ca Romania sa devina mai performanta. Organizatiile sindicale considera ca in realitate, nu pentru modernizarea sau cresterea performantei economice a Romaniei se intentioneaza a se face aceste modificari legislative, ci pentru subminarea miscarii sindicale care reprezinta o frana in calea politicilor anti-sociale pe care guvernul va trebui sa le implementeze in urmatorii ani pentru a plati datoria imensa contractata fata de institutiile financiare mondiale.

In Romania, sindicatele au facut cele mai multe concesii in raport cu alte tari din Uniunea Europeana. Chiar prea multe. Logica acestor concesii a fost de a asigura pacea sociala pentru a permite Romaniei sa se dezvolte in noul sistem politico-economic capitalist instaurat dupa 1989.

In 2010, puterea politica nu se mai multumeste doar cu aceste concesii, ci isi propune ca in perioada mandatului pe care-l mai are, sa lase lucrurile “aranjate” si sa indeplineasca visul oricarei puteri de dreapta: o tara cu o societate civila tacuta, cu partide politice de opozitie ingenunchiate si sindicate cat mai faramitate sau daca este posibil chiar nimicite.

Proiectul de lege privind Codul Dialogului Social este unul dintre exemplele concludente de atac institutionalizat pentru intimidarea organizatiilor sindicale si subminarea lor, prin crearea unui climat de incertitudine si neincredere.

Promovarea “ pe sub masa “ a Proiectului de Lege privind Codul Dialogului Social si consultarea improprie a partenerilor sociali de catre Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, ridica multe semne de intrebare cu privire la scopul real al acestei initiative.

Sistematizarea unui numar important de legi din sfera legislatiei muncii, intr-un singur Cod de Dialog Social reprezinta un demers ambitios ce necesita o logica juridica ireprosabila; o justificare pe masura, bazata pe un studiu de impact; precum si un proces extins de consultare a partenerilor sociali.

Niciuna dintre conditiile mai inainte enumerate nu au fost respectate, astfel incat textul final propus de MMSFP pare sa fie o combinatie copy-paste din prevederi legislative existente care au fost inserate fara nicio logica juridica si unele texte de modificare care vin la comanda expresa a unor grupuri de interese care isi doresc slabirea rolului partenerilor sociali in Romania.

Observatii la proiectul de Lege privind  Codul  Dialogului  Social 

Propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale de sistematizare intr-un “Cod” a reglementarilor detaliate privind  constituirea, organizarea  si functionarea organizatiilor  sindicale si patronale, negocieri colective, conflicte colective de munca si institutii de dialog social, reprezinta  expresia inconsecventei (1) pe care o manifesta ministerul in raport cu partenerii sociali pe de o parte  si a incapacitatii (2) dovedite de gestionare a reglementarilor  privind domeniul social pe de alta parte. In plus, de mare gravitate o constituie ingerinta (3) asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale partenerilor sociali.

(1) Inconsecventa MMFPS

Adoptarea Codului Muncii – Legea 53 /2003  in structura actuala ( reglementare de tip Constitutie) a fost rezultatul consensului manifestat de catre partenerii sociali (sindicatele si patronatele ) in raport de care, Guvernul Romaniei a inteles sa se comporte ca si mediator in procesul de elaborare.

Argumentele pentru care s-a acceptat  structura actualului Cod al Muncii sunt valabile si astazi cu atat mai mult cu cat Ministerul Muncii a solicitat partenerilor sociali sa-si transmita propunerile de modificare  a legislatiei specifice arondate Codului Muncii.

Acest lucru a fost realizat, cel putin in ceea ce priveste sindicatele, fiind depuse la minister propunerile cu privire la Legea Sindicatelor, Legea negocierilor colective si Legea conflictelor de munca.

( 2) Incapacitatea MMFPS

Ministerul intelege sa impuna un cod de reglementare duplicitar dar si insuficient. Prin urmare vom avea in continuare reglementari atat in Codul Muncii cat si in Codul Dialogului Social, in ceea ce priveste dialogul social, sindicate, patronate, contracte si conflicte de munca intrucat Codul  Dialogului Social nu abroga  prevederile  aferente din Codul Muncii.

Conform “ bunei  practici ” in domeniul  reglementarii, putem asista la prevederi contrare pe acelasi aspect in cele doua reglementari.

Institutii importante ale dialogului social, ( gen Comitetele sectoriale ) nu isi gasesc sediul juridic in codul propus, intelegand din acest lucru ca Guvernul Romaniei reglementeaza selectiv relatiile de munca si dialog social.

(3) Ingerinta MMFPS asupra  drepturilor si libertatilor fundamentale ale partenerilor sociali

Sindicatele si patronatele beneficiaza de prevederile Constitutiei Romaniei, conventii, pacte si tratate internationale asumate de catre statul roman privind libertatea de asociere.

Anexa 5 – Ramurile economiei nationale – constituie o ingerinta asupra libertatii partenerilor sociali de a-si stabili prin “ Legea partilor ” ramurile economice in raport de care se constituie federatiile de ramura si pentru care se incheie contracte colective de munca  si /sau constituie comitete sectoriale.

Alte observatii

Situatiile litigioase aparute ca urmare a aplicarii legilor mentionate  au evidentiat o serie de lacune dar si erori in interpretarea textelor de lege. Unificarea practicii judiciare a constituit un deziderat permanent pentru partenerii sociali. In acest sens, partenerii sociali reprezentativi la nivel national prin intermediul celei mai reprezentative dar si constitutionale institutii de dialog social la nivel national - Consiliul Economic si Social, au  incheiat  un Protocol cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe fond, prevederile Codului Dialogului Social pe langa faptul ca nu vor anula posibilitatile de interpretare echivoca vor produce un alt val de erori judiciare.

Cateva aspecte care intaresc ideea ca acest demers al Guvernului Romaniei este netemeinic si nelegal:

  1. reglementeza domenii distincte, intre care nu exista niciun fel de interdependenta, de exemplu: organizarea si functionarea sindicatelor – organizarea si functionarea patronatelor, patronate – conflicte de munca, Consiliul Economic Social – negocieri colective de muncă etc., realizand practic un „compendiu” de legi;
  2. proiectul nu asigura o abordare unitara intre categoria salariatilor cu contract individual de munca si functionarii publici, reglementand doar negocierea colectiva a contractelor colective de munca, nu insa si pe cea a acordurilor colective, pe care le defineste ca termen, dar care raman pe mai departe sa faca obiectul unei Hotarari de Guvern;
  3. proiectul urmareste subminarea sindicatelor, prin eliminarea protectiei acordate in prezent de lege liderilor de sindicat cu ocazia modificarii sau incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, precum si a dreptului organizatiilor sindicale reprezentative de a li se repartiza spatiile corespunzatoare si dotarile necesare desfasurarii activitatii prevazute de lege;
  4. incalca Constitutia Romaniei -art. 73 alin (3) lit. „p” care prevede existenta Legii Sindicatelor ca lege organica, prin faptul ca abroga această lege.

Concluzie:

Intelegem sa participam la modul onest, cum de altfel am si facut-o alaturi de celelalte confederatii sindicale, la imbunatatirea cadrului de reglementare  la modul  individual al domeniilor vizate.

Din pacate, in acest caz, credem ca prin reglementarea propusa, Guvernul Romaniei are alte interese  sau manifesta nepricepere si ca de fapt se realizeaza un atac fara precedent asupra Codului Muncii si asupra partenerilor sociali, motive pentru care respingem in-integrum  forma de reglementare propusa prin proiectul de lege initiat de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

 
Power by Portal de Afaceri, Catalog Firme by MediaNet Design